Fond funciar. Sentința nr. 340/2013. Judecătoria GHEORGHENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 340/2013 pronunțată de Judecătoria GHEORGHENI la data de 07-03-2013 în dosarul nr. 674/234/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 340/2013
Ședința publică de la 07 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R. P.
Grefier R.-A. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții A. M. L., A. K. E. și A. J. L. și pe pârâtele C. JUDEȚEANĂ HARGHITA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. L. A COMUNEI JOSENI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect „fond funciar”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din 28 februarie 2013, iar susținerile părților sunt consemnate în încheierea din acea zi, parte integrantă a prezentei hotărâri.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria G. sub nr._ din 20.04.2012, reclamanții A. M. L., A. K. E., A. J. L., toți cu domiciliul ales în municipiul Miercurea C., ., ., jud. Harghita, în contradictoriu cu intimatele C. L. Joseni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor și C. Județeană Harghita pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, au arătat că formulează plângere împotriva art. 2, pct. 1 din HOTĂRÂREA NR. 10/2009 a COMISIEI JUDEȚENE HARGHITA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, prin care s-a admis contestația nr._ a numitului L. I. în sensul scoaterii acelor moștenitori care nu au cetățenie română, iar ceilalți care au depus cerere și au cetățenie română, vor rămâne pe anexă.
Au solicitat reclamantele instanței să dispună anularea prevederilor art. 2, pct. 1 din Hotărârea nr. 10/2009, ca nelegale și neîntemeiate, cu obligarea intimatelor la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 1/2000 și art. 9 din H.G. nr. 890/2005, au întocmit și au înaintat documentația justificativă pentru retrocedarea suprafețelor de teren, inclusiv a drepturilor composesorale deținute, la C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Joseni, terenuri care erau în proprietatea autorului lor A. L., născut la data de 30 septembrie 1920 în . a pierdut și nu a solicitat nici o dată renunțarea la cetățenia română.
Această documentație înaintată în termenul prevăzut de lege, conținea toate datele și elementele justificative privind dreptul de proprietate privată a persoanelor fizice care sunt moștenitorii de drept ai tatălui lor decedat prin certificat de moștenitor - extrase de carte funciare reactualizate, hărți topografice, hărți privind amenajamentele silvice și completate pe parcurs cu alte documente solicitate de comisie.
Consideră total nelegală admiterea contestației unei persoane, L. I., care nu poate justifica nici un interes în validarea drepturilor lor, mai mult, să solicite ștergerea de pe anexă a lor, care sunt proprietarii de drept după autorul lor, A. L..
Potrivit prevederilor art. 27, alin.3 din H.G. nr. 890/2005, persoanele nemulțumite de stabilirea dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, pot face plângere în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, ori contestatorul a depus contestația nr._, cu mult după validarea suprafețelor de teren, fiind o persoană străină de această procedură, pe cale de consecință contestația trebuia respinsă ca tardiv formulată și de o persoană fără calitate.
Consideră că această Hotărâre este nelegală și netemeinică pentru că, în conformitate cu legislația în vigoare, comisiile locale pentru aplicarea legii fondului funciar sunt obligate să soluționeze cererile înaintate de moștenitorii de drept ai terenurilor și să retrocedeze aceste terenuri în natură unde aceasta este posibil, de regulă pe vechile amplasamente și să întocmească documentație în vederea eliberării titlurilor de proprietate.
Având în vedere considerentele prezentate, solicită anularea hotărârii invocate, obligarea autorității care a eliberat această hotărâre să anuleze toate actele întocmite în baza acestei hotărâri, deoarece calitatea lor de moștenitori după defunctul A. L. este dovedită și prin actele de stare civilă depuse.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe prevederile art.53 din Legea nr.18/1991, art. 27, 74, 75 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005.
Cererii de chemare în judecată au fost atașate în copie extras din hotărârea 10/2009 a Comisiei Județene Harghita însoțit de adresa 4178/6/SL, Adresa nr.318/26.03.2012 a Composesoratului Joseni, Adresa nr. 951/14.03.2012 a Comunei Joseni, extras din registrul stării civile privind pe A. L., traducerea certificatului de deces privind pe A. L., traducerea certificatului de naștere privind pe A. J. L., traducerea certificatului de naștere privind pe A. K. E. G., traducerea certificatului de naștere privind pe A. M. L., arbore genealogic familia A.(f. 4-15).
