Validare poprire. Sentința nr. 1049/2013. Judecătoria GHERLA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1049/2013 pronunțată de Judecătoria GHERLA la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 2657/235/2013
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3188
JUDECĂTORIA G.
JUDEȚUL CLUJ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1049/2013
Ședința publică de la 14 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. I. L.
GREFIER: S. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de creditor . SRL, în contradictoriu cu debitor ȘCOALA G. AȘCHILEU M., terț poprit ., având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă primarul comunei Așchileu asistat de către reprezentantul terțului poprit și al debitorului, av. Tuluc C. M., cu împuternicire avocațială la fila 719 dosar, precum și reprezentantul creditorului, av. C. A. cu împuternicire avocațială (fila 7).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată că s-a depus la dosar o cerere de către B. B. M. (f. 76-77), precum și dosarul execuțional nr. 260/2010 (filele 89-715).
S-a mai depus de către creditoare un Răspuns la Întâmpinare și copie sent. civ. Nr. 805/2013 pronunțată de Judecătoria G. în dos. Civ. Nr._ (f. 78-86).
Instanța comunică un exemplar de pe Răspunsul la Întâmpinare cu reprezentantul terțului poprit și al debitorului.
Reprezentanta creditoarei depune chitanță achitare onorariu avocațial de către creditoare (f. 720) precum și copia unor înscrisuri (f. 721-738) și arată că între timp s-a achitat suma de_,62 lei, astfel că își precizează pretențiile concret deduse judecății, în sensul că solită validarea popririi până la concurența sumei de 213.539,77 lei.
Întrebați fiind de către instanță, reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat, acte sau înscrisuri de depus în probațiune, reprezentanta creditoarei solicitând judecarea pe fond a cauzei.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciind că este pertinentă și utilă soluționării cauzei, precum și probele administrate și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată, reprezentanții părților fiind prezenți pentru a pune concluzii pe fond, acordă cuvântul.
Reprezentanta creditoarei solicită admiterea cererii de validare a popririi așa cum a fost formulată, cu precizările ulterioare, precum și cu precizările din răspunsul la întâmpinare, cu mențiunea că se solicită validarea popririi doar pe sumele rămase în sarcina debitoarei și precizate ulterior, cu obligarea debitoarei și a terțului poprit la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea prezentei cauze.
Reprezentantul terțului poprit și al debitorului solicită respingerea cererii de validare a popririi, în conformitate cu prevederile art. 460 alin 2 Cod proc.civ., cu consecința desființării popririi și obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cauze.
Precizează că pârâta . nu poate avea calitatea de terț poprit în prezenta cauză deoarece sumele solicitate de către creditor ar fi trebuit menționate și cuprinse într-un viitor buget al Primăriei comunei Așchileu și în funcție de sumele de care vor dispune să se achite debitul datorat creditoarei dar că fondurile destinate școlilor sunt alocate direct acestora. Referitor la înscrisurile din probațiune depuse de către reprezentanta creditoarei, bugetele prevăzute pe anul 2012 și anul 2013 în cadrul Primăriei comunei Așchileu nu au prevăzut sume datorate creditoarei. Toate sumele alocate debitoarei Școala G. Așchileu M. provin de la Direcția Finanțelor Publice. Pe de altă parte, Primăria comunei Așchileu nu a fost parte contractantă a lucrărilor efectuate, motiv pentru care, în sarcina Primăriei comunei Așchileu nu există o creanță certă și exigibilă în favoarea creditoarei, mai ales că Primăria Comunei Așchileu nici nu avea posibilități financiare pentru efectuarea lucrărilor. Pe de altă parte, sumele pretinse de către creditoare debitoarei și terțului poprit nu sunt altceva decât penalități pentru întârzierea plăților.
În concluzie, solicită respingerea cererii de validare a popririi, cu obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța pune în discuție solicitarea B. M. B. de la filele 76-77 dosar, pentru achitarea sumei de 134 lei reprezentând cheltuieli de copiere a dosarului execuțional nr. 260/2010.
