Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 3065/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
„Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA Nr._/2013
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte M. V.
Grefier N.-L. C.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant F. V. L. și pe pârât S. M., având ca obiect „exercitarea autorității părintești”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta legitimându-se cu CI . nr._, CNP_ asistată de av. A. V., lipsind pârâtul.
Procedura nelegal îndeplinită cu pârâtul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-au depus precizări de la Primăria Mun. G. – Serviciul de Autoritate Tutelară, după care;
Reclamanta prin apărător depune la dosar dovada citării pârâtului prin publicitate lărgită.
Instanța apreciază procedură completă cu pârâtul.
Având în vedere că procedura de citare este legal îndeplinită, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Reclamanta prin apărător solicită proba cu înscrisuri și proba testimonială cu 2 martori în persoana numiților T. Stelioara și M. D..
Instanța pune în vedere reclamantei să se limiteze la un singur martor.
Reclamanta indică martor pe M. D.. Învederează instanței că nu mai insistă în proba cu interogatoriu pârâtului.
Considerând utile, concludente și pertinente proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor, în temeiul art.167 C.proc.civ instanța le încuviințează.
Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea administrării probei testimoniale.
La a doua strigare a cauzei a răspuns reclamanta asistată de av. A. V., lipsind pârâtul.
Instanța procedează la legitimarea martorului M. D., aceasta legitimându-se cu CI . nr._, CNP_.
În temeiul art. 193 C.p.c instanța procedează la audierea martorului, sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată în scris, citită de către acesta, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Reclamanta prin apărător, arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantei solicită admiterea cererii de chemare în judecată și, în consecință, exercitarea autorității părintești asupra minorei exclusiv de către reclamantă, menționând că numai reclamanta se ocupă de creșterea și educarea minorei. Totodată, solicită stabilirea domiciliului minorei la domiciliul reclamantei. Din depoziția martorei reiese faptul că pârâtul nu contribuie la creșterea și educarea acesteia, foarte rar pârâtul o vizitează pe minoră, neînțelegând să aibă legături personale cu aceasta și să contribuie la creșterea ei.
Solicită ca reclamanta să se ocupe în mod exclusiv de minoră pentru a nu îi limita acesteia dreptul de a se ocupa de minoră, având în vedere că pârâtul nu dă semne că ar dori să contribuie la educația și îngrijea minorei. Pârâtul vine în vizită foarte rar, iar atunci nu îi aduce nimic minorei. Solicită stabilirea pensiei de întreținere la venitul minim pe economie. Nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
În temeiul art. 150 C.p.c, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 05.02.2013, reclamanta F. V. L. în contradictoriu cu pârâtul S. M., a solicitat, pe calea dreptului comun,exercitarea autorității părintești în exclusivitate de aceasta în ceea ce o privește pe minora S. A. Serenada și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei în cuantum de 25%.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că minora este rezultată din relația de concubinaj a părților, dar pârâtul a părăsit domiciliul comun când minora avea aproximativ 5 (cinci) anu și nu a mai păstrat legătura cu ei.
Mai precizează reclamanta că, deși minora a încercat în urmă cu mai mulți ani să inițieze o relație cu tatăl său, acesta a manifestat reticență și nu a manifestat interes față de nevoile minorei.
Acțiunea s-a întemeiat pe dispozițiile art.483-505 C.civ, 496, 499 C.civ.
Pârâtul S. M. nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță, deși a fost legal citat.Citarea acestuia s-a făcut inclusiv prin publicitate.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială în cadrul căreia a fost audiată martora M. D. și anchetă socială la domiciliul reclamantei.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține că acțiunea este întemeiată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Acțiunea este legal timbratăcu 10 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.
În fapt, din relația de cuplu a reclamantei F. V. L. cu pârâtul S. M. s-a născut minora S. A. Serenada la data de 03.09.2002, astfel cum reiese din copia certificatului de naștere al acesteia ., nr._ eliberat de Primăria Municipiului G. (fila 46din dosar).
Părțile nu mai locuiesc împreună, astfel cum rezultă din referatul de ancheta socială realizat la domiciliul reclamantei (nr._ DIN DATA DE 30.05.2013 ). Minora locuiește în G., împreună cu mama sa și concubinul acesteia. Se bucură de afecțiunea mamei și a bunicilor, beneficiază de stabilitate emoțională, este îngrijită corespunzător și are de condiții locative bune (fila 14).