La data de 06.06.2012 a fost înregistrată la dosarul cauzei întâmpinarea depusă de către C. Județeană Harghita pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor prin care solicita instanței ca la pronunțarea sentinței să ia în considerare faptul că prin acțiunea depusă, reclamanții solicită anularea prevederilor art. 2 pct. 1 din Hotărârea nr. 10/2009 a Comisiei Județene Harghita. Acțiunea se întemeiază pe prevederile art. 53 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, rep.
La solicitarea reclamantei A. I. M., Instituția Prefectului, prin Adresa nr. 4178/28.03.2011 a înaintat acesteia Hotărârea nr. 10/2009. Adresa de înaintare și Hotărârea nr. 10/2009 a fost preluată personal de către reclamantă.
Art. 2 pct. 1 al Hotărârii nr. 10/2009 a fost adoptat în urma activității administrativ-jurisdicționale a Comisiei Județene exercitată în urma depunerii contestației nr. 1772 /1/2007 a lui L. I., ca urmare a admiterii de către C. locala Joseni a cererii nr. 45/2005. Cererea nr. 45/2005 a fost depusă de însuși contestator împreună cu L. I., Berki E., Lukats M., A. I., P. M. T. în baza Legii nr. 247/2005. Contestația a fost motivată prin faptul că persoane care nu depuseseră cereri și acte doveditoare, totuși figurau pe tabelul cu cereri aprobate.
Așadar, a arătat intimata, reclamanții sunt terți față de această Hotărâre a Comisiei județene prin prisma prevederilor art. 53 din Legea nr. 18/1991. În această situație instanța trebuie să analizeze posibilitatea inadmisibilității acțiunii reclamanților luând in considerare obiectul cererii -anulare hotărâre a comisiei județene - și temeiul legal pe care se întemeiază cererea acestora-art. 53 din Legea nr. 18/1991.
Procedura prevăzută la art. 53-56 din Legea nr. 18/1991 se referă la posibilitatea atacării în justiție a hotărârilor comisiei județene doar de către persoanele care au depus contestație împotriva măsurilor stabilite de către comisiile locale.
Nu este și cazul reclamanților, aceștia nu au depus contestație la C. Județeană Harghita. Art. 2 pct. 1 din Hotărârea Comisiei Județene a fost adoptat ca urmare a soluționării contestației nr._ depusă de L. I., iar acesta nu se regăsește printre reclamanții din prezenta cauză.
În ceea ce privește fondul soluționării contestației precizează că în cadrul analizării contestației în cauză, s-a solicitat punctul de vedere al Comisiei locale Joseni, s-au verificat cele sesizate în contestație.
În cadrul ședinței de adoptare a Hotărârii nr. 10/2009, viceprimarul comunei Joseni a prezentat toate cererile depuse și s-a constatat că au fost propuse spre validare pe anexa cu drepturi composesorale și emise titluri de proprietate pentru persoane care nu și-au dovedit cetățenia română. Ca urmare, s-a dispus Comisiei locale Joseni efectuarea reverificării tuturor cererilor pe care aceasta le-a aprobat și le-a propus spre validare Comisiei Județene. În acest context, a fost aprobată contestația lui L. I. și emis art. 2 pct. 1 din Hotărârea nr. 10/2009.
Motivarea legală, juridică, a acestei Hotărâri, este art. 48 din Legea 18/1991 și cele 3 Decizii ale Curții Constituționale (Decizia nr. 630/2007, nr. 1401/2008 și nr. 799/2009) care au avut ca obiect neconstituționalitatea art. 48 din Legea nr. 18/1991, toate aceste excepții invocate fiind respinse.
În motivarea Deciziilor sale, Curtea constituțională a reținut faptul că dispozițiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul și în condițiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptățite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea și pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român reprezentând o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională.
Astfel, dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale.
Potrivit normei constituționale, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală, ceea ce presupune că aceștia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condițiile dreptului comun (art. 650 din Codul civil și urm.), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetățenii români.
Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, garantarea și ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate în persoana reclamantei câtă vreme aceasta nu este titulara acestui drept.
A concluzionat intimata că art. 2 al Hotărârii atacate în prezenta cauza este legal și întemeiat, nefiind susceptibil de anulare.
Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe prevederile art. 115 din Cod pr.civ., Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 247/2005, intimata solicitând judecarea cauzei și în eventuala sa lipsă, conform art. 242 C.p.c.
