Pretenţii. Sentința nr. 29/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 29-10-2013 în dosarul nr. 11694/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 29 Octombrie 2013
PREȘEDINTE O. B.
Grefier E. B.
-----------------
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei având ca obiect pretenții formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâții . și . Zonală G. și intervenientul forțat D. S. V..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.10.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și pentru când Judecătoria,având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 22.10.2013 și apoi la 29.10.2013 când a dat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.06.2012, sub nr._, reclamanta . în contradictoriu cu pârâta . a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 7529,40 lei reprezentând despăgubiri și a sumei de 3123,23 lei cu titlu de penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că autovehiculul cu nr._ și remorca cu nr._, ambele proprietatea sa, au fost avariate de către conducătorul auto al ., fiind întocmit formularul de constatare amiabilă ce a stat la baza întocmirii dosarului de daună nr. RA 0066GL11.
A arătat reclamanta că pârâta a stabilit valoarea despăgubirii în acest dosar de daună la suma de 1897 lei însă nu a achitat nici măcar această sumă, deși avea obligația, potrivit art. 35 alin. 4 din Ordinul CSA nr. 5/2010. În urma corespondenței avută cu pârâta, reclamanta a ajuns la concluzia că nu e posibilă o soluționare amiabilă a diferendului, aceasta nefiind de acord cu suma de 1897 lei stabilită ca valoare a despăgubirii, considerând că valoarea totală a prejudiciului se ridică la 7529,40 lei.
Cu privire la suma solicitată cu titlu de penalități, reclamanta a invocat prevederile art. 37 din Ordinul CSA nr. 5/2010, arătând că a calculat suma de 3123,23 lei pentru perioada 01.02.2011 – 22.03.2012,
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 7201 C., Legea nr. 136/1995, Ordinul CSA nr. 5/2010, Ordinul CSA nr. 21/2008, art. 274 C..
În susținerea cererii, au fost depuse, la dosar, în copie, constatarea amiabilă, dovada existenței dosarului de daună corespondența cu pârâta, comanda de reparații din 16.02.2012 (filele 4-15). Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 750,70 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei (fila 22).
Cererea reclamantei de preschimbare a primului termen de judecată fixat în cauză a fost admisă prin încheierea din 22.08.2012.
Pentru termenul din 09.10.2012, reclamanta a depus la dosar înscrisuri în dovedirea cererii (filele 25-37).
Legal citată, pârâta S.C. C. A. SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare, pârâta a arătat că în urma avizării din data de 01.02.2011, a deschis dosarul de daună RCA cu nr. RA0066GL11 instrumentat conform Normelor din Ordinul CSA nr 5/2010, fiind stabilită o despăgubire în cuantum de 1897 lei, conform sistemului D.. A apreciat pârâta că suma solicitată de reclamantă depășește cuantumul despăgubirii ce se poate acorda potrivit art. 50 din Ordinul CSA nr. 5/2010, nefiind acceptate la plată anumite repere înlocuite, respectiv stâlp de colț dreapta spate – eloxat (ușă mare), tijă balama pentru ușa mare spate sus, tija balama pentru ușa mare spate sus (din ușă) 970 mm, element ușă margine (spre balama) eloxat (2697 H), deoarece soluția tehnologică optimă era de reparare, contra unei sume de 1879 lei.
A invocat pârâta faptul că calculația conform programului D. este cea corectă, motiv pentru care se impune respingerea acțiunii.
În drept, a invocat art. 115 și urm. C., Legea nr. 136/1995, Ordinul nr. 5/2010.
În dovedirea apărărilor sale, pârâta a depus la dosar înscrisuri din dosarul de daună (filele 47-75).
La termenul din 27.11.2012, instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenient forțat, a lui D. S. V., conducătorul auto al autovehiculului asigurat RCA ala pârâtă, care a fost vinovat de producerea accidentului.
Legal citată, intervenientul forțat D. S. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii față de el întrucât la momentul producerii accidentului, autovehiculul condus de el, proprietatea ., era asigurat RCA la pârâtă, iar potrivit art. 55 din Legea nr. 136/1995, societatea de asigurări are obligația să despăgubească terțele persoane păgubite, ca și societatea reclamantă.
În drept, a invocat prevederile art. 115 C., art. 55 din Legea nr., 136/1995.
În ședința publică din data de 05.03.2013, instanța a încuviințat, în temeiul art. 167 C. pentru părți, proba cu înscrisurile aflate la dosar, pe care a și administrat-o, și proba cu expertiza tehnică auto.
La data de 08.05.2013 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică auto, întocmit de expert C. C. (f. 111-117), care a fost comunicat părților.
La termenul din 21.05.2013, instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de pârâtă, răspunsul expertului la aceste obiecțiuni fiind depus la dosar la filele 142 - 143.
Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, în baza art. 2 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 146/1997 și a art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza potrivit art.1 pct.1 raportat la art. 5 C.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține că cererea reclamantei este întemeiată pentru următoarele considerente:
În fapt, potrivit constatării amiabile de accident întocmite de cei doi conducători auto (fila 51), la data de 19.12.2010, la ora 21.10, numitul D. S. V. a condus spatele autovehiculul marca Mercedes Actros nr_, în incinta Ambient din Târgu M., acroșând semiremorca autotractorului Marca VOLVO, înmatriculată sub nr._, care staționa în acel moment
Întrucât autoturismul cu nr. de înmatriculare_ avea încheiată polița RCA la societatea de asigurări ., conducătorul auto a înștiințat pârâta de producerea daunei la data de 10.01.2011 (filele 52-53).
Reprezentanții reclamantei au avizat dauna la 01.02.2011, în urma acestei avizări, pârâta deschizând dosarul de daună nr. RA0066GL11 (filele 57-58).