Reprezentanta creditoarei lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul terțului poprit și al debitorului solicită respingerea cererii B. M. B. ca nefondată, cu mențiunea că B. M. B. și-a încasat deja aceste sume cu titlu de cheltuieli de executare silită.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21.08.2013 pe rolul Judecătoriei G. sub nr. de mai sus, creditoarea . SRL a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea ȘCOALA G. AȘCHILEU M. și terțul poprit . – REPREZENTATĂ PRIN PRIMAR, validarea popririi înființate în dosarul execuțional nr. 260/2010 de către B. M. B., până la concurența sumei de 463.303, 39 lei reprezentând penalități, taxe de timbru și cheltuieli de executare, amendarea terțului poprit cu suma de 1000 lei în baza art. 460 pct. 2 C.proc.civ. și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că în baza titlului executoriu reprezentat de ordonanța civilă nr. 513/2010 pronunțată de Tribunalul Cluj, prin care debitoarea ȘCOALA cu clasele I-VIII AȘCHILEU M. a fost obligată să plătească creditoarei suma de 581.526,08 lei reprezentând debit și suma de 252.819 lei reprezentând penalități de întârziere de 0,1%/zi calculate până la data de 12.02.2010 și în continuare până la achitarea integrală a debitului, creditoarea a demarat procedura de executare silită în dosarul execuțional nr. 260/2010 al B. M. B., rămânând de recuperat suma de 463.303,39 lei. A arătat că sumele achitate până în prezent au fost alocate prin hotărâri ale Guvernului pentru stingerea arieratelor, nefiind efectuate de către executor acte de executare silită efectivă în vederea recuperării întregii creanțe, deși au mai fost trimise anterior adrese pentru executarea silită a debitoarei. În cele din urmă, la data de 30.07.2013, executorul judecătoresc a comunicat terțului poprit dispoziția de înființare a popririi dar acesta nu și-a îndeplinit obligația de a consemna suma de bani datorată, astfel încât se impune validarea popririi.
Reclamanta a arătat că, în concurs cu executorul judecătoresc și cu debitoarea, pe parcursul celor aproximativ trei ani, terțul poprit a fost de rea-credință, solicitând executorului deblocarea conturilor debitoarei și eliberarea unor sume de bani consistente, fiind plătite inclusiv lucrări de investiții în favoarea unor alte societăți comerciale care, la fel ca și reclamanta, au efectuat tot lucrări de construcții în favoarea pârâtei de ord. 1. A mai arătat că reaua-credință a părții rezultă și din faptul că instanțele judecătorești au respins trei contestații la executare introduse de debitoare și de terțul poprit împotriva dispozițiilor de poprire emise anterior de executor și cu toate acestea terțul poprit nu înțelege să-și îndeplinească obligațiile.
Contestatoarea a învederat faptul că întrucât în bugetul comunei trebuie alocate sume de bani pentru întreținerea și repararea școlilor, acestea pot face obiectul popririi întrucât debitoarea ȘCOALA G. AȘCHILEU M. se află în proprietatea publică a terțului poprit . de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, care datorează sume de bani debitoarei în temeiul raporturilor juridice legale de administrare stabilite prin Legea nr. 1/2011 și Legea nr. 215/2001. A mai arătat că practica judiciară a statuat că în astfel de cauze nu sunt incidente prevederile art. 1 din OG nr. 22/2002, invocând totodată jurisprudența CEDO, în special cauza Ș. c. România, sub aspectul deținerii unei creanțe împotriva statului și a obligației autorităților administrației publice de a executa hotărârile judecătorești, din perspectiva dreptului la un proces echitabil. De asemenea, a arătat că în contul pentru investiții al bugetului . care trebuie făcută plata creanței există fonduri alocate și că doar din rea-credință se refuză plata debitului stabilit printr-o hotărâre judecătorească.
În drept a invocat art. 460, art. 274 C.proc.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar (f. 3).
În probațiune au fost depuse înscrisuri (f. 8-25).