La data de 11.06.2012 au fost înregistrate la dosarul cauzei înscrisuri trimise de intimată în copie constând în Contestația nr._ a lui L. I., Adresa 364/29.01.2008 a Comisiei Locale Joseni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, Adresa nr. 4178/6/28.03.2012 a Instituției Prefectului, ca dovadă a comunicării Hotărârii nr. 10/2009, cererea 4178/23.03.2012 pentru eliberarea unei copii a hotărârii 10/2009, extras din Procesul-verbal al ședinței Comisiei Județene Harghita privind hotărârea nr. 10/2009, adresa 1772/2007/SL/2009 a Comisiei Județene Harghita, Adresa nr. 8531/2008 adresată Comisiei locale Joseni prin care s-au dispus măsuri de remediere a măsurilor nelegale(f. 41-55).
La data de 05.09.2012 a fost înregistrat la dosarul cauzei un înscris intitulat “Note de ședință” în cuprinsul căruia reclamanții au arătat că este total greșită afirmația comisiei în ceea ce privește conținutul art. 2 pct. 1 din Hotărârea nr. 10/2009, deoarece reclamanții nu sunt „terțe persoane” ci persoanele direct vătămate prin această hotărâre, prin care se prevede „se admite contestația în sensul scoaterii acelor moștenitori care nu au cetățenie română” iar ceilalți care au depus cerere și au cetățenie română vor rămâne pe anexă.
Consideră că această decizie a comisiei este total nelegală, fiindcă nu a analizat în baza actelor doveditoare depuse calitatea lor de persoane îndreptățite la stabilirea dreptului nostru de proprietate după autorul lor A. L..
Apreciază de asemenea că comisia avea obligația conform atribuțiilor stabilite de Normele de aplicare a legii fondului funciar aprobate prin H.G. nr. 890/2005, unde art.13 alin.2 dispune:
(1)Stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.
(2)În situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moștenitori, cererile moștenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferință:
a) cele ale descendenților direcți (copii, nepoți, strănepoți), singuri, sau în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe toți ceilalți moștenitori; copiii îi exclud pe nepoți și aceștia pe strănepoți, în afară de cazul în care nepoții sau, după caz, strănepoții vin la moștenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală.
Susțin că este de asemenea greșită constatarea că reclamanții având calitatea de moștenitori de gradul I după defunctul lor tată A. L., care avea cetățenia română în momentul depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate privată, fiind născut în anul 1920 în . lui A. J. și F. L. (I.), care și-a păstrat cetățenia până la decesul survenit la data de 13 iulie 2001, așa cum rezultă și din Adresa nr._/ANC/23.08.2012, comunicată Comisiei locale a comunei Joseni.
Potrivit prevederilor Legii nr.21/1991, republicată în anul 2010, privind Legea cetățeniei române:
Art. 4. - Cetățenia română se dobândește prin:
a) naștere;
b) adopție;
c) acordare la cerere.
Dovada nașterii o fac prin Extras din Registrul stării civile nr. de identitate_ din anul 1920 al Primăriei din . class="Style4"> Pierderea calității de cetățean român:
Art. 24. - Cetățenia română se pierde prin:
a)retragerea cetățeniei române;
b) aprobarea renunțării la cetățenia română;
c) în alte cazuri prevăzute de lege.
Potrivit Adresei ANC nr._ ANC 23.08.2012, numitul A. L. (V.) nu figurează cu o cerere de renunțare la cetățenia română, nu a fost înregistrată o sesizare de retragere a cetățeniei române.
Având în vedere aceste considerente se poate constata că C. Județeană Harghita a soluționat această contestație depusă de un terț, L. I., fără să analizeze calitatea de cetățean român a autorului lor A. L., pe cale de consecință nu își găsesc aplicabilitate prevederile art. 48 din Legea nr. 18/1991.
Mai mult se poate constata inadmisibilitatea contestației depuse de numitul L. J. care nu are calitatea de persoană îndreptățită după autorul lor A. L., având gradul de rudenie III este exclus la moștenire.
Înscrisului intitulat “Note de ședință” au fost atașate în copie Adresa Autorității Naționale pentru Cetățenie nr._/ANC/23.08.2012, Diploma de bacalaureat privind pe A. I. V., Certificat de absolvire a cursului secundar inferior privind pe A. I. V., Pașaport eliberat pe numele A. Ladislau, Cartea de cercetaș eliberată pe numele A. Ladislau(f. 74-83).