Autoturismul reclamantei a suferit reparații în cuantum de 7529,40 lei (fila 14), pârâta acceptând să despăgubească reclamanta doar cu suma de 1879 lei, diferendul dintre părți vizând soluțiile tehnologice adoptate cu privire la mai multe repere care au fost înlocuite, deși pârâta a afirmat că trebuiau doar reparate.
În procesul verbal de conciliere încheiat la data de 23.04.2012, sunt menționate punctele de vedere ale părților cu privire la cuantumul despăgubirilor (f. 12-13).
Pârâta nu a despăgubit reclamanta până în prezent nici măcar pentru suma de 1879 lei, acceptată la plată.
În drept, în rezolvarea conflictului temporal de legi existent între dispozițiile vechiului cod civil (de la 1864) și cele ale Noului Cod Civil (Legea nr. 287/2009 republicată), instanța va face aplicarea normelor Codului civil vechi, deoarece, potrivit art. 3 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Noului Cod civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Potrivit art. 1 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr. 5/2010, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările in Romania, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane.
De asemenea, în sensul art. 36 alin. 1 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr. 5/2010, despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
În cauză, din probele administrate rezultă ca fiind certă existența unui prejudiciu în dauna reclamantei, ca urmare a avarierii semiremorcii cu nr._ în accidentul produs la 19.12.2010 din culpa exclusivă șoferului autovehiculului asigurat RCA de pârâtă.
Părțile nu au contestat culpa lui D. S. V. în producerea accidentului, ci doar soluțiile tehnologice adoptate în repararea semiremorcii, pârâta invocând că nu s-au respectat soluțiile tehnologice menționate în mod expres prin procesul verbal de constatare a pagubelor din 01.02.2011, respectiv anumite repere au fost înlocuite deși soluția optimă era de reparare a acestora.
Din raportul de expertiză întocmit la dosar de d-l expert C. C., precum și din răspunsul acestuia la obiecțiunile formulate de pârâtă, instanța va reține că soluția tehnologică corectă pentru reperele stâlp de colț dreapta spate – eloxat (ușă mare), tijă balama pentru ușa mare spate sus, tija balama pentru ușa mare spate sus (din ușă) 970 mm, element ușă margine (spre balama) eloxat (2697 H) era de înlocuire, iar valoarea acestei reparații a fost stabilită de expert la 7529,40 lei. Pentru a ajunge la această concluzie, d-l expert a apreciat că elemente profilate din componența structurii portante a remorcii marca Schmitz, datorită materialelor ușoare din care sunt compuse – aluminiu obținut prin extrudare, care nu pot fi readuse la forma inițială. A mai precizat expertul că soluțiile tehnologice adoptate de reprezentantul asigurătorului nu au susținere tehnică și că soluția înlocuirii se impune întrucât reperele vizate sunt fabricate prin procesul de extrudare la cald și acoperite tehnologic cu un strat subțire de oxid de aluminiu pentru finisare.
Ca atare, instanța va avea în vedere concluziile raportului de expertiză și ale completării la raport la stabilirea prejudiciului suferit de reclamantă cu ocazia producerii accidentului din 19.12.2010, apreciind că acestea nu contravin prevederilor art. 50 din Ordinul CSA nr. 5/2010 care stabilește doar norme de principiu cu privire la soluțiile tehnologice de adoptat, fără a putea acoperi fiecare caz în parte.
În consecință, având în vedere înscrisurile depuse de părți la dosar și concluziile raportului de expertiză și completării la raport, instanța constată că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei, care în mod nejustificat a refuzat achitarea contravalorii acestor reparații, în calitatea sa de asigurator RCA, motiv pentru care va admite cererea și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 7529,40 lei, cu titlu de despăgubiri.
În ceea ce privește penalitățile solicitate de reclamantă, instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 37 din Ordinul CSA nr. 5/2010, potrivit cărora, dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.
Instanța va acorda aceste penalități de întârziere începând cu data de 01.05.2011, în considerarea termenului de 3 luni de la data avizării daunei, la 01.02.2011, prevăzut de art. 37 alin. 4 din Ordinul RCA nr. 5/2010, ca atare va admite doar în parte cererea reclamantei cu privire la acest capăt de cerere, urmând să acorde penalități de întârziere în cuantum de 2462,11 lei pentru perioada 01.05.2011 – 22.03.2012.
În temeiul art. 274 C., instanța va obliga pârâtă, ca parte căzută în pretenții, la plata către reclamantă a sumei de 1121,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă timbru, timbru judiciar și onorariu expert, proporțional cu pretențiile admise, din totalul de 1205,70 lei dovedite (93%).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul ales în G., ., ., ., în contradictoriu cu pârâtele ., cu sediul în Sibiu, .. 5, Centrul de Afaceri Turnul A, . și . Zonală G., cu sediul în G., ., . intervenientul forțat D. S. V., cu domiciliul în Șimleul Silvaniei, ., jud. S..
Obligă pârâtele C. A. SA și . – Sucursala G. la plata către reclamantă a sumei de 7529,40 lei reprezentând contravaloare daună.
Obligă pârâtele C. A. SA și . – Sucursala G. la plata către reclamantă a sumei de 2462,11 lei cu titlu de penalități de întârziere, calculate la debitul principal pentru perioada 01.05.2011 – 22.03.2012.
Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 1121,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxă timbru, timbru judiciar și onorariu expert, proporțional cu pretențiile admise.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. BRUMĂElena B.
RED.OB/TEH.EB/6EX/09.12.2013 .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6135/2013.... | Anulare act. Încheierea nr. 13/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
