Anulare act. Sentința nr. 9988/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9988/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 9225/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
*operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9988
Ședința publică de la 10 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier C.-D. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantii L. S., L. P., L. TINCUȚA și pe pârâtii L. V., S. A., S. N. și Z. E. C., având ca obiect anulare act
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de, 12.09.2014, 19.09.2014, 26.09.2014, 03.10.2014 și 10.10.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 28.05.2012, sub dosar nr._, reclamanții L. S., L. P. și V. (fostă L.) Tincuța au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții L. V., S. C. și S. A., să pronunțe o hotărâre prin care să dispună nulitatea absolută a actului juridic încheiat la data de 01.09.1998 denumit chitanță, privind înstrăinarea suprafeței de 500 mp teren arabil situat în intravilanul localității Schela.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că actul a cărui anulare o solicită a fost încheiat de mama lor, pârâta L. V., însă terenul aparținea și tatălui lor, L. T. V., decedat la data de 18.12.1997.
Susțin reclamanții că prin titlul de proprietate nr._-17 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru două suprafețe de teren de 2523 mp și respectiv de 4900 m teren pe raza localității Schela, numitului L. T. V.. Prin titlul de proprietate emis la aceeași dată ca și primul, 21.10.1993, cu nr._-18. S-a reconstituit și pârâtei L. V. dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 7000 mp teren situat tot în loc. Schela.
După decesul tatălui reclamanților, toți moștenitorii, inclusiv pârâta L. V. au continuat să folosească și să stăpânească împreună bunurile care compun masa succesorală, fără a dezbate succesiunea defunctului L. T. V..
Mai susțin reclamanții că, fără știrea lor, pârâta L. V. a înstrăinat pârâților S. C. și S. A., printr-o chitanță de mână, dreptul de proprietate pentru o suprafață de 500 mp teren, situat în intravilanul loc. Schela și având ca vecini: la nord pe L. T. V. și L. V., la sud pe A. M., la est pârâtul Lozova și la vest pe A. M..
Învederează reclamanții, că mama lor pârâtă a continuat să achite impozitele aferente terenului înstrăinat, iar reclamanții au aflat despre vânzare abia în anul 2012.
În drept au fost invocate prevederile art. 1652, 1657 și 1747 C.civ..
În probațiune s-a solicitat administrarea probei cu acte, a celei cu martori și a celei cu interogatoriul pârâților.
La cerere au fost atașate înscrisuri certificate pentru conformitate cu originalul (filele 3-9).
La primul termen de judecată, reclamanții și-au modificat acțiunea și au învederat că, urmare a decesului pârâtului S. C. înțeleg să cheme în judecată în calitate de pârâți pe moștenitorii acestuia, numiții S. N. și Z. E. C..
La solicitarea instanței, reclamanții au individualizat suprafața de teren din litigu ca fiind situată în tarlaua 34, . loc. Schela, jud. G., având o suprafață de 418 mp conform titlului de proprietate nr._.17 din 21.10.1993.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, potrivit celor stabilite de instanță prin încheierea de ședință din 08.02.2013 (fila 42).
Legal citați, pârâții S. N., Z. E. C. și S. A. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare pârâții au solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată. Pe cale de excepție pârâții au invocat lipsa calității procesuale active a reclamanților, motivat de faptul că raportul obligațional privind înstrăinarea terenului s-a format între pârâți, iar nu între reclamanți și pârâți.
Pârâții au mai susținut în argumentație că în realitate, chitanța încheiată sub semnătură privată cu pârâta L. V. reprezintă un antecontract de vânzare-cumpărare și că potrivit relativității efectelor juridice ale contractului acesta nu poate produce efecte decât între părți.
Pârâții au invocat în susținere și Deciziile nr. 2467/1992 și nr. 132/1994 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, susținând că în situația vânzării lucrului altuia nu se poate admite soluția nulității relative a contractului, reclamanții ca terți față de contract fiind lipsiți de calitate în invocarea acestui motiv de nulitate a actului.
Cu referire la fondul acțiunii reclamanților, pârâții au arătat că terenul cumpărat este situat în spatele casei pârâtei L. V., că terenul a intrat în stăpânirea efectivă a pârâților S. încă de la încheierea chitanței și că vânzarea s-a făcut în prezenta unui martor, care avea și calitatea de secretar al consiliului local al comunei.
