Plângere contravenţională. Sentința nr. 1432/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1432/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 13017/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.8637
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 1432/2014
Ședința publică din data de 14 Februarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte –A. S.
Grefier – I. A. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională” formulată de petent TEPȘAN G., cu domiciliul în G., .. 10, ., ., în contradictoriu cu intimat I.P.J. G., cu sediul în G., ., jud. G..
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 07.02.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.02.2014, când a hotărât următoarele:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.07.2013 sub nr._, petentul Tepșan G. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului G., anularea procesului verbal . nr._ din data de 06.07.2013, prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1280 lei și reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de 06.07.2013, orele 04.10 conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și a fost oprit de polițiștii rutieri care au constatat că se afla sub influența băuturilor alcoolice. A susținut petentul că băuse doar o bere în acea seară și că în acel moment se întorcea de la o petrecere împreună cu un prieten pentru a-și duce mama la spital deoarece fusese anunțat prin telefon că aceasta se simte rău.
În drept, petentul a invocat dispozițiile art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002 și 32 din O.G. nr. 2/2001.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a depus, în copie: procesul verbal contestat (f. 4), chitanța . PMG nr._/08.07.2013 (f. 6),copie cartea de identitate (f. 5).
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din O.U.G. 80/2013 (f.3).
Deși legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare, dar la solicitarea instanței, prin Serviciul Registratură, a depus la dosar rezultatul testării cu aparatul alcooltest și raportul agentului constatator și procesul verbal contestat (filele 20,22).
Instanța este competentă să soluționeze, Judecătoria G. fiind instanța în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta sancționată prin procesul verbal de contravenție atacat. Totodată plângerea contravențională este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin.(1) din O.G. nr. 2/2001.
În cauza instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosar. Totodată în ședința publică din data de 07.02.2014 instanța a procedat la audiere martorului Hîrțanu D., propus de către petent, depoziția sa fiind consemnată și atașată la fila 37.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal CP nr._/06.07.2013, petentul Tepșan G. a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 800 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile pentru fapta prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și cu o amendă în sumă de 480 lei pentru contravenția prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal,la data de 06.07.2013, ora 04.15, petentul a fost depistat pe . G. conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_ în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, fiind testat cu aparatul etilotest Drager, care a indicat o alcoolemie de 0,11 mg/l alcool pur în aerul respirat. Totodată s-a reținut că petentul nu avea asupra sa permisul de conducere
Petentul a semnat procesul-verbal cu mențiunea că „recunoaște că a consumat o bere de ½ în urmă cu o oră, nu solicită recoltarea de probe biologice”.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 de puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.
Instanța constată că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt confirmate de rezultatul etilotestului, depus la dosar de către intimat (fila 22), din care reiese că la data de 06.07.2013, ora 04.15, acesta avea o concentrație de alcool de 0,1 mg/l.
Mai mult, instanța reține că însăși petentul a recunoscut că a consumat alcool în aceea seară.
În ceea ce privește susținerea petentului, confirmată de martorul audiat (f.37), în sensul că petentul s-a văzut nevoit să se urce la volan pentru a-și ajuta mama, care se afla la domiciliu și se simțea rău, instanța reține că împrejurările invocate nu pot constitui o cauză care să înlăture răspunderea contravențională. Astfel, indiferent dacă mama petentului trebuia să fie transportată la spital (așa cum susține petentul) sau avea nevoie doar de niște medicamente (după cum afirmă martorul), starea de pericol ce o privea pe mama acestuia putea fi înlăturată în mod evident și altfel decât a ales petentul să o facă, spre exemplu prin apelarea la serviciul de ambulanțe ori la serviciile unei societăți de taximetrie. Prin urmare, fapta petentului nu a fost săvârșită în stare de necesitate.
În ceea ce privește solicitarea petentului de a se depune la dosar ordinul de serviciu al agentului constatator, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată. În conformitate cu art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002 constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, dar se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Astfel, întrucât polițistul rutier are ca atribuție principală tocmai constatarea și aplicarea sancțiunilor în cazul contravențiilor aflate în competența sa, chiar legea abilitează polițistul rutier în sensul arătat. Prin urmare, nu este necesară existența, în plus, a unui ordin de serviciu care să prevadă aceeași abilitare pentru un anumit membru al poliției, cu atât mai mult cu cât nicio dispoziție legală în vigoare nu condiționează valabilitatea unui proces verbal de constatare a contravenției de existența unui asemenea ordin.
Astfel, având în vedere probatoriul din cauză, instanța reține că petentul a săvârșit cu vinovăție fapta reținută în sarcina sa, iar susținerile petentului în sens contrar sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește cea de-a doua faptă contravențională reținută în sarcina contestatorului, potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 rap la art. 35 alin. 2 din același act normativ, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (6-8 puncte amendă) nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa permisul de conducere.
Instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu privire la cea de-a doua contravenție săvârșită de petent. Mai mult, petentul nu a adus probe și nici argumente prin care să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal sub aspectul reținerii contravenției prev. de art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 și a semnat procesul verbal fără a ridica obiecțiuni referitoare la această faptă contravențională.
Prin urmare, având în vedere prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal, instanța constată că petentul se face vinovat și de săvârșirea acestei fapte contravenționale
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține pentru săvârșirea faptei prev. de art. . 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 intimatul a aplicat sancțiunea amenzii orientată spre minim – 10 puncte amendă, în condițiile în care această faptă se sancționează cu 9 - 20 de puncte amendă. Instanța apreciază că amenda aplicată este proporțională gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, care nu a înțeles și a încercat să minimalizeze consecințele faptei sale, contravenția reținută în sarcina sa fiind una de natură a reprezenta un pericol major pentru siguranța sa și a celorlalți participanți la trafic.
Suspendarea dreptului de a conduce este luată de drept și reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenției ce face obiectul procesului în fața instanței. Prin urmare această sancțiune nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă încălcarea regulilor de circulație pentru participanții la trafic (decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).
Având în vedere că pentru cea de-a doua contravenție intimatul a aplicat sancțiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege – 6 puncte amendă, în condițiile în care această faptă se sancționează cu 9 - 20 de puncte amendă, instanța reține că intimatul a făcut o corectă individualizare a sancțiunii, impunându-se menținerea ei.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt legale și corect individualizate, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent TEPȘAN G., cu domiciliul în G., .. 10, ., ., în contradictoriu cu intimat I.P.J. G., cu sediul în G., ., jud. G., împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 06.07.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. A.S. /Tehnored.I.A.T./ 6 ex. 19.03.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4787/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 486/2014.... → |
|---|
