Plângere contravenţională. Sentința nr. 5621/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5621/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 30-05-2014 în dosarul nr. 7758/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5621/2014
Ședința Publică din data de 30.05.2014
Președinte – E. L. D.
Grefier – D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petent C. M. C. cu domiciliul în B., .. 9, ., județ B. în contradictoriu cu intimata I.P.J. G. cu sediul în G., ., județ G., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.05.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 16.05.2014, 23.05.2014, 28.05.2014 și apoi la data de 30.05.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 08.04.2013, sub nr._, petentul C. M. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. – BIROUL RUTIER, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 24.03.2013, solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 24.03.2013 a circulat pe .. B., iar când a efectuat virajul la stânga pe . oprit de un echipaj de poliție care l-a sancționat pentru neacordarea priorității de trecere unui pieton.
Arată că era însoțit de patru persoane care pot atesta că pe trecerea de pietoni nu se afla vreo persoană, fapt care poate fi confirmat și de un prieten care circula în spatele său și care nu a fost oprit de agenții de poliție tocmai pentru că nu se impunea să acorde prioritate de trecere vreunui pieton.
În drept cererea nu a fost întemeiată.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martorii P. A. și I. R. și a depus la dosar, în copie proces verbal de contravenție.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Deși plângerea a fost comunicată intimatului la data de 13.11.2013, conform art.201 NCPC, acesta nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar raportul agentului constatator și procesul verbal contestat în copie.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.94 pct.3 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G. iar plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
La termenul de judecată din data de 27.03.2014 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, iar pentru petent și proba testimonială cu martorul I. R., acesta fiind audiat în ședința publică din data de 09.05.2014 și declarația acestuia consemnată și atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._/24.03.2013 petentul C. M. C. a fost sancționat pentru săvârșirea a trei contravenții prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b, art.108 alin.1 lit.a pct.3 și art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu 10 puncte amendă, în cuantum de 700 lei, avertisment și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, în temeiul art.100 alin.3, art.99 alin.2 și art.101 alin.1 din același act normativ.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, la data de 24.03.2013, ora 16:03, petentul a condus autoturismul Suzuki înmatriculat sub nr. BR-_, pe ., dinspre . virajul către stânga, pe . pietonal din zona Patiseria D., semnalizat prin indicator rutier și marcaj, nu a oprit pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor aflați în traversare pe sensul său de mers.
S-a reținut, de asemenea, că nu avea asupra sa permisul de conducere și cartea de identitate și nu purta centura de siguranță.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._/24.03.2013, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de disp. art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, procesul-verbal cuprinde obiecțiunile petentului, în sensul că persoana se fala în dreptul scuarului.
Pe de altă parte, instanța reține că procesul verbal este nelegal întocmit sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate pentru fiecare dintre cele trei contravenții pentru care a fost sancționat petentul.
Potrivit art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului. Nerespectarea acestei prevederi legale se sancționează, potrivit art. 100 alin. 3 lit. b coroborat cu art.98 alin.4 din OUG nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amenda) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Instanța reține că pragul maxim al sancțiunii amenzii care putea fi aplicat pentru această contravenție era de 5 puncte amendă.
S-a reținut în sarcina petentului și nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2), contravenție care se sancționează conform art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002 cu amendă prevăzută în clasa a III a de sancțiuni, respectiv de la 6 la 8 puncte amendă.
De asemenea, agentul constatator a reținut în sarcina petentului și săvârșirea contravenției prevăzute de art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002, constând în nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz, faptă sancționată prin disp. art.99 alin.2 din actul normativ cu amendă prevăzută în clasa I de sancțiuni (2 sau 3 puncte amendă) și două puncte de penalizare ca sancțiune complementară.
Deși a fost reținută prin procesul verbal săvârșirea a trei contravenții, cu indicarea expresă a dispoziției sancționatorii pentru fiecare dintre acestea, agentul constatator a procedat la aplicarea unei singure sancțiuni cu amendă în sumă de 700 de lei (10 puncte amendă) și a unei sancțiuni cu avertisment, fără a exista posibilitatea de a identifica nici numărul punctelor de amendă aplicate pentru fiecare contravenție în parte, nici pentru care dintre cele trei contravenții a fost aplicată sancțiunea amenzii.
Or, potrivit art.10 alin.1 din OG nr.2/2001 dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție.
Instanța apreciază că indicarea separată a sancțiunii aplicate pentru fiecare dintre faptele contravenționale reținute prin procesul verbal se impune sub sancțiunea anulării actului, deoarece aplicarea unei singure sancțiuni cumulate face imposibilă verificarea modului de individualizare a sancțiunilor aplicate, precum și a legalității fiecăreia dintre acestea.
Vătămarea produsă în acest mod este evidentă și în situația unei anulări parțiale a procesului verbal de contravenție, caz în care instanța, în lipsa identificării sancțiunii pentru fiecare faptă în parte, ar fi pusă în imposibilitatea de a indica sancțiunea corespunzătoare anulată sau de a proceda la o individualizare judiciară prin înlocuirea amenzii cu avertisment.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că în cauză, petentul a dovedit o altă situație decât cea reținută de agentul constatator referitor la contravenția prevăzută de art.100 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002.
Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuind a i se recunoaște valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, până la proba contrară.
Prin probele administrate în cauză, petentul a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului verbal atacat, dovedind situația contrară celei reținute de către agentul constatator, instanța apreciind că există dubii cu privire la existența faptei.
Martorul audiat în fața instanței a declarat faptul că circula cu mașina proprie, în spatele celei conduse de către petent, astfel că a avut posibilitatea să observe faptul că în zona în care s-a reținut săvârșirea contravenției nu se afla angajat în traversare vreun pieton. A precizat martorul că a observat o persoană de sex masculin, dar aceasta se afla pe scuarul dintre cele două sensuri de mers, iar nu pe trecerea de pietoni.
Totodată instanța va reține declarația martorului în sensul că a observat că petentul avea montată centura de siguranță încă de la momentul plecării din parcarea aferentă restaurantului Mc Donalds.
Instanța reține că declarația martorului se coroborează cu aspectele învederate prin plângere, astfel că, față de probele administrate în cauză, constată că faptele săvârșită de petent nu întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b și art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr. 195/2002.
Cu privire la contravenția prevăzută de disp. art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002 instanța reține că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție, în cauză nefiind administrate probe din care să rezulte o situație de fapt contrară celei reținute de agentul constatator.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța constată că procesul-verbal . nr._/24.03.2013 este nelegal și netemeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent va fi admisă cu consecința exonerării acestuia de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 700 de lei, a înlăturării sancțiunii avertismentului, precum și a sancțiunilor complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile și a punctelor de penalizare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul C. M. C. cu domiciliul în B., .. 9, ., județ B. în contradictoriu cu intimatul I. G. cu sediul în G., ., județ G..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/24.03.2013.
Dispune exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 700 de lei, înlătura sancțiunea avertismentului, înlătură sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.05.2014
Președinte, Grefier,
Red. E.L.D./Dact. P.D./01.08.2014/6 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 484/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 4367/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