La data de 04.10.2012 ca urmare a solicitării instanței a fost înregistrată la dosarul cauzei o adresă din partea Primăriei Comunei Joseni în care se consemnează că A. L. a solicitat retrocedarea terenurilor în baza legilor fondului funciar anterioare intrării în vigoare a legii 247/2005.
Adresei i-au fost atașate în copie cererea lui A. L. înregistrată la Primăria Comunei Joseni sub numărul 1537/31.03.1998, cererea lui A. L. înregistrată la Primăria Comunei Joseni sub numărul 268/12.12.1997, adeverința 794/02.11.1994 eliberată de către C. Comunală Joseni pentru aplicarea Legii Fondului Funciar, adresa 440/24.04.1997 emisă de către C. Comunală Joseni pentru aplicarea Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, cererea 45/16.09.2005 formulată de către L. I., certificat de calitate de moștenitor nr. 67/24.02.2003, certificat de calitate de moștenitor nr. 137/23.10.2003, certificat de naștere privind pe LUKATS M., certificat de deces privind pe LUKATS G., cererea înregistrată la Composesoratul Joseni sub numărul 487/30.11.2005, cererea înregistrată la C. L. Joseni pentru Aplicarea Legii nr. 247/2005 nr. 15/C(f. 91-100).
La data de 15.10.2012 L. I., persoană fără vreo calitate în cauză, a depus la dosar în copie adresa 1772/2007/SL/2009 a Instituției Prefectului-Județul Harghita, adresa 1451/SL/2010 a Instituției Prefectului-Județul Harghita (f. 104-107).
La termenul din 31.01.2013 instanța a pus în discuție și respins excepția inadmisibilității invocată de către C. Județeană Harghita pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor având în vedere că reclamanții au fost direct afectați prin adoptarea art. 2 pct. 1 din hotărârea 10/2009 a Comisiei Județene Harghita prin care s-a dispus scoaterea acelor moștenitori care nu au cetățenie română de pe anexă, iar instanța nu a observat vreun motiv de inadmisibilitate a acțiunii acestora.
La data de 25.02.2013 au fost înregistrate la dosar în copie înscrisuri solicitate de instanță Primăriei Comunei Joseni, respectiv extras din Hotărârea nr. 12/17.07.2008 a Comisiei Județene Harghita prin care au fost validate pozițiile 1-5 pe anexa 39, anexa 39 în care figurau inițial reclamanții la poziția 4 și de pe care au fost radiați ca urmare a adoptării art. 2 pct. 1 din hotărârea 10/2009 a Comisiei Județene Harghita.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
După reținerea cauzei în pronunțare, la 05.03.2013, au fost înregistrate la dosarul cauzei concluziile scrise depuse de către reprezentanta reclamanților.
În cuprinsul acestora a solicitat ca la soluționarea cauzei să se aibă în vedere că prin plângerea înregistrată la Judecătoria G., care formează obiectul prezentului dosar, au solicitat anularea parțială a Hotărârii nr. 10/2009 a Comisiei Județene Harghita pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, mai precis a articolului 2 pct. 1 din aceasta, având în vedere că aceste prevederi sunt nelegale și neîntemeiate.
Prin art. 2 pct. 1 din Hotărârea nr. 10/2009 s-a admis contestația depusă de numitul L. I., și au fost scoși de pe Anexa nr.39 a Composesoratului Joseni, deoarece nu au calitatea de cetățeni români.
Așa cum au mai menționat, au dobândit drepturile composesorale după tatăl lor dr. A. L., care s-a născut la 30.09.1920 în . și a rămas până la moartea lui cetățean român. Prin urmare, este cert că proprietarii drepturilor composesorale înscrise în Anexa nr.39, în momentul deposedării lor prin naționalizare în anul 1948, au fost cetățeni români, dovedite cu acte de stare civilă. Nu se poate accepta argumentul că cetățenilor străini nu se poate stabili dreptul de proprietate, deoarece aceste persoane, respectiv reclamanții, sunt moștenitori legali ai autorului lor, dr.A. L., iar reconstituirea dreptului de proprietate s-au făcut în anul 2009, când a fost deja în vigoare art.44 alin.2 din CONSTITUȚIA revizuită, potrivit căruia cetățenii străini pot dobândi dreptul de proprietate prin moștenire legală.
