Somaţie de plată. Hotărâre din 06-06-2013, Judecătoria GHERLA

În motivarea cererii creditoarea a arătat că în baza relațiilor comerciale dintre cele două societăți, creditoarea a emis facturile fiscale comunicate debitoarei și recunoscute de către aceasta, însă debitoarea nu a înțeles să achite datoria care îi revenea. A arătat că debitoarea a fost notificată în mai multe rânduri în acest sens, aceasta răspunzând doar prin promisiuni de plată neonorate.

În drept, creditoarea a invocat dispozițiile OG nr. 5/2001.

Cererea a fost legal timbrată cu 39 lei taxă de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.

În probațiune, creditoarea a depus copii de pe soldurile client și facturi (f. 5-21)

Deși legal citată, debitoarea nu a depus întâmpinare.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar considerându-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, conform art. 167 C.proc.civ.

Analizând actele și lucrările cauzei instanța reține următoarele:

Conform celor susținute de creditoarea . necontestate de pârâta B. C. SRL, între cele două societăți s-au derulat raporturi comerciale în formă simplificată în baza cărora creditoarea a livrat diverse mărfuri debitoarei, pentru care s-au emis o . facturi (f. 7-20) care, potrivit creditoarei, nu au fost achitate de către pârâtă.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din OG nr. 5/2001, procedura somației de plata se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege si care atestă drepturi si obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.

Verificând îndeplinirea de către creanța invocată de creditoare a condițiilor de admisibilitate impuse de textul de lege anterior menționat, instanța reține că aceasta nu îndeplinește toate condițiile mai sus enunțate.

Sub aspectul caracterului cert al creanței, instanța reține că potrivit art. 379 alin. 3 C.proc.civ., „creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”. Astfel, instanța constată că niciuna dintre facturile depuse la dosar de către creditoare nu poartă semnătura sau ștampila debitoarei, iar creditoarea nici nu a făcut dovada faptului că aceste facturi ar fi fost acceptate de către debitoare prin alte mijloace sau uzanțe comerciale. În acest context, și în lipsa vreunui act scris semnat de părți, care să reprezinte un început de dovadă sub aspectul realității derulării unor relații comerciale între părți, instanța reține că facturile depuse nu au valoare probatorie, raportat și la prev. art. 46 din Codul comercial, care prevede că obligațiunile comerciale și liberațiunile se probează, cu acte autentice, cu acte sub semnătura privată, cu facturi acceptate.

Pentru aceste motive, reținând că nu a fost dovedită certitudinea creanței invocate împotriva debitoarei, și nefiind îndeplinită una din cerințele legale pentru admiterea acțiunii având ca obiect somație de plată, instanța constată că astfel cercetarea caracterului lichid și exigibil al creanței a devenit superfluă, legea prevăzând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. 1 din OG nr. 5/2001, instanța va respinge cererea formulată de creditoarea . contradictoriu cu debitoarea B. C. SRL având ca obiect somație de plată.

Potrivit dispozițiilor articolului 274 C.proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Având în vedere acest temei juridic precum și împrejurarea că cererea creditorului urmând a fi respinsă, debitoarea nu a căzut în pretenții, instanța va respinge cererea prin care acesta a solicitat obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată în favoarea sa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

ORDONĂ:

Respinge acțiunea formulată de creditoarea .>cu sediul procesual ales în București, Preciziei Business Center, . ., împotriva debitoarei B. C. SRL cu sediul în mun. G., . . jud. Cluj, având ca obiect somație de plată.