Plângere contravenţională. Încheierea nr. 30/2014. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Încheierea nr. 30/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 22178/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 30.01. 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. B.
Grefier - M. E.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de petent S.C. D. B. S.R.L. și pe intimat I. T. DE MUNCĂ G., având ca obiect, plângere contravetionala GL NR._
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară, după care;
Instanța revine asupra probei cu audierea martorului O. M. M., apreciind că aceasta nu mai este utilă soluționării cauzei, ca urmare a declarației martorului R. V., audiat în ședința din data de 12.12.2013.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 06.02.2014 .
Pronunțată în ședință publică azi, 30.01.2014.
Președinte, Grefier,
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 06.02. 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. B.
Grefier - M. E.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 13.02.2014 .
Pronunțată în ședință publică azi, 06.02.2014.
Președinte, Grefier,
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 13.02. 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. B.
Grefier - M. E.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru deliberare,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 20.02.2014 .
Pronunțată în ședință publică azi, 13.02.2014.
Președinte, Grefier,
Dosar nr._ /2013
Operator de date cu caracter personal înreg. nr.8637
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
Sentința civilă nr. 1601
Ședința publică din data de 20.02. 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. B.
Grefier - E. M.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile privind pe petent S.C. D. B. S.R.L. și pe intimat I. T. DE MUNCĂ G., având ca obiect, plângere contravetionala GL NR._
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30.01.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.02.2014, apoi la data de 13.02.2014, apoi la data de 20.02.2014, dată la care a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.11.2012 sub dosar nr._, petenta S.C. D. B. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ G. (ITM), a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 02.11.2012, solicitând instanței anularea acestuia ca nelegal.
În motivarea în fapt a plângerii petenta a arătat că în data de 01.11.2012, societatea executa o lucrare de hidroizolație, la locul respectiv aflându-se doi dintre angajații firmei, respectiv F. N. I. și R. V., când s-a prezentat numitul O. M. M.. La momentul controlului desfășurat de intimată, acesta discuta cu administratorul societății petente în vederea angajării, nefiind în timpul programului.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea acțiunii petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
În susținerea cererii formulate, au fost atașate la dosar, în copie, înscrisuri.
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1, alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și menținerea procesului verbal de constatare a contravențiilor ca fiind legal și temeinic întocmit.
În drept, au fost invocate prevederile Codului Muncii, ale OG nr. 2/2001.
Intimatul a solicitat instanței judecarea cauzei și în lipsă, conform prevederilor art. 242 C. Proc. Civ.
La întâmpinare, au fost atașate în copie, înscrisuri.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32, alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C. Proc. Civ., faptele fiind săvârșite în circumscripția Judecătoriei G. iar plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31, alin. 1 din O.G. 2/2001.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba testimonială, martorul R. V. fiind audiat în ședința publică din data de 12.12.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 02.11.2012, petenta S.C. D. B. S.R.L a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 10.000 lei, în temeiul art. 260, alin. 1, lit. e din Legea nr. 53/2003 republicată.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat Anexa 1 (fila 7), la controlul efectuat la data de 01.11.2012 la punctul de lucru al societății petente a fost depistat numitul O. M. M., care a declarat faptul că lucrează ca la S.C. D. B. S.R.L. din data de 01.11.2012 și că nu a semnat contract individual de muncă cu angajatorul.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, deși procesul verbal nu a fost semnat de către reprezentantul petentei și nici de către un martor asistent, instanța apreciază că procesul verbal contestat este legal întocmit, întrucât conține motivele care au dus la încheierea sa în aceste condiții.
Motivul de nelegalitate invocat de petentă în sensul că procesul-verbal în mod neadevărat prevede că reprezentantul acesteia nu a avut de formulat obiecțiuni este de natură să atragă sancțiunea nulității relative a procesului-verbal, numai cu condiția dovedirii de către petentă a unei vătămări care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea actului de sancționare, vătămare care nu a fost dovedită în cauză, în condițiile în care petenta a avut posibilitatea de a formula plângere contravențională în fața instanței de judecată și de a propune probe în susținerea acesteia.
