Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 6068/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6068/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 20770/233/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6068
Ședința publică din data de 10.06.2014
Instanța constituită din:
Președinte – A. B.
Grefier – S.-M. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile având ca obiect “partaj bunuri comune”, formulată de reclamantul B. V. în contradictoriu cu pârâta B. (actualmente Tenie) V. D..
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 26.05.2014 care face parte integrantă din prezenta, Instanța în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ la data de 25.10.2011 reclamantul B. V. a chemat în judecată pe pârâta Tene V.-G. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei respectiv un imobil apartament, situat în mun. G., cartier Micro 17, ., ., un autoturism marca Dacia, un autoturism marca F. și mai multe bunuri mobile.
Reclamantul a solicitat instanței să constate că, are o contribuție de 100% cu privire la dobândirea bunului imobil dobândit în timpul căsătoriei, un drept de creanță reprezentând ½ din ratele achitate în perioada iunie 2009 – decembrie 2010 pentru achiziționarea, în sistem leasing, a autoturismului Marca F. precum și o cotă de 50% din celelalte bunuri mobile.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 669-670 și 676 C.civ.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței să constate că, ambele părți au avut o contribuție egală la dobândirea tuturor bunurilor dobândite în cursul căsătoriei, arătând în același timp că toate bunurile mobile se află în posesia ei, autoturismul Dacia N. se află în posesia reclamantului iar autoturismul F. Linea nu există.
În cauză, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba testimonială și proba cu expertiză tehnică specialitatea evaluare imobiliară, evaluare mobiliară și auto.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 03.06.2013, instanța a admis în principiu și în parte cererea și a constatat că părțile au dobândit, în timpul căsătoriei, cu o contribuție de 70% reclamantul și 30% pârâta imobilul situat în mun. G., cartier Micro 17, ., ., jud. G. și cu o contribuție de 50% fiecare celelalte bunuri mobile, respingând totodată restul pretențiilor formulate.
La termenul din data de 26.05.2014, reclamantul, prin reprezentant, a solicitat suplimentarea încheierii de admitere în principiu având în vedere faptul că, după completarea probatoriului, din înscrisurile depuse de S.C. Impuls-Leasing Services S.R.L., societate cu care a fost încheiat contractul de leasing având ca obiect autoturismul F. Linea, rezultă că acesta a fost achiziționat de cele două părți, pe numele B. V. în timpul căsătoriei.
Cererea este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 4.565,31 lei și timbru judiciar de 5 lei, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. c din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, în baza art. 1 pct. 1 raportat la art. 13 alin. 1 C.proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 728 alin. 1 raportat la art. 669 C.civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, încetarea coproprietății prin partaj putând fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 03.06.2013, ce face parte din prezenta hotărâre, instanța a admis în principiu și în parte cererea principală, și întemeindu-se pe probele administrate în cauză, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu o contribuție de 70% reclamantul și 30% pârâta imobilul situat în mun. G., cartier Micro 17, ., ., jud. G. și cu o contribuție de 50% fiecare celelalte bunuri mobile.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de suplimentare a masei partajabile cu dreptul său de creanță reprezentând ½ din ratele achitate în perioada iunie 2009 – decembrie 2010 pentru achiziționarea, în sistem leasing, a autoturismului Marca F., instanța a apreciat, după analiza actelor aflate la dosarul cauzei, a interogatoriilor și a declarațiilor martorilor, că autoturismul în cauză nu este un bun comun deoarece nu s-a putut dovedi momentul intrării bunului în patrimoniul comun al celor doi soți, în final dovedindu-se că acel autoturism era proprietatea unei rude a pârâtei.
Asupra cererii de suplimentare reiterată de reclamant la termenul din data de 26.05.2014, având în vedere caracterul interlocutoriu al încheierii de admitere în principiu a cererii de partaj instanța apreciază că se află în imposibilitate de a reveni asupra constatărilor efectuate asupra componenței masei de partaj, astfel încât, chiar și în situația suplimentării probatorului, lipsa caracterului de bun comun a autoturismului Marca F. nu mai poate fi reapreciată, motiv pentru care va respinge cererea.
