Plângere contravenţională. Sentința nr. 1327/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1327/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 06-02-2013 în dosarul nr. 12208/236/2011
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.1327
Ședința publică de la 06.02.2013
Instanța constituită din:
Președinte: D. I.
Grefier: N. G.-M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent D. I. la S. U. & Grătianu și pe intimat C. G. AL GĂRZII FINANCIARE, intervenient în nume propriu I. R. R. la S. U. & Grătianu, având ca obiect plângere contravențională H_.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 23.01.2013, care face corp comun cu prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 30.01.2013, apoi pentru azi, reținând următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrata pe rolul aceste instanțe sub nr._, petentul D. I. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/20.08.2011 întocmit de către Garda Financiară G..
In motivarea plângerii petentul arată, în esență că, a fost sancționat cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prev de art. 5-7 din OG 2/2001 ȘI Legea nr. 180/2002, reținându –se că societatea trecută în CMR ca destinatar al mărfurilor nu există înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului și nu este trecut în CMR codul unic de înregistrare al societății și nici alte date de identificare ci doar denumirea și țara de destinație. Prin același proces verbal s-a aplicat și măsura complementară a confiscării mărfii, respectiv 3.375 kg brânză, reținându- se că marfa este proprietatea contravenientului.
Se arată că societatea GID GESAGUIS S.L, căreia îi era destinată marfa nu apare înregistrată la ORC din România, aceasta fiind o societate înregistrată în Spania.
În cuprinsul CMR-ului a fost indicat în mod corect destinatarul final al mărfii, respectiv, societatea GID GESAGUIS S.L, dar din eroare a fost trecută adresa societății din Spania ,care se află pe .), așa cum rezultă din factura nr._/16.08.2011,m
Se mai invocă și faptul că la punctul B rubrica - Bunuri confiscate, petentul în mod eronat apare ca proprietar al mărfii, în condițiile în care proprietar al mărfii este societatea GID GESAGUIS S.L
În plus petentul sustine că intimata trebuie să facă dovada nevinovăției sale, invocând cauza A. împotriva Românei.
În drept, invocăm disp. art. 31 alin. 2 din OG nr. 2/2001.
În dovedirea celor expuse în cuprinsul prezentei plângeri se solicită proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii. Se arată în întâmpinare că, în data de 20.08.2011, orele 04,00, s-a prezentat în punctul de trecere a frontierei R. – G., pe sensul de intrare în România autotrenul cu nr. de înmatriculare C4210MH/C6100EH aparținând societăți, înregistrată în Bulgaria, MEGASTAR EOOD ce transporta cantitatea de 4427 kg brânză, confoem CMR fără număr din data de 18.08.2012.
În momentul verificării, prin introducerea în aplicația ‚’’trafic control’’ a Gărzii Financiare s-a constatat că societatea denumită GID GESAGUIS S.L Romania, nu există înregistrată la ORC.
Mai mult, pe CMR nu este trecut nici codul fiscal, nici alt element de identificare, ci doar destinația, și anume A. - România. Petentul, în calitate de reprezentant legal al societății nu deține documente legale de proveniență pe timpul transportului pe teritoriul României.
De asemenea s-a constatat că în semiremorcă s-a găsit o cantitate de 3375 kg bânză și nu 4427 cum era înscris în CMR.
În cauză, a formulat cerere de intervenție în interes propriu I. R. R., prin care a solicitat anularea procesului verbal de contravenției . nr._/20.08.2011, în sensul înlăturării sancțiunii complementare constând în confiscarea cantității de 3375 kg brânză și pe cale de consecință obligarea intimatei la plata sumei de 12.896,55 euro, reprezentând c/v mărfii confiscate și înstrăinate de către intimată. În motivare se arată, în esență că D. I. era doar șofer angajat al firmei.
Potrivit contractului de vânzare cumpărare internațional încheiat între GID GESAGUIS S.L, în calitate de cumpărătoare și I. R. R., în caliate de vânzător, marfa confiscată trebuia predată conform art 3 din copntract la sediul cumpărătoarei din Spania, . 5-7, poligonul industrial INBISA, Alcala de Henares – Madrid. Potrivit ordinuliui de plată emis de Banca Populară Alcala de Henares din data de 12.08.2011, firma GID GESAGUIS S.L a efectuat plata sumei de 18.960 de euro, reprezentând c/v marfii, conform art. 5 din Contract.
De asemenea susține intervenientul că în cuprinsul CMR –ului a fost trecut corect destinatarul mărfii dar din eroare trecută adresa firmei ca fiind în A. - România.
Analizând actele dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal contravenției . nr._/20.08.2011 întocmit de către Garda Financiară G. contestatorul a fost sancționată cu avertismernt în temeiul art. 1 lit. e din L nr. 12/2006, reținându-se că, în data de 20.08.2011, orele 04,00, în punctul de trecere a frontierei R. – G., pe sensul de intrare în România autotrenul cu nr. de înmatriculare C4210MH/C6100EH aparținând societăți, înregistrată în Bulgaria, MEGASTAR EOOD ce transporta cantitatea de 4427 kg brânză, conform CMR fără număr din data de 18.08.2012.
În momentul verificării, prin introducerea în aplicația ‚’’trafic control’’ a Gărzii Financiare s-a constatat că societatea denumită GID GESAGUIS S.L Romania, nu există înregistrată la ORC.
Mai mult, pe CMR nu este trecut nici codul fiscal, nici alt element de identificare, ci doar destinația, și anume A. - România. Petentul, în calitate de reprezentant legal al societății nu deține documente legale de proveniență pe timpul transportului pe teritoriul României .
Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului iar petentul nu a invocat nici un motiv de nulitate a procesului verbal.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.
Potrivit prevederilor art. 1 lit e din L 12/2006 - Constituie activități comerciale ilicite și atrag răspunderea contravențională sau penală, după caz