În speță nu se justifică invocarea Deciziei nr. 630 și 1002/2007 a Curții Constituționale, deoarece deciziile respective nu se referă la moștenire legală, ci la situațiile expres prevăzute de art.48 din Legea nr. 18/1991, prin care legea interzice stabilirea dreptului de proprietate pentru cetățeni străini care nu vin prin moștenire legală.
Pentru corecta soluționare a cauzei trebuie avute în vedere și reglementările comunitare cu privire la protecția și garantarea proprietății prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de Primul Protocol cu privire la dreptul de proprietate, care, printre altele, prevăd interzicerea discriminării, diferența de tratament între persoanele cu situații identice. Cu toate că sunt cetățeni maghiari, antecesorul lor, dr. A. L., după care au dobândit drepturile composesorale respective, era cetățean român, ca și antecesorul numitului L. I. și al celorlalte persoane înscrise în Anexa nr.39, și prin urmare, nu se justifică tratamentul diferențiat și discriminator față de reclamanți. Au tot dreptul de a fi înscriși în acea anexă, ca și celelalte persoane, datorită cărora au fost scoși din tabelul respectiv. Antecesorul lor dr. A. L. a depus în termen legal cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în Anexa nr.39, nu sunt de vină că acesta între timp, în 2001, a decedat, și până la urmă, nu el, ci moștenitorii au fost înscriși în Anexa nr.39. Raportul dintre normele comunitare și legile interne referitoare la proprietate trebuie rezolvat, potrivit doctrinei juridice, pe seama caracterului imediat executoriu al normei de drept comunitar și al priorității dreptului comunitar asupra dreptului național.
Art. 2 pct. 1 din Hot. nr. 10/2009 este nelegal și pentru motivul că dacă au fost scoși din Anexa nr.39, deoarece nu au calitatea de cetățeni români, atunci nu înțeleg de ce nu au trecut în anexă pe antecesorul lor dr. A. L., care era și cetățean român, și a și formulat cererea de reconstituire în termen legal, numai că până la înscrierea efectivă în anexă, din nefericire, a decedat. Dacă aceste prevederi ale Hot. nr. 10/2009 ar rămâne în vigoare, ar rezulta că familia reclamanților nu a avut niciodată drepturi de proprietate asupra terenurilor înscrise în tabelul respectiv, ceea ce este cu totul neadevărat. Dacă au fost scoși, atunci trebuia măcar să-l înscrie în anexă pe antecesorul lor dr. A. L., care era cetățean român.
Cu toate acestea, în prezent, se admite constant în practica judiciară că cetățenii străini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe calea reconstituirii, în calitate de moștenitori legali ai autorului lor, care era cetățean român.
Odată cu revizuirea Constituției României, al cărei art. 44 prevede că „cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală”, s-a pus problema de a ști dacă moștenitorii, cetățeni străini, ai unui autor decedat, pot sau nu dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe calea reconstituirii după acel autor, prin Legea nr. 18/1991 (Legea fondului funciar).
S-a exprimat opinia potrivit căreia cetățenii străini nu pot dobândi dreptul de proprietate prin reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 pentru următoarele argumente:
-obiectul de reglementare al Legii nr. 18/1991 este fondul funciar al României
- reglementarea modului în care operează reconstituirea, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu finalitatea reparatorie a legii
- revizuirea constituțională intervenită la 29.10.2003, ce permite dobândirea de către cetățenii străini și apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe calea moștenirii legale, privește o dobândire în condițiile dreptului comun, iar Legea nr. 18/1991 republicată este o lege specială ce îi are ca destinatari doar pe cetățenii români
art. 48 din Legea nr. 18/1991 a format obiectul excepției de neconstituționalitate ce a fost respinsă, astfel că doar acei ce dovedesc calitatea de cetățeni români (a lor sau a autorului lor), la data intrării în vigoare a legii reparatorii, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe calea moștenirii legale.
Analizând argumentele de mai sus în doctrina de specialitate, s-a apreciat că în prezent cetățenii străini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe calea reconstituirii, dar numai în calitate de moștenitori, nu și în nume propriu.
Dreptul de reconstituire nu se naște direct în persoana moștenitorului, fiind un drept moștenit de la antecesori. Dreptul de moștenire se transmite în momentul decesului defunctului, însă valorificarea lui asupra terenurilor preluate la stat se face prin intermediul Legii nr. 18/1991.