În drept, potrivit art.5 din Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Noului cod civil (Legea nr.287/2009), dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzista după . Codului civil. Rezultă că instanța trebuie sa aibă în vedere noile reglementari la momentul pronunțării (19.11.2013).
Autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către ambii părinți, în cazul copiilor născuți din afara căsătoriei, potrivit art.505 din Noul cod civil. Pentru ca unul dintre părinți să exercite în mod exclusiv autoritatea părintească legiuitorul a prevăzut ca celalalt părinte trebuie să fie decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercitarea drepturilor părintești sau, din orice motiv, să se află în neputință de a-și exprima voința. Acest ultim caz este îndeplinit în cauza de față, având în vedere plecarea pârâtului de la domiciliul comun și faptul că nu a mai luat legătura cu reclamantă și fiica sa, ceea ce echivalează cu faptul că nu s-a îngrijit corespunzător de minoră și, până în prezent, nu s-a implicat în luarea deciziilor majore care o priveau pe minoră. Instanța apreciază că este în interesul superior al minorei ca mama-reclamantă să exercite în mod exclusiv autoritatea părintească. Această situație este de natura a facilita luarea deciziilor care prezintă caracter urgent cu privire la minoră de către părintele căruia i-a fost încredințat, în situația în care părintele necustodian este în imposibilitatea de a-și exprima voința în termen rezonabil datorită absenței.
În plus, potrivit declarației martorei M. D., pârâtul s-a întâlnit ocazional cu minora, nu a manifestat preocupare pentru nevoile acesteia și nu a contribuit financiar la creșterea sa.
Din modul de stabilire a exercitării autorității părintești decurge și modul în care va fi stabilit domiciliul minorei, care va locui cu mama, acolo unde raportul de anchetă socială a stabilit că minora beneficiază de condiții locative corespunzătoare.
Apoi, locuința minorilor este la părinții săi (art. 496 lit. 1) sau acolo unde aceștia stabilesc de comun acord că trebuie să locuiască copilul (art. 496 lit. 2 Noul Cod civil). În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al minorului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului locuința copilului minor, respectiv locul unde copilul va locui în mod statornic ( art. 92 lit. 2 și art. 400 lit. 1 Noul Cod civil).
În speță, suntem în a doua ipoteză.
În determinarea interesului superior al copilului, se au în vedere, cel puțin următoarele:nevoile de dezvoltare – fizice, psihologice, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;capacitatea părinților sau persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia, menținerea relațiilor personale cu toate persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
În temeiul art.499 și art.529 din Noul cod civil instanța va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreținere până la majoratul minorului, în cuantum de 25% din venitul minim pe economie, de la data depunerii acțiunii, respectiv 05.02.2013 și pana la majoratul beneficiarului. Reclamanta, la rândul său, va asigura, în natură, întreținere minorei, cu o contribuție echivalentă cu 25% din veniturile realizate de ea.
În consecință, instanța va admite cererea formulată de reclamantă, va dispune exercitarea în mod exclusiv de către reclamantă a autorității părintești asupra minorei S. A. Serenada și va stabili domiciliul minorului la mamă.
Totodată, va obliga pârâtul să achite reclamantei, în beneficiul minorei, o pensie de întreținere în cuantum de 25% din venitul minim pe economie în plată la nivel național, începând cu data introducerii acțiunii, 05.02.2013, și până la majoratul minorei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta F. V. L., domiciliată în G., bld.Dunărea, nr.60, ., jud.G., în contradictoriu cu pârâtul S. M., cu ultimul domiciliu cunoscut în G., bld.Dunărea, nr.39, ., ..
Dispune ca autoritatea părinteasca asupra minorei S. A. Serenada, născută la data de 03.09.2002 sa fie exercitata în exclusivitate de reclamantă, iar domiciliul minorei urmează a fi stabilit la domiciliul reclamantei.
Obligă pârâtul să plătească pensie de întreținere în cuantum de câte 25% din venitul minim pe economie, garantat în plată în favoarea minorei, de la data depunerii acțiunii, respectiv 05.02.2013 și până la împlinirea majoratului beneficiarului, iar reclamanta să presteze întreținere în natură minorei în același cuantum ca și pârâtul.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi,19.11.2013.
PREȘEDINTE Grefier
Red VM/tehnored CNL/4ex/09.12.2013
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 9156/2013. Judecătoria GALAŢI | Reîncredinţare minor. Sentința nr. 4900/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