La data de 25.10.2013 terțul poprit . – prin reprezentant legal primar P. I. – a depus întâmpinare (f. 31-38) prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de validare a popririi și pe cale de consecință desființarea popririi instituite în dosarul execuțional nr. 260/2010, respingerea capătului de cerere privind aplicarea unei amenzi terțului poprit în cuantum de 1000 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că în realitate . nu are calitatea de debitor față de debitoarea ȘCOALA G. AȘCHILEU M. și nu există creanțe certe, lichide și exigibile pentru a fi incidentă procedura de validare a popririi. A arătat că actele juridice care stau la baza executării silite, precum contractul de lucrări din 2008 și ordonanța civilă nr. 513/2010 a Tribunalului Cluj sunt opozabile doar creditoarei-reclamante și debitoarei, și că la momentul încheierii contractului, respectiv al pronunțării ordonanței civile indicate, imobilul care face obiectul contractului de lucrări nu se afla în administrarea Consiliului Local Așchileu, ci titular al dreptului de proprietate era Statul Român prin Ministerul Educației și Cercetării și că doar ulterior, prin art. 112 al Legii nr. 1/2011, terenurile și clădirile școlilor au fost transferate în patrimoniul public și în administrarea consiliilor locale. De asemenea, a arătat că doar începând cu anul 2011, prin art. 104-105 din același act normativ, bugetele școlilor au devenit parte integrantă din bugetul comunei, însă cu un statut specific, respectiv ca un buget separat alimentat din bugetul de stat, sumele fiind repartizate de direcțiile generale ale finanțelor publice județene și că doar opțional este prevăzută, potrivit art. 103 din lege, contribuția consiliilor locale la finanțarea de bază și cea complementară a unităților de învățământ, prin urmare consiliul local și . obligate să aloce resurse financiare. De asemenea, a mai arătat că în perioada 2011-2013 unitatea administrativ teritorială Așchileu nu a alocat resurse financiare pentru debitoare și așadar nu există elemente care să contureze caracterul cert al creanței.
Terțul poprit a mai arătat că nu poate fi vorba de rea-credință din partea sa întrucât a respectat normele metodologice ale Legii nr. 273/2006, procedând la deschiderea de credite bugetare în favoarea debitoarei ȘCOALA G. AȘCHILEU M. care administrează acest cont, alimentat direct de la trezorerie și aflat la dispoziția executorului judecătoresc, fără ca banii alocați școlii să treacă vreun moment prin conturile primăriei, pentru a se pune în discuție eventuala culpă a acestei instituții. A mai susținut că în mod eronat pretinde reclamanta că terțul poprit ar fi alocat resurse financiare pentru alte obiective ale școlii, respectiv construirea unei grădinițe în loc. Cristorel, fondurile pentru această investiție fiind avansate de Consiliul Județean Cluj.
În drept a invocat art. 115, art. 460 C.proc.civ.
În probațiune a depus înscrisuri (f. 39-42).
La data de 07.11.2013 creditoarea . SRL a depus răspuns la întâmpinare (f. 78-80) prin care a arătat că prin sentința civilă nr. 805/2013 pronunțată de Judecătoria G. în dos. nr._, irevocabilă prin nerecurare, instanța de judecată a analizat aceleași apărări formulate de terțul poprit, statuând irevocabil calitatea de terț poprit a COMUNEI AȘCHILEU. Sub aspectul relei-credințe a terțului poprit reclamanta a arătat că aceasta rezultă din faptul că deși deține titlul executoriu de 3 ani, terțul poprit refuză să solicite alocarea de fonduri prin hotărâri ale consiliului local sau județean, sau prin rectificare bugetară, pentru plata debitului datorat reclamantei, continuând să facă plăți pentru debitoare, din contul poprit, în favoarea altor societăți comerciale.
