Plângere contravenţională. Sentința nr. 1579/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1579/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 7515/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR.1579
Ședința Publică din data de 20.02.2014
Președinte – E. L. D.
Grefier – D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petenta G. E. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., având ca obiect plângere contraventionala.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.02.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 20.02.2014, când a pronunțat următoarea hotărâre.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 03.04.2013, sub nr._, petenta G. E. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. G. – Serviciul Rutier, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 09.03.2013.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că a fost sancționat cu amendă contravențională de 450 lei pentru că, la data de 09.03.2013, a condus autoturismul cu număr de înmatriculare P_-12 pe . avea asupra sa documentele prevăzute de lege (certificatul de înmatriculare)
Apreciază că fapta reținută în procesul verbal contestat nu corespunde realității.
Arată că avea asupra sa toate celelalte acte de identitate, pe care le-a prezentat agentului de poliție, cu excepția certificatului de înmatriculare.
În opinia petentei, obligația de a prezenta actele indicate în art.35 alin.2 din OUG nr.195/2002 este una alternativă, nefiind necesar a fi prezentate, cumulativ, actele prevăzute de acest text de lege.
În drept, a invocat disp. OG nr.2/2001.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
La cerere a fost atașat, în copie, procesul verbal contestat.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Legal informat, intimatul nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar Raportul agentului constatator.
La termenul de judecată din data de 13.02.2014 instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ din 09.03.2013, petenta G. E. a fost sancționată în temeiul art. 101 alin. 1 pct.18 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu 6 puncte amendă, în cuantum de 450 lei.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, la data de 09.03.2013, ora 09.35, petenta a condus autoturismul Ford Focus cu numărul de înmatriculare P_-12, pe . avea asupra sa documentele prevăzute de lege (certificatul de înmatriculare).
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ din 09.03.2013, instanța constată că acesta respecta dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal . nr._ din 09.03.2013 este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petentă.
Potrivit disp. art. 101 alin. 1 pct.18 din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).
Conform disp. art.35 alin.2 din același act normativ, participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege.
Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuind a i se recunoaște valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, până la proba contrară.
În ceea ce privește susținerile petentei în sensul obligației alternative de prezentare a actelor prevăzute de art. 35 alin.2 din OUG nr.195/2002, instanța reține că într-adevăr, potrivit acestei dispoziții legale, obligația de prezentare a actelor prevăzute de textul de lege este alternativă, funcție de solicitarea agentului de poliție.
Dar, contravenția prevăzută de art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002 nu se referă la nerespectarea obligației de a prezenta actele agentului de poliție, ci de a deține, la bordul vehiculului, a tuturor actelor indicate de art.35 alin.2 din actul normativ.
Pentru participanții la trafic este obligatoriu ca aceștia să aibă asupra lor toate actele prevăzute de lege, urmând a prezenta, într-adevăr, doar actele ce sunt solicitate de agent.
Or, în speță, petenta a recunoscut faptul că nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare al autoturismului pe care îl conducea.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, având în vedere dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că nu se impune o reindividualizare a sancțiunii cu amenda.
Pentru toate aceste motive instanța urmează să respingă, ca neîntemeiată, plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către petenta G. ELENAcu domiciliul în G., ., ., județ G., în contradictoriu cu intimatul I. G. cu sediul în G., ., județ G..
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.02.2014.
Președinte, Grefier,
Red. E.L.D./Dact. P.D./5 ex./24.03.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 17/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 11/2014.... → |
|---|