Deși O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridica la contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit în mod legal, ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
Potrivit art. 16, alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, iar obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.
În cauza de față, la momentul efectuării controlului din data de 01.11.2012, numitul O. M. M., care se afla în incinta punctului de lucru al petentei, nu avea încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă.
Susținerile petentei din cadrul plângerii formulate în sensul că numitul O. M. M. se afla la sediul întreprinderii în scopul de a purta o discuție cu administratorul societății în vederea încheierii ulterioare a unui contract de muncă sunt contrazise de mențiunile cuprinse în fișa de identificare pe care numitul O. M. M. a completat-o imediat după depistarea sa. Astfel, în cadrul fișei de identificare menționate, acesta a declarat că lucrează din data de 01.11.2012 pentru S.C. D. B. S.R.L., desfășurând activitate de curățenie și că nu a semnat contract individual de muncă cu angajatorul. De asemenea, există contradicții cu privire la împrejurările și motivele pentru care numitul O. M. M. se afla în locul unde s-a desfășurat controlul intimatei și între susținerile petentei și declarația martorului R. V., potrivit căreia numitul O. M. M. fusese rugat de martor să îl ajute la curățenie, întrucât în urma efectuării lucrării de termoizolație se făcuse mizerie.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că prezumția de temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată.
Cu toate acestea, potrivit art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 instanța, verificând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, hotărăște și asupra sancțiunii aplicate. Aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, potrivit art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Prin urmare, în cauza de față, instanța apreciază că valoarea amenzii aplicate, deși reprezintă minimul amenzii prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina petentei, este disproporționată în raport de urmările produse de faptă și împrejurările săvârșirii acesteia, care relevă un grad de pericol social redus, căruia trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă.
Astfel, instanța va avea în vedere și împrejurarea că pentru celelalte două persoane depistate cu ocazia controlului, respectiv R. V. și F. N. I. existau încheiate contracte de muncă, după cum rezultă din extrasul din baza de date a Inspectoratului T. de Muncă G. cu situația contractelor individuale de muncă, ceea ce constituie un indiciu puternic în sensul că angajarea persoanelor fără contracte de muncă nu reprezintă o practică la nivelul societății S.C. D. B. S.R.L.. De asemenea, în acest context devine credibilă mențiunea din cadrul fișei de identificare completate de numitul O. M. M. potrivit căreia acesta presta activitate pentru societatea petentă numai începând cu ziua controlului.
Pentru motivele de mai sus, instanța apreciază că sancțiunea contravențională aplicată pentru fapta reținută în sarcina petentei este disproporționată. De altfel orice sancțiune contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate de comiterea acestora.
În consecință, având în vedere criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției contestat, cu sancțiunea avertismentului.
Totodată în temeiul art. 7 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța atenționează petenta contravenientă asupra pericolului social al faptelor săvârșite și îi recomandă să respecte dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. D. B. S.R.L. cu sediul în G., .. 17, în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ G., cu sediul în G., ., nr. 46 A, împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 02.11.2012.
Modifică în parte procesul verbal . nr._ încheiat la data de 02.11.2012 în sensul că înlocuiește sancțiunea cu amenda contravențională în cuantum de 10.000 lei cu sancțiunea avertismentului.
Atenționează petenta asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2014.
Președinte, Grefier,
Judecător A. B. M. E.
(CO)
conform disp. art. 426 alin.(4) N.C.pr.civ ., semnează conform disp. art. 426 alin.(4) N.C.pr.civ .,semnează pentru Judecător A. B. aflată în CO,
pentru PRESEDINTELE JUDECĂTORIEI GALATI grefierul șef G. A. N.
JUDECATOR R. D., aflat în CO semnează vicepreședintele
Judecătoriei G. G. D.
RED. A.B.
Dact.M.E./16.07.2014/5ex – 17.07.2014
..07.2014.
(
← Pretenţii. Sentința nr. 1209/2014. Judecătoria GALAŢI | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 7540/2014.... → |
---|