La termenul de judecată din data de 14.11.2013 creditoarea prin reprezentant convențional și-a precizat verbal acțiunea sub aspectul cuantumului sumei de bani în limita căreia solicită validarea popririi, urmare a plății parțiale a sumei de 249.763,62 lei, solicitând admiterea acțiunii precizate și validarea popririi doar pentru suma de 213.539,77 lei.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar, fiind depusă totodată și copie de pe dosarul execuțional nr. 260/2010 al B. M. B. (f. 87 – 355 Vol. I, f. 356-738 Vol. II)
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin cererea de executare silită formulată de creditoarea . SRL (f. 90) s-a demarat procedura de executare împotriva debitoarei ȘCOALA cu clasele I-VIII AȘCHILEU M., actuala ȘCOALA G. AȘCHILEU M., CUI_, fiind format dosarul execuțional nr. 260/2010 al B. M. B., în baza titlului executoriu constând în ordonanța civilă nr. 513/2010 a Tribunalului Cluj (f. 92-93), fiind emisă la data de 28.04.2010 somația adresată debitorului pentru plata debitului (f. 98-99). Începând cu anul 2010, în derularea procedurii de executare silită, s-au emis de către B. M. B. mai multe adrese de înființare a popriri asupra sumelor de bani datorate debitoarei ȘCOALA G. AȘCHILEU M. de către terțul poprit . – prin reprezentant legal (spre ex. f. 105 – adresă din data de 04.11.2010, f. 648 – adresă din data de 02.04.2013), fără însă ca reclamanta . SRL să reușească recuperarea creanței.
Urmare a cererii de stăruință depusă de creditoare la data de 30.07.2013 (f. 698), B. M. B. a emis o nouă adresă de înființare a popririi (f. 706), comunicată terțului poprit . – prin reprezentant legal la data de 01.08.2013 (f. 707), fiind totodată înștiințată și debitoarea despre măsura luată (f. 708-709), în aplicarea dispozițiilor art. 454 din vechiul C.proc.civ., aplicabil sub aspect temporar raporturilor dintre părți, fiind vorba de o executare silită începută înainte de . noilor dispoziții procedurale.
Potrivit art. 454 alin. 1 și 2 C.proc.civ., „poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată. În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine, potrivit alin. (1), terț poprit, interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit”.
Împotriva măsurii executorului judecătoresc de înființare a popririi, terțul poprit are deschisă calea juridică a contestației la executare, în condițiile art. 399 rap. la art. 401 C.proc.civ., în care poate să invoce apărări specifice privind natura titlului executoriu, neîndeplinirea condițiilor legale pentru a avea calitatea de terț poprit în sensul art. 452 C.proc.civ. În plus, instanța constată că, în măsura în care terțul poprit nu a urmat această cale, sau contestația la executare introdusă a fost respinsă de instanțele judecătorești, acestuia îi revine obligația de a se conforma dispozițiilor cuprinse la art. 456 C.proc.civ., respectiv de a consemna suma de bani sau după caz, de a indisponibiliza sumele existente, precum și cele provenite din încasările viitoare, în măsura necesară realizării creanței.
În drept, conform art. 460 alin. 1 Cod procedură civilă, „dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”. Pentru admiterea unei astfel de acțiuni, instanța va verifica în ce măsură, din probele administrate, „rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului”, caz în care va da o hotărâre de validare a popririi și „va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului”, conform alin. 2 al aceluiași articol.
În ceea ce privește dovada situației premisă, respectiv aceea că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, se constată că asupra acestui aspect s-au pronunțat anterior instanțele judecătorești investite cu soluționarea contestațiilor la executare introduse de terțul poprit, respinse prin hotărâri devenite irevocabile, respectiv sentința civilă nr. 2049/2011 pronunțată de Judecătoria G. în dos. nr._ (f. 20-22) și sentința civilă nr. 805/2013 pronunțată de aceeași instanță în dos. nr._ (f. 20-22). Astfel, chiar dacă în mod evident între prezenta cauză având ca obiect validare poprire și contestațiile la executare soluționate irevocabil în dosarele indicate nu se pune problema unei autorități de lucru judecat, instanța reține că în concret considerentele hotărârilor sunt subsumate noțiunii de „efect pozitiv al puterii de lucru judecat”, instituție care, astfel cum a arătat și Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr. 3028/04.05.2012, „se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate. Cum potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. (2) C.civ., în relația dintre părți, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat”.