Au mai susținut pârâții că această chitanță a fost semnată și de soțul uneia dintre reclamante, vânzarea fiind cunoscută de toți reclamanții, dat fiind faptul că doi dintre aceștia locuiesc și folosesc imobilul casă și teren din imediata vecinătate a celui vândut.
Prin cererea reconvențională, pârâții au solicitat, pe calea acțiunii oblice, ieșirea din indiviziunea existentă asupra moștenirii defunctului L. T. V., atribuirea terenului care face obiectul chitanței, pârâtei L. V. și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a celor 500 mp teren.
În esență, pârâții au arătat în susținerea cererilor lor că sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea acestora, prețul vânzării fiind plătit, pârâta vânzătoare fiind proprietara terenului după ieșirea din indiviziune.
În drept, au fost invocate prevederile art. 112, 115, 119 și 133 C.proc.civ., și ale art. 1280, 1516, 1073, 1075 și 1077 C.civ..
În susținerea poziției lor, pârâții au solicitat administrarea probelor testimoniale, cu înscrisuri, cu interogatoriul tuturor părților și cu expertiza tehnică de specialitate.
Cererea reconvențională a fost legal timbrată (filele 49, 142).
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriile reciproce ale părților și proba testimonială cu martorii A. Avsile, D. M. și B. V., precum și proba cu expertiză topo. Interogatoriile și declarațiile martorilor se află atașate la filele 71-85 din dosar iar raportul de expertiză întocmit de expertul aleatoriu desemnat în cauză în persoana d-lui. Căulea Noni M., a fost depus la data de 06.05.2014, filele 107-133.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între pârâta L. V., pârâta S. A. și numitul S. C. s-a încheiat la data de 01.09.1998 un înscris, intitulat ”chitanță”, prin care pârâta L. V. vinde pentru suma de_ lei vechi un teren arabil în suprafață de 500 m.p., situat în intravilanul localității Schela, identificat având ca vecinătăți la nord pe L. T. V. și L. V., la sud pe A. M., la est Pârâtul Lozova și la vest pe A. M., înscrisul fiind semnat de părți și semnat și ștampilat de Secretarul Consiliului Local Schela (fila 7). Pe spatele chitanței sunt consemnate 3 plăți, prima, în sumă de_ lei primită de V. F. la data de 01.10.1998, a doua în sumă de_ lei, primită de L. V. și a treia de_ lei, primită tot de L. V..
Din titlul de proprietate nr._-18 emis la data de 21.10.1993 pe numele pârâtei L. V., reiese că aceasta este proprietara exclusivă a unei suprafețe de 7000 mp teren extravilan arabil, situat în tarlaua 65, ., învecinată la nord cu I. E., la est de L. V., la sud de drumul comunal și la vest de C. MV (fila 4).
Din titlul de proprietate nr._-17 emis la data de 21.10.1993 numitului L. T. V., reiese că acesta deținea o suprafață de 2523 mp teren intravilan, situat în tarlaua 34, . Schela, din care 1913 mp teren arabil, 192 mp vii iar 418 mp curți construcții. Vecinătăile suprafeței de 418 mp sunt indicate ca fiind la nord drumul sătesc nr. 954, la sud Anghieli M. iar la vest S. N. (fila 3).
Potrivit certificatului de deces . nr._ aflat la fila 6 din dosar, numitul L. T. V. a decedat la data de 18.12.1997.
Din actele de stare civilă aflate la dosar, filele 36-37 și recunoașterile tuturor părților, a reieșit că pârâta L. V. este soția defunctului L. T. V., iar reclamanții L. S., L. P. și V. Tincuța sunt copii aceluiași defunct și ai pârâtei L. V..
Deși nu a fost dezbătută succesiunea defunctului Leftre T. V., din susșinerile reclamanților, ale pârâtei L. V. și recunoașterile pârâților S., a rezultat că reclamanții și pârâta sunt singurii moștenitori ai defunctului și că aceștia stăpânesc în indiviziune bunurile care alcătuiesc masa succesorală.
La data de 19.03.2005 a decedat cumpărătorul S. C., moștenitorii acestuia fiind, după cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 36 emis de BNP B. M. R., pârâții S. A. S. N. și Z. (fostă S.) E. C. (filele 40-41).