Legile fondului funciar au caracter reparator, astfel că nu restrâng dreptul la moștenire, ci, dimpotrivă, creează o facilitate în plus pentru a se putea exercita acest drept asupra bunurilor antecesorilor preluate abuziv de către stat.
Refuzul de reconstituire nu trebuie să aibă la bază motive de natură discriminatorie după cetățenie, altfel scopul nu este legitim atâta timp cât vizează păstrarea bunurilor în patrimoniul statului, în detrimentul foștilor proprietari deposedați abuziv.
Reglementarea contestată este discriminatorie și în situația în care defunctul are mai mulți succesibili, o parte cetățeni români, o parte cetățeni străini. Toți sunt repuși în termenul de acceptare.
Contrar Deciziei nr.630 din 2007 a Curții Constituționale, instanța de judecată exprimă părerea că art.48 din Legea nr. 18/1991 contravine ordinii constituționale, regimului comun al dobândirii al dobândirii și transmiterii proprietății, precum și celui general din materia rezolvării reparației prejudiciilor cauzate foștilor proprietari sau moștenitorilor lor, pentru bunurile preluate în timpul regimului comunist, constituit din întreaga Lege nr. 18/1991 și din legea nr. 10/2001 (Decizia nr. 1011/2008 a Curții Constituționale).
În Decizia nr.640/2007 a Curții Constituționale, s-au stabilit următoarele: „Prin proprietar deposedat, în sensul legii, se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării. De altfel, în reglementarea dată de Codul civil, moștenirea se transmite de drept asupra succesorilor din momentul decesului autorului lor, legea recunoscând nelimitat drepturile acestora, drepturi identice cu cele ale fostului proprietar la a cărui succesiune sunt chemați, nefiind prevăzută nicio derogare de la normele de drept comun referitoare la procedura succesorală”.
Au solicitat reclamanții în final admiterea cererii, anularea art.2 pct. 1 din Hotărârea nr.10/2009, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, având în vedere că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate s-a formulat de antecesorul lor dr. A. L., în termen legal, care era cetățean român, și reclamanții au fost înscriși în Anexa nr.39 în calitate de moștenitori ai autorului lor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Conform relațiilor și înscrisurilor comunicate la dosar în copie de către intimata C. L. Joseni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, reclamanții au fost înscriși pe anexa 39 la Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin H.G. 890/2005 în baza următoarelor înscrisuri: cererea lui A. L. înregistrată la Primăria Comunei Joseni sub numărul 1537/31.03.1998, cererea lui A. L. înregistrată la Primăria Comunei Joseni sub numărul 268/12.12.1997, adeverința 794/02.11.1994 eliberată de către C. Comunală Joseni pentru aplicarea Legii Fondului Funciar pe numele A. L., adresa 440/24.04.1997 emisă de către C. Comunală Joseni pentru aplicarea Legii Fondului Funciar nr. 18/1991 către A. L..
În anexa 39 la Regulamentul aprobat prin H.G. 890/2005 sunt trecuți foști membri persoane juridice, precum și persoane fizice și moștenitorii acestora din formele asociative (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzășești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora), cărora li se reconstituie conform prevederilor legale, la cerere, dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, conform art. 26 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, reclamanții fiind trecuți în această anexă ca membri composesori la poziția 4 în care e consemnat Composesoratul Joseni ca formă asociativă care a avut în proprietate terenuri forestiere în suprafață de 154,8 ha.
A. L. a fost cetățean român de la nașterea sa la 30.09.1920 până la decesul său la 13.07.2001, aspecte care rezultă din înscrisurile depuse în copie de către reclamanți (f. 9-11, 74-83).
Reclamanții sunt cetățeni maghiari și sunt copiii defunctului A. L., aspecte care rezultă din înscrisurile depuse în copie de către reclamanți(f. 12-14).
Inițial reclamanții au susținut că au făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate personal, în calitate de succesori ai lui A. L., pentru ca apoi să susțină că cererea a fost făcută de către A. L., înaintea decesului acestuia.
Conform art. 13, al. 1 din H.G. 890/2005:
„(1) Stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor”.
A. L. fiind titularul cererii de stabilire a dreptului de proprietate, cetățean român și în viață la data formulării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, instanța apreciază că reconstituirea dreptului de proprietate ar fi trebuit să se facă pe numele acestuia, însă în cauză reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut direct pe numele succesorilor săi, cetățeni străini, fără a fi făcută dezbatere succesorală.