În ceea ce privește atribuirea loturilor, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 6739 și ale art. 67310 C.proc.civ., în sensul că la formarea și atribuirea loturilor, se va ține seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea, avându-se în vedere regula atribuirii la cerere a bunului către unul dintre coproprietari atunci când partajul în natură nu este posibil.
În ceea ce privește partajarea imobilului situat în mun. G., cartier Micro 17, ., ., jud. G., instanța va avea în vedere atât faptul că reclamantului i s-a recunoscut o cotă de contribuție de 70% la dobândirea bunului cât și faptul că acesta nu este comod partajabil în natură, motiv pentru care, pentru aceste considerente, va admite cererea și va dispune sistarea stării de indiviziune asupra bunului imobil pe care îl va atribui în deplină proprietate și posesie reclamantului, în temeiul dispozițiilor art._ alin. 4 C.proc.civ., obligându-l pe acesta la plata, în favoarea pârâtei, a sumei de 33.808 lei, cu titlu de sultă.
În ceea ce privește partajarea bunurilor mobile, instanța reține că potrivit concluziilor expertului, cele două loturi propuse au aceeași valoare, precum și aceleași condiții de calitate. La atribuirea efectivă urmează a se ține cont și de poziția părților exprimată pe parcursul procesului și în cuprinsul concluziilor asupra fondului cauzei, reclamantul solicitând atribuirea lotului nr. 1 iar pârâta a lotului nr. 2.
Dată fiind identitatea de valoare și calitate a loturilor, precum și faptul că atât reclamantul cât și pârâta și-au exprimat în fața instanței preferința cu privire la modalitatea efectivă de partajare, instanța va admite cererea sub acest aspect și va dispune sistarea stării de indiviziune asupra bunului mobile, atribuind în deplină proprietate și posesie lotul nr. 1 reclamantului și lotul nr. 2, pârâtei.
În ceea ce privește modalitatea efectivă de partajare a bunului mobil reprezentat de autoturismul marca Dacia, în considerarea poziției manifeste a părților, instanța va admite cererea și va dispune sistarea stării de indiviziune asupra bunului mobil pe care îl va atribui în deplină proprietate și posesie reclamantului, în temeiul dispozițiilor art. 67310 alin. 4 C.proc.civ., obligându-l pe acesta la plata, în favoarea pârâtei, a sumei de 360 lei, cu titlu de sultă
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de părți, deși potrivit dispozițiilor art. 274 C.proc.civ., acestea trebuie suportate de partea căzută în pretenții, față de specificul acțiunii de partaj care profită întotdeauna tuturor coproprietarilor, indiferent dacă au calitate de reclamant sau pârât, instanța apreciază că acestea trebuie suportate proporțional cotelor acestora.
În ceea ce privește onorariul apărătorilor pârâtei, instanța reține că se impune cenzurarea cuantumul acestuia și limitarea până la suma de 2.000 lei.
În cauză, pârâta a făcut dovada cheltuielilor judiciare constând în onorariul apărătorilor aleși în sumă de 7.300 lei, potrivit chitanțelor depuse la termenul din 26.05.2013 iar la dosar există dovada efectuării de acte specifice activității de asistență juridică în numele și pe seama pârâtei, în legătură cu obiectul prezentei cauze. Totodată, la termenul la care a fost pus în discuție fondul litigiului, aceasta a fost reprezentată de avocat, ce a formulat concluzii.
În concret, Curtea Constituțională a constatat ca dreptul părților de a fi asistate de un avocat ales presupune în mod necesar angajarea acestuia pe calea unei convenții, cu plata unui onorariu stabilit de comun acord. Curtea, acceptând un asemenea raționament, a arătat că nimic nu interzice, în absența unei prevederi constituționale exprese, consacrarea prin lege a prerogativei instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse.
A mai arătat Curtea că, o asemenea prerogativa este cu atât mai necesara cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil.