După cum se poate concluziona din coroborarea răspunsurilor date la interogatorii de fiecare dintre părțile litigiului, suprafața de 500 mp teren înstrăinată de pârâta L. V. este situată între proprietățile familiilor L. și S. și a fost lucrată de familia S. personal sau de rudele acestora, încă din anul 1998, însă până în prezent pârâta L. V. a continuat să achite impozitul aferent acestui teren.
Din raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză a rezultat că suprafața de 500 mp teren indicată de părți ca făcând obiectul înscrisului sub semnătură privată (chitanța din 01.09.1998) are în realitate 529 mp și se suprapune peste două imobile astfel: 246 mp sunt incluși în tarlaua 34, . în Cartea funciară cu nr._ a localității schela, aparțin moștenitorilor defunctului L. T. V. iar 287 mp fac parte din tarlaua 34 . intabulași în cartea funciară nr. 293 a localității, aparținând numiților A. F. și A. O. (filele 108-113).
În drept, conform art. 137 alin. 1 C.proc.civ., instanța va analiza și soluționa cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active invocată în cauză prin întâmpinare.
Calitatea procesuala activa este o excepție de fond ce privește exercitarea dreptului la acțiune și care presupune în esență existenta unei identități intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat.
Având în vedere natură juridică peremptorie a excepției lipsei calității procesuale active, eventuala sa admitere ar face de prisos soluționarea fondului cauzei.
În fapt, prin acțiunea principală formulată, reclamanții solicită instanței să constate nulitatea unui act juridic prin care s-a înstrăinat un imobil, deținut în indiviziune, de către unul dintre coproprietari fără acordul celorlalți.
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecății.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesual activă proprie cât și calitatea procesual pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată, prin indicarea obiectului cererii și motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
În cauză, instanța apreciază că reclamanții sunt subiecți activi ai raporturilor juridice deduse judecății în acțiunea formulată, în calitatea lor de coproprietari asupra terenului care a făcut obiectul înstrăinării prin act sub semnătură privată.
În consecință, instanța urmează să respingă excepția lipsei calității procesual active a reclamanților invocată de pârâții S. N., Z. C. E. și S. A. prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei, potrivit art. 1295 C.civ. de la 1864, act normativ aplicabil cauzei prin raportare la data încheierii actului juridic a cărui anulare sau validare se solicită în cauză, contractul de vânzare - cumpărare este consensual, de regula încheindu-se prin simplul acord de voință al părților, fără îndeplinirea vreunei formalități, fără remiterea lucrului și a prețului in momentul încheierii sale.
Prin excepție de la principiul consensualismului, terenurile pot fi înstrăinate sau dobândite prin acte juridice intre vii, sub sancțiunea nulității absolute, numai daca actul a fost încheiat în formă autentică. Potrivit doctrinei și jurisprudenței, actul prin care părțile stabilesc înstrăinarea unui teren, act nul pentru nerespectarea condițiilor de formă (forma autentică), se transformă într-un act valid ca antecontract de vânzare – cumpărare.
Conform art. 948 C.civ., condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimțământul valabil al părții ce se obligă; 3. un obiect determinat; și 4. o cauză licită.
Astfel cum se desprinde din întreaga reglementare a codului civil, nulitatea este o sancțiune care lipsește actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Cu alte cuvinte, nulitatea intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic, nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate a actului respectiv.
Raportându-ne la prevederile art. 948 și 964 C.civ., printre condițiile obiectului contractului de vânzare-cumpărare se numără și aceea ca bunul care face obiectul vânzării să fie proprietatea vânzătorului, nimeni neputând transmite un drept de proprietate pe care nu îl are.
Sancțiunea care intervine în cazul încălcării acestei cerințe este nulitatea absolută a contractului.
Potrivit art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, una din condițiile pe care, în mod obligatoriu, o instanță trebuie să le verifice atunci când suplinește consimțământul vânzătorului și pronunță o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, este aceea ca vânzătorul (promitent) să fie proprietarul imobilului în discuție.
Față de situația de fapt reținută în cauză și temeiurile de drept ale cererilor cu care a fost învestită prin acțiunea principală și cererea reconvențională, instanța apreciază ca întemeiată cererea reclamanților de anulare a actului juridic încheiat la data de 01.09.1998.
