Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 21-11-2014 în dosarul nr. 1897/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
operator de date cu caracter personal nr. 8637
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 21 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier E. B.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei Civil privind pe petent M. A. și pe intimat POLIȚIA L. G., având ca obiect plângere contravenționala GL NR._
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 17.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.10.2014, apoi la data de 31.10.2014, la data de 07.11.2014, la data de 14.11.2014 si la data 21.11.2014 la când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.02.2014, sub dosar nr._, petentul M. A. în contradictoriu cu intimata Poliția L. G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._ din 10.12.2013, solicitând instanței anularea acestuia.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional pentru că ar fi circulat pe sens interzis pe . și nu ar fi prezentat documentele de identificare. Potrivit susținerilor petentului, cele relatate nu corespund realității, în fapt circulând numai pe . fost și oprit de un echipaj de poliție, . în respectiva zonă. Mai susține petentul că nu a refuzat să se legitimeze ori să prezinte documentele însă acestea nu i-au fost solicitate.
A mai invocat petentul prin acțiunea formulată, faptul că a intervenit prescripția executării sancțiunilor contravenționale, în condițiile în care sancțiunile au fost aplicate la data de 10.12.2013 iar procesul verbal a fost comunicat la data de 18.01.2014.
A mai susținut petentul că procesul verbal trebuie să aibă la baza întocmirii sale mijloace de probă temeinice, sarcina probei revenind intimatei, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție.
Potrivit susținerilor petentului, prin procesul verbal a fost indicat în mod greșit și temeiul de drept aș faptei și sancțiunii, ceea ce constituie un alt motiv de nelegalitate al procesului verbal.
De asemenea, a mai invocat petentul faptul că agentul constatator nu avea competența de a sancționa lipsa actelor de identificare, atribuțiile polițistului legal fiind reglementate de Legea poliției locale nr. 155/2010, art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 atribuind competență de aplicare a sancțiunilor rutiere numai polițistului rutier.
În drept, au fost invocate prevederile OG nr.2/2001, OUG nr.195/2002 și ale Legii nr. 155/2010.
La acțiune a fost atașat, în copie, procesul verbal contestat (fila 7).
Legal informat aspra cererii de chemare în judecată, intimata Poliția L. G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării plângerii și excepția tardivității, motivat de faptul că procesul verbal i-a fost comunicat petentului prin afișare la data de 09.01.2014.
Pe fondul acțiunii, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată, arătând că faptele sancționate au fost constatate de agentul constatator cu propriile simțuri și că procesul verbal se bucură de prezumția de temeinicie și legalitate
Mai susține intimata că agenții poliției locale sunt competenți a aplica sancțiuni atunci când constată săvârșirea de contravenții, inclusiv în domeniul rutier.
A mai învederat intimata că procesul verbal cuprinde toate mențiunile necesare, fapta contravențională fiind corect încadrată din punct de vedere juridic, nefiind nici un motiv de natură să atragă nulitatea procesului verbal.
În drept au fost invocate prevederile art. 205-208 C.proc.civ., ale OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 și Legii nr. 150/2010.
La întâmpinare au fost atașate, în copie, procesul verbal contestat și procesul verbal de comunicare (filele 15-16).
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor ca neîntemeiate, în susținere depunând și dovada comunicării procesului verbal prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (filele 27-30). Raportat la excepția tardivității a arătat că înțelege să se înscrie în fals față de cele consemnate în procesul verbal de comunicare la domiciliu, dat fiind faptul că a fost trecută o altă dată decât cea l acare s-a făcut efectiv înmânarea și de către un alt organ decât cel care a aplicat sancțiunea.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art. 94 și 97 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită pe raza circumscripției Judecătoriei G..
Plângerea contravențională a fost legal timbrată, în temeiul art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru cu 20 lei (fila 6).
Excepția netimbrării a fost respinsă ca neîntemeiată de instanță prin încheierea de ședință din data de 16.05.2014.
La același termen de judecată, instanța a respins ca neîntemeiată și excepția tardivității, apreciind că plângerea este introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, dat fiind că procesul verbal nu a fost comunicat de către organele prevăzute de lege.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar. Deși s-a încuviințat proba testimonială cu martorul indicat în procesul verbal contestat, acesta nu a putut fi audiat de instanță.
La solicitarea instanței, la dosar au fost atașate dovezile de comunicare a procesului verbal contestat (filele 46-49) și fișa cazierului auto a petentului (fila 54).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 10.12.2013 petentului M. A. i s-au aplicat două sancțiuni contravenționale cu amendă, prima de 2 puncte amendă, în cuantum de 160 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 108 alin. 1 lit. a pct. 5 din OUG nr. 195/2002 și a doua de 6 puncte amendă în sumă de 480 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 101 alin. 1 pct. 18 din același act normativ.
Prin procesul verbal contestat s-a reținut că la data de 10.12.2013, ora 17:50, petentul a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ din direcția .. Eroilor, nerespectând semnificația indicatoarelor rutiere de „Acces interzis” iar la cererea agentului constatator de prezentare a documentelor în vederea stabilirii identității sale a menționat că nu deține nici un act asupra sa.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ din 10.12.2013, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul-verbal întocmit conține de asemenea, datele de identificare și semnătura unui martor asistent.
În ceea ce privește susținerile petentului privind necompetența agentului poliției locale de constatare a contravențiilor rutiere și de aplicare a sancțiunilor pentru acestea, instanța reține că potrivit art. art. 7 lit. h din Legea nr. 155/2010 privind poliția locală, în domeniul circulației pe drumurile publice, poliția locală are ca atribuție constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar;
Cele învederate de petent cu privire la faptul că numai polițistul rutier este competent a aplica sancțiuni rutiere, sunt astfel contrazise de prevederile legale anterior menționate, ce emană dintr-o lege specială, ce derogă de la legea cadru în materie de contravenții rutiere, respectiv OUG nr. 195/2002.