Prin art. 2 pct. 1 din hotărârea 10/2009 a Comisiei Județene Harghita s-a dispus scoaterea reclamanților de la poziția 4 de pe anexa 39 în care figurau inițial, în considerarea faptului că sunt cetățeni străini.
Hotărârea 10/2009 a Comisiei Județene Harghita a fost comunicată reclamanților la 28.03.2012 iar plângerea reclamanților a fost înregistrată la Judecătoria G. la 20.04.2012.
Conform art. 53 din legea 18/1991:
(1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Nefiind depășit termenul de 30 zile de la comunicarea Hotărârii 10/2009 a Comisiei Județene Harghita, instanța apreciază că plângerea împotriva acesteia a fost formulată în termen.
Conform art. 48 din legea 18/1991:
„Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9)”.
Cercetând această chestiune, instanța reține că reclamanții susțin, în esență, că art. 48 din Legea nr. 18/1991 nu li se aplică și că, dimpotrivă, le sunt aplicabile prevederile dreptului comun referitoare la moștenire, care dau posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, începând cu anul 2003 când a fost revizuită Constituția, inclusiv cetățenilor străini. Intimata C. Județeană Harghita pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor susține contrariul, respectiv că art. 48 din Legea nr. 18/1991 interzice să li se reconstituie reclamanților dreptul de proprietate, deoarece nu au cetățenie română.
Instanța reține că, fiind vorba de terenuri ce fac obiectul Legii nr. 18/1991, dobândirea dreptului de proprietate asupra lor se face prin reconstituirea dreptului de proprietate, cu titlu de reparație. Cu alte cuvinte, pentru acest tip de terenuri, transmiterea dreptului de proprietate prin moștenire nu poate avea loc decât după ce terenurile au intrat în circuitul civil prin reconstituirea dreptului de proprietate. Statul român a ales, prin art. 48 din Legea nr. 18/1991, să nu reconstituie dreptul de proprietate, adică să nu acorde reparații în natură sau prin echivalent, decât cetățenilor români, ceea ce nu are legătură cu dreptul la moștenire asupra terenurilor, pe care îl au cetățenii străini potrivit art. 44 alin. 2 din Constituție. Textul de lege (art. 48 din Legea nr. 18/1991) face referire la titularii cererii de reconstituire fără distincție, adică indiferent dacă aceștia sunt persoanele de la care au fost preluate terenurile sau moștenitorii lor.
În această situație instanța reține că reconstituirea dreptului de proprietate nu se putea face pe numele reclamanților în situația în care cererea de reconstituire ar fi fost formulată de aceștia, neavând calitatea de cetățeni români.
Instanța apreciază că și în situația de față s-a procedat inițial nelegal prin reconstituirea dreptului de proprietate direct pe numele succesorilor lui A. L., cetățeni străini, încălcându-se art. 13, al. 1 din H.G. 890/2005 care prevede că reconstituirea dreptului de proprietate se face pe numele titularului cererii de reconstituire și nu direct pe numele moștenitorilor acestuia, chiar și în situația când titularul cererii de reconstituire a decedat între momentul formulării cererii și cel al soluționării cererii.
Astfel, instanța apreciază că în cauză se impunea soluția dispusă prin art. 2 pct. 1 din hotărârea 10/2009 a Comisiei Județene Harghita în sensul scoaterii reclamanților de la poziția 4 de pe anexa 39 în care figurau inițial, motiv pentru care va respinge cererea reclamanților A. M. L., A. K. E., A. J. L., toți cu domiciliul ales în municipiul Miercurea C., ., ., jud. Harghita în contradictoriu cu intimatele C. L. Joseni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor și C. Județeană Harghita pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea reclamanților A. M. L., A. K. E., A. J. L., toți cu domiciliul ales în municipiul Miercurea C., ., ., jud. Harghita în contradictoriu cu intimatele C. L. Joseni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor și C. Județeană Harghita pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Martie 2013.
Președinte, V. R. P. | ||
Grefier, R.-A. H. |
R.H. 07 Martie 2013
Red. V.R.P./14 martie 2013
Tehnored. R.H./14 martie 2013
7 ex./5
| ← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 281/2013.... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 350/2013. Judecătoria... → |
|---|