În argumentarea soluției, instanța reține pe de-o parte că încheierea valabilă a unui contract de vânzare-cumpărare teren era condiționată de încheierea actului într-o formă autentică, lucru care nu s-a întâmplat în cauză, și, în al doilea rând că bunul înstrăinat ar fi trebuit să fie proprietatea vânzătorului.
Or, din raportul de expertiză topo întocmit în cauză, raport la care părțile nu au avut obiecțiuni, a rezultat că din totalul suprafeței înstrăinate prin înscrisul sub semnătură privată numai suprafața de 246 mp făcea parte din proprietatea indiviză a pârâtei L. V. cu reclamanții L. S., L. P. și V. Tincuța.
Mai reține instanța că respectiva chitanță nu este valabilă ca și contract de vânzare-cumpărare nici chiar a suprafeței de 246 mp teren din cauza lipsei formei autentice, și că nu poate valora nici promisiune de vânzare-cumpărare, în condițiile în care privește o suprafață de 500 mp din care 254 aparțin altui proprietar.
Aceasta în condițiile în care și din titlul de proprietate nr._-17 din 21.10.1993 (fila3) reiese că suprafața de teren aflată în intravilanul localității și în tarlaua 34, . celei deținute de pârâții S. era de numai 418 mp.
Totodată, trebuie reținut faptul că încă de la momentul contractării pârâții S. au cunoscut situația terenului, deținut în coproprietate de moștenitorii celui pe care îl credeau proprietar și care decedase anterior vânzării și au agreat această situație pentru o perioadă semnificativă de timp, respectiv peste 14 ani. Mai mult, acest teren pe care susțin că l-au dobândit nici nu a fost inclus în masa succesorală enumerată în certificatul de moștenitor emis după decesul cumpărătorului S. C..
Pentru considerentele anterioare, instanța va admite cererea principală formulată de reclamanții L. S., L. P. și V. Tincuța, în contradictoriu cu pârâții L. V., S. N., Z. C. E. și S. A. și va constata nulitatea actului de vânzare-cumpărare intitulat „chitanță” intervenit între L. V., S. C. și S. A. la data de 01.09.1998, cu privire la terenul intravilan în suprafață de 500 mp.
Ca un corolar al soluției date cererii principale, instanța apreciază ca neîntemeiată cererea reconvențională având ca obiect „ieșire din indiviziune și hotărâre care să țină loc de act autentic”, în lipsa unui act valabil de vânzare-cumpărare pârâții S. neîndeplinind condițiile pentru a se proceda la ieșirea din indiviziune și împărțeală pe calea unei acțiuni oblice.
Aflat în indisolubilă legătură cu soluția dată cererii principale nici al doilea petit al cererii reconvenționale nu poate fi admis, considerentele și analiza făcută mai sus aplicându-se în mod corespunzător.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că reclamanții nu au solicitat astfel de cheltuieli astfel că urmează să ia act de acest aspect iar pârâții, deși au formulat cerere accesorie de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, nu sunt părți care au câștigat procesul ci părți căzute în pretenții, astfel că în temeiul art. 274 C.proc.civ., și această cerere a lor va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâții S. N., Z. E. C. și S. A. prin întâmpinare.
Admite acțiunea principală având ca obiect „anulare act” formulată de reclamanții L. S., L. P. și V. Tincuța, toți domiciliați în ., în contradictoriu cu pârâții L. V. domiciliată în ., S. N., Z. E. C. și S. A. toți trei domiciliați în G., .. DJ5, ., jud. G..
Costată nulitatea actului de vânzare-cumpărare intitulată „chitanță” intervenit între L. V., S. C. și S. A. la data de 01.09.1998, cu privire la terenul arabil intravilan în suprafață de 500 mp.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți S. N., Z. E. C. și S. A. în contradictoriu cu reclamanții pârâți L. S., L. P., V. Tincuța și pârâta L. V., având ca obiect „ieșire din indiviziune și hotărâre care să țină loc de act autentic”.
Ia act că reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Respinge ca neîntemeiată cererea pârâților reclamanți de obligare a reclamanților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.10.2014.
P., Grefier,
Jud. A. M. M. P. C. D.
Red MAM/dact PCD/4 exp/01.04.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3962/2014. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7802/2014.... → |
|---|