În ceea ce privește legalitatea comunicării procesului verbal contestat, aspectul a fost lămurit odată cu respingerea excepției tardivității invocate de intimată, când instanța apreciat în concordanță cu prevederile Deciziei nr. 10/2013a ÎCCJ privind recursul în interesul legii, că legala comunicare a procesului verbal din speța de față nu a fost făcută odată cu scrisoarea recomandată cu confirmare de primire nerecepționată de petent și nici odată cu procesul verbal de comunicare prin înmânare unui membru al familiei petentului, dat fiind faptul că această înmânare nu s-a făcut de un organ din cadrul intimatei, cum prevede art. 25 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
Potrivit art. 108 alin. 1 lit. a pct. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție circulația pe un sector de drum pe care accesul este interzis, fiind sancționată cu amendă din clasa I-a de sancțiuni (2 sau 3 puncte amenda). Totodată, conform art. 147 al aceluiași act normativ, conducătorul de autovehicul are obligația de a circula numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul.
Conform art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (de la 6 la 8 puncte-amendă), nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. 2. De asemenea, potrivit art. 35 alin. 2 din același act normativ, participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege.
În ceea ce privește controlul de temeinicie al procesului verbal contestat în prezenta cauză, instanța reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De altfel, din jurisprudența Curții, mai rezultă și faptul că orice persoană acuzată de săvârșirea unei contravenții se bucură de prezumția de nevinovăție în fața instanței de judecată, până la stabilirea adevărului, sarcina probei incumbând prin prisma acestei prezumții părții adverse, respectiv intimatului (cauzele Bernard c. Franței din 23 aprilie 1998, Salabiacu c. Franței din 07 octombrie 1988 și E. c. Marii Britanii din 16 decembrie 1992).
Având în vedere acest principiu, instanța constată că procesul-verbal este întocmit ca urmare a constatării directe a acesteia de către agentul constatator, dar din probele administrate nu se confirmă săvârșirea faptei de către petent.
Procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, prezumție relativă însă, care poate fi răsturnata.
Analizând fapta și sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat în cauza de față, prin prisma criteriilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanța constată că în speță norma juridica pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor participanților la trafic, sancțiunea aplicata, scopul acesteia fiind de prevenire și pedepsire, petentului fiindu-i aplicată și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere și implicit sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, restituirea permisului de conducere la urmând să aibă loc la expirarea termenului de suspendare, numai în măsura în care titularul a promovat testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație, în conformitate cu disp. art. 219 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002. În această situație, instanța apreciază că în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu toate garanțiile conferite de acesta, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție (Cauza A. contra României), sarcina probei revenind organului constatator, cu respectarea în acest mod a principiului egalității armelor, garanție instituită tot prin articol sus-menționat. De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, impune respectarea principiului egalității armelor, nu numai în procedura penală ci și în cea civilă Hotărârea Dombo Beheer B.V. contra Olandei din 27.10.1993), cu particularitatea că exigențele inerente conceptului de proces echitabil" nu sunt în mod necesar similare în cauzele care vizează stabilirea drepturilor și obligațiunilor cu caracter civil cu cele care vizează stabilirea unei acuzații penale. În cauza de față, prezumția de temeinicie a actului sancționator este înlăturată de aspectele rezultate din obiecțiunile făcute de petent la momentul constatării faptei și consemnate de agentul constatator, coroborate cu lipsa oricăror altor probe în afara procesului verbal privitoare la faptă.
Chiar plecând de la exigențele impuse în procedura civilă, instanța apreciază că în prezenta cauză menținerea procesului-verbal, exclusiv în baza unui act emis în mod unilateral de agentul constatator, act care nu poate fi susținut cu probe, respectiv fotografii radar sau mărturia unui martor ocular, nu se justifică.
În atare condiții, instanța apreciază că situația de fapt reținută prin actul constatator al contravenției, cu privire la faptele de circulație pe sens interzis și neprezentarea actelor de identificare, este nefondată.
Instanța mai reține în argumentarea soluției sale și faptul că faptele descrise de agentul constatator ridică semne de incertitudine în condițiile în care din analiza hărții rutiere a municipiului G. se constată că nici pe . pe . porțiuni de drum interzise circulației în ambele sensuri, în plus . cu . rezultă din cele descrise de agent.
De altfel, din raportul de activitate al agentului constatator întocmit în ziua încheierii procesului verbal (fila 47 verso) rezultă că fapta s-a petrecut pe . pe .> Pentru aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție a fost în mod netemeinic întocmit, motiv pentru care instanța va admite plângerea petentului M. A. și va dispune anularea procesului-verbal de contravenție contestat, concomitent cu exonerarea petentului de plata amenzilor aplicate și a înlăturării măsurilor complementare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul M. A., CNP_, cu domiciliul ales în București, ., ., ., sector 2, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. G., cu sediul în G., ., jud. G., împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 10.12.2013.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 10.12.2013 și exonerează petentul de plata amenzilor contravenționale în cuantum total de 640 ron.
Înlătură celelalte sancțiuni dispuse prin procesul verbal.
Cu drept de apel, care se va depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțata în ședință publică azi, 21.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. ManeaElena B.
RedAMM /tehored. E.B/5ex/09.01.2015/2ex .>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2802/2014. Judecătoria GALAŢI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 468/2014. Judecătoria... → |
|---|