Dând eficiență în prezenta cauză noțiunii de efect pozitiv al puterii de lucru judecat, instanța reține, în consonanță cu constatările instanțelor în dos nr._ și dos. nr._, că raportat la prevederile art. 10, art. 20 și art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, art. 106 din Legea educației naționale nr. 1/2011, terțul poprit . buget propriu și datorează debitoarei ȘCOALA G. AȘCHILEU M. sume de bani în temeiul raporturilor juridice legate de administrare, prestabilite expres prin Legea nr. 1/2011 și Legea nr. 215/2001, și pe cale de consecință, s-a constatat în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 805/2013 că „unitatea administrativ teritorială poate avea calitatea de terț poprit în cadrul executării silite demarate”, respectiv că „în bugetul comunei pot și trebuie să fie alocate și alte sume pentru întreținerea și repararea școlii și care pot fi poprite în favoarea intimatei în condițiile legii, datoria către aceasta reprezentând tocmai contravaloarea lucrărilor de reabilitare și modernizare a școlii din Așchileu M., aflată în proprietatea publică a contestatoarei . juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu” (sentința civilă nr. 2049/2011).
Pentru aceste motive, instanța reține a fi îndeplinită condiția privind calitatea de terț poprit a COMUNEI AȘCHILEU și a faptului că, în această calitate, datorează sume de bani debitoarei, motiv pentru care toate apărările terțului poprit, sub acest aspect, vor fi respinse ca neîntemeiate.
În ceea ce privește nerespectarea de către terțul poprit a obligațiilor ce îi revin potrivit textelor legale enunțate, instanța reține a fi îndeplinită și această condiție întrucât din înscrisurile existente la dosar, respectiv contul de execuție al bugetului local la data de 30.09.2013 (f. 46-47) și Hotărârile Consiliului Local Așchileu privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2013, precum și cele de rectificare a acestui buget (f. 48, f. 52-53f. 56, f, 60 și urm.), rezultă faptul că terțul poprit a avut la dispoziție fonduri pentru finanțarea sectorului învățământ, alocând suma de 132.600 lei pentru construire grădiniță în loc. Cristorel, fiind fără relevanță susținerea terțului poprit în sensul că fondurile pentru această investiție au fost avansate de Consiliul Județean Cluj. Aceasta deoarece, astfel cum rezultă din adresa nr. 6544/24.02.2013 a Consiliului Județean Cluj (f. 53), sumele au fost repartizate în urma solicitării Consiliului Local al . de fonduri pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și cofinanțarea proiectelor de infrastructură”, ori unitatea administrativ teritorială terț poprit avea nu doar dreptul sau posibilitatea, ci obligația de a finanța și susține repararea școlii din Așchileu M., aflată în proprietatea sa publică, iar în executarea acestei obligații se impunea a adopta o atitudine pro-activă, de a solicita și de a aloca sumele necesare achitării debitului înregistrat de unitatea de învățământ în schimb însă, astfel cum însuși terțul poprit recunoaște în întâmpinare, în perioada 2011-2013 unitatea administrativ teritorială Așchileu nu a alocat resurse financiare pentru debitoare (f. 32), prin această afirmație terțul poprit încercând în mod neîntemeiat să conteste caracterul cert al creanței urmărite de creditoare.
Pentru aceste motive, reținând că în calitate de terț poprit, . – prin reprezentant legal nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 457 C.proc.civ., respectiv nu a consemnat sau indisponibilizat în favoarea creditoarei sumele necesare realizării creanței și, ulterior înființării popririi, a continuat procedurile de finanțare a unor proiecte ce implică plăți de natură a diminua suma indisponibilizată, fără a exista dispoziții legale de excepție care să-i permită acest lucru, în baza art. 460 alin. 1 și 2 C.proc.civ., instanța urmează să admită prezenta acțiune astfel cum a fost precizată de creditoarea . SRL și să valideze poprirea executorie înființată în dosarul execuțional nr. 260/2010 al B. M. B., asupra sumelor de bani datorate debitoarei ȘCOALA G. AȘCHILEU M. de către terțul poprit ., și va obliga terțul poprit să plătească către contestatoarea - creditoare suma de 213.539,77 lei reprezentând penalități și cheltuieli de executare.
În ceea ce privește petitul privind aplicarea amenzii în cuantum de 1000 lei terțului poprit, instanța constată că art. 460 alin. 2 teza finală C.proc.civ. prevede că „terțul poprit care, cu rea-credință, a refuzat să-și îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeași hotărâre, cu o sumă cuprinsă între 200 lei și 1.000 lei”.