În sensul celor arătate, a mai adăugat Curtea Constituțională, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, investită fiind cu soluționarea pretențiilor de rambursare a cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. 3 C.proc.civ., judecătorul are dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori constată motivat că sunt nepotrivit de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
În condițiile în care caracterul rezonabil al cheltuielilor se apreciază în raport de natura activității efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de existența litigiului și reputația celui care acordă asemenea servicii, instanța apreciază că aplicarea unui onorariu de 7.300 lei pentru formularea prezentei cereri nu este proporțională cu activitatea pe care o presupune, motiv pentru care va reduce cuantumul onorariului la suma de 2.000 lei.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamant și va obliga pârâta la plata sumei de 2.060 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând 1.660 lei taxă de timbru și 400 lei onorariu de expert. Totodată, va admite în parte cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată și îl va obliga pe acesta la plata sumei de 2.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
În temeiul prevederilor art. 276 C.proc.civ. dispune compensarea cheltuielilor de judecată până la valoarea cea mai mică, respectiv 2.000 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea având ca obiect “partaj bunuri comune”, formulată de reclamantul B. V. domiciliat în G., Micro 17, ._, J. G. în contradictoriu cu pârâta B. (actualmente Tenie) V. D. domiciliată în G., Micro 17, ., ., Cod poștal_, J. G..
Constată că masa bunurilor comune dobândite de soți în timpul căsătoriei este formată din: un imobil apartament situat în mun. G., cartier Micro 17, ., ., un autoturism marca Dacia N. cu nr. de înmatriculare_, nr. de identificare UU1R52319X2870875 conform CIV, șase corpuri mobilă sufragerie, un colțar plus un fotoliu, o măsuță TV și o măsuță TV din sticlă, un scaun birou, un birou, o imprimantă HP, o lustră sufragerie, un aspirator marca Trion, un covor sufragerie, un calorifer electric marca Universal, trei scaune pliante din lemn, opt corpuri mobilă bucătărie, un aragaz inox marca Glemgaz, un cuptor microunde marca Fox, o hotă de bucătărie marca Cata din inox, o canapea de două locuri, o combină frigorifică marca Whirpool, un telefon marca Digi mobil și un telefon fix, un cuier haine, o mașină de spălat marca Arctic, un pat de două persoane, un șifonier suspendat, un TV marca Platinium, o combină muzicală marca Sony și o lustră dormitor.
Constată că reclamantul B. V. are o cotă de contribuție de 70% iar pârâta Tene V. G. are o cotă de contribuție de 30% la dobândirea imobilului apartament situat în mun. G., cartier Micro 17, ., ., jud. G..
Constată că reclamantul B. V. are o cotă de contribuție de 50% iar pârâta Tene V. G. are o cotă de contribuție de 50% la dobândirea bunurilor mobile.
Dispune ieșirea din indiviziune a părților în ceea ce privește masa bunurilor comune.
Atribuie în proprietatea exclusivă a reclamantului imobilul apartament situat în mun. G., cartier Micro 17, ., ., jud. G., autoturismul marca Dacia N. cu nr. de înmatriculare_, nr. de identificare UU1R52319X2870875 conform CIV și lotul nr. 1 cuprinzând bunurile mobile evidențiate în cuprinsul expertizei judiciare evaluări bunuri mobile, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Atribuie în proprietatea exclusivă a pârâtei lotul nr. 2 cuprinzând bunurile mobile evidențiate în cuprinsul expertizei judiciare evaluări bunuri mobile, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
În temeiul dispozițiilor art. 67310 alin. 4 C.proc.civ., obligă reclamantul la plata, în favoarea pârâtei, a sumei de 33.808 lei, cu titlu de sultă, în termen de 60 de zile de la pronunțarea prezentei hotărâri.
În temeiul dispozițiilor art. 6737 respinge cererea de suplimentare a masei de partaj formulată de reclamant.
Obligă pârâta la plata sumei de 2.060 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând 1.660 lei taxă de timbru și 400 lei onorariu de expert.
Admite în parte cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă reclamantul la plata sumei de 2.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Dispune compensarea cheltuielilor de judecată până la valoarea cea mai mică, respectiv 2.000 de lei.
Dispune comunicarea unor copii de pe prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, către OCPI G. și DGFP G..
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.06.2014.
Președinte Grefier
Judecător A. B. S.-M. B.
Red.AB/Tehnored.SMB/6 ex/08.07.2014
.>
| ← Curatelă. Încheierea nr. 24/2014. Judecătoria GALAŢI | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 6532/2014.... → |
|---|
