Plângere contravenţională. Sentința nr. 9203/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9203/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 15116/233/2011
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.9203
Ședința publică din data de 09.10.2013
Președinte – E. P.
Grefier – G. O.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul G. N. domiciliat în comuna Chiscani, ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. cu sediul în ..
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 18.09.2013 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.07.2011, petentul G. N., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. (I. G.), a contestat procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 30.06.2011, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat, în sinteză, că nu a săvârșit faptele reținute în sarcina sa. În acest sens, a precizat că deținea certificat de producător emis de Primăria Chiscani pentru legumele pe care le comercializa și că, datorită faptului că controlul s-a efectuat la scurt timp după ce a sosit în piață, nu apucase să afișeze prețul la legumele oferite spre vânzare.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
A depus la dosar procesul-verbal contestat, dovada comunicării acestuia și certificatul de producător nr. 0102/15.07.2010.
Intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar raportul agentului constatator, procesul-verbal contestat și dovada comunicării acestuia către petent, transcrierea acestui proces-verbal, proces-verbal de predare a bunurilor confiscate către ., borderou achiziție nr. 93/30.06.2011 și buletin verificare metrologică.
La termenul de judecată din data de 17.04.2013, intimatul a formulat cerere de chemarea în garanție a D.G..F.P. G. solicitând ca, în cazul în care instituția intimată cade în pretenții, să fie obligată chemata în garanție să restituie cantitatea de 65,1 kg de fasole păstăi, care au fost confiscată, sau să restituie contravaloarea sumei obținută din valorificarea acesteia.
Chemata în garanție DGFP G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție ca nefondată, motivat de faptul că, pe de o parte, petentul, prin plângerea formulată, nu a solicitat și restituirea sumei rezultate din valorificarea bunurilor confiscate iar, pe de altă parte, că intimatul nu a făcut dovada faptului că suma rezultată din valorificarea bunurilor confiscate a fost virată la bugetul de stat.
A mai arătat chemata în garanție că, potrivit art. 3 alin. 3 din OG nr. 14/2007, eventualele cheltuieli de restituire sunt în sarcina organelor care au dispus măsura confiscării.
A formulat și precizări, prin care a invocat tardivitatea formulării cererii de chemare în garanție și a solicitat judecata separată a acesteia.
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1 pct.1 și 3 C.pr.civ.
Plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiind comunicat petentului la data de 12.07.2011 (f. 17) iar plângerea fiind depusă la Oficiul poștal la data de 25.07.2011 (f. 7).
La termenul de judecată din data de 18.09.2013, instanța a respins cererea formulată de DGFP G. de disjungere a cererii de chemare în garanție.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal . nr._, întocmit la data de 30.06.2011, petentul G. N. a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 1.000 lei, în baza art. 1 lit. e din Legea nr.12/1990 și s-a dispus confiscarea cantității de 65,1 kg fasole verde, în baza art. 4 alin. 1 din lege.
Din procesului-verbal contestat, astfel cum a fost acesta transcris (f. 11, 37) și din raportul agentului contestator (f. 21) s-a reținut că, în data de 30.06.2011, orele 05:25, în Piața Basarabiei din G., petentul G. N. oferea spre vânzare legume (fasole păstăi) 65,1 kg, fără a deține documente justificative privind proveniența mărfii. Marfa a fost cântărită în prezența contravenientului rezultând 65,1 kg fasole verde păstăi cu cântar electronic DATEX.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, procesul-verbal este semnat de un martor asistent care atestă refuzul petentului de a semna și are consemnate și obiecțiunile formulate de petent.
Potrivit art. 1 alin. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, constituie activități comerciale ilicite și atrag răspunderea contravențională efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege.
Conform art. 2 alin. 1 lit. c din același act normativ, fapta prevăzută la lit. e se sancționează cu prestarea unei activități în folosul comunității sau cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei.
În baza art. 4 din lege, mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea faptei prevăzute la alin. 1 lit. e, dacă sunt ale contravenientului sau ale operatorului economic, precum și sumele de bani și lucrurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă și se valorifică în condițiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administrației publice centrale.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Procesul verbal întocmit de agentul intimatei se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, fiind un act autentic în sensul art. 1171 C.civ.de la 1864 (s-a făcut cu solemnitățile cerute de lege, de un funcționar public, care are drept de a funcționa în locul unde actul s-a făcut).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal contestat este întocmit ca urmare a constatării directe a faptelor de către agentul constatator, dar, din probele administrate în cauză nu se confirmă săvârșirea faptei reținute în procesul-verbal de contravenție, răsturnându-se prezumția de temeinicie a procesului-verbal.
Astfel, deși agentul constatator a consemnat în procesul verbal că petentul a oferit la vânzare cantitatea de 65,1 kg fasole păstăi fără a avea documente de proveniență, s-a făcut dovada că petentul deține certificat de producător pentru marfa oferită spre vânzare.
Rezultă astfel că sunt reale susținerile petentului din plângerea contravențională, că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa.
Cu privire la cererea de chemare în garanție, instanța reține că petentul, prin plângerea formulată, nu a solicitat și restituirea sumei rezultate din valorificarea bunurilor confiscate, astfel încât intimatul să poată cădea în pretenții, cererea de chemare în garanție fiind astfel nefondată.
În concluzie, pentru considerentele anterior expuse, apreciind că petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, instanța va admite plângerea contravențională, va anula Procesul verbal . nr._ din data de 30.06.2011, va exonera petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 lei și va respinge, ca nefondată, cererea de chemare în garanție a DGFP G..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul G. N. domiciliat în comuna Chiscani, ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. cu sediul în ..
Anulează Procesul verbal . nr._ din 30.06.2011 și exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 lei.
Respinge, ca nefondată, cererea de chemare în garanție a DGFP G., cu sediul în ., formulată de intimat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2013.
Președinte Grefier
Red.E.P./ Dact.GO / 5 ex /21.11.2013
.>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8730/2013. Judecătoria GALAŢI | Somaţie de plată. Sentința nr. 2035/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