Din întreg probatoriul existent la dosar, instanța apreciază că reclamanta a reușit să dovedească reaua-credință a terțului poprit care a recunoscut că pentru o perioadă de 3 ani nu a înțeles a fi de cuviință să aloce resurse financiare pentru a achita datoria debitoarei, deși în mod cert, prin respingerea prin sentințe irevocabile a celor două contestații la executare formulate, instanțele judecătorești au statuat fără dubiu asupra calității sale de terț poprit, ori în această calitate era obligat, în baza legii, să se conformeze dispozițiilor legale și să-și îndeplinească obligațiile care îi revin.
Nu în ultimul rând, atât pe fondul cauzei cât și în analiza acestui petit accesoriu, instanța reține incidența în prezenta cauză și a exigențelor statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că statul și instituțiile publice au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârea judecătorească de condamnare a lor, în termenul rezonabil instituit de art. 6 din Convenție, aplicabil și în faza executării silite (spre exemplu, cauza Ruianu c. României, cauza Ș. c. României, cauza I. c. României, c. S. P. c. României). De asemenea, în cauza Ș. c. României, instanța de la Strasbourg a reținut că „administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi”. Curtea a concluzionat că, „prin refuzul de a executa sentința, autoritățile naționale au lipsit reclamantul de un acces efectiv la justiție în faza de executare, fiind încălcat art. 6 alin. 1 din Convenție”, și totodată că „refuzul autorităților de a aloca sumele necesare plății debitului constituie și o atingere aducă dreptului ce decurge din art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției”.
Raportat la aceste garanții internaționale, atitudinea de pasivitate a terțului poprit pe parcursul celor trei ani de când s-a început executarea silită poate fi considerată a îmbrăca forma relei-credințe a acestuia de a pune în executare o hotărâre judecătorească și a respecta obligațiile care îi revin privind efectuarea popririi, motiv pentru care, în baza art. art. 460 alin. 2 teza finală C.proc.civ., va aplica terțului poprit . amenda în cuantum de 1000 lei.
În baza art. 175 alin. 2 C.proc.civ., admite cererea precizată formulată de B. M. B. (f. 87) și va obliga reclamanta . SRL la plata sumei de 124 lei reprezentând contravaloarea multiplicării dosarului execuțional nr. 260/2010, conform bonului depus la f. 88, administrarea acestei probe fiind solicitată expres de parte prin cererea de chemare în judecată.
În baza art. 274 C.proc.civ., obligă terțul poprit la plata în favoarea creditoarei . SRL a sumei de 3.134,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 3000 lei (f. 720), taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și cheltuieli cu multiplicarea dosarului execuțional pentru reclamantă, care în final se vor suporta de către cel căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în Cluj-N., . ., înregistrată la Reg. ./1801/1992, având CUI RO246723, în contradictoriu cu terțul poprit . – prin reprezentant legal, cu sediul în . M., . jud. Cluj și debitoarea ȘCOALA G. AȘCHILEU M. cu sediul în . M., . jud. Cluj, având ca obiect validare poprire.
Validează poprirea înființată de reclamantă în dosarul de executare silită nr. 260/2010 al B. M. B..
Obligă terțul poprit . să plătească către reclamanta . SRL suma de 213.539,77 lei reprezentând penalități și cheltuieli de executare, din sumele pe care terțul poprit le datorează sau le va datora în viitor debitoarei ȘCOALA G. AȘCHILEU M..
În baza art. art. 460 alin. 2 teza finală C.proc.civ., aplică terțului poprit . o amendă în cuantum de 1000 lei.
Obligă reclamanta . SRL la plata către B. M. B. a sumei de 124 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Obligă terțul poprit . la plata în favoarea reclamantei . SRL a sumei de 3.134,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. I. LilianaCătinean S.
Red/Dact GIL/
5 ex./03.01.2014
| ← Prestaţie tabulară. Sentința nr. 569/2013. Judecătoria GHERLA | Fond funciar. Sentința nr. 159/2013. Judecătoria GHERLA → |
|---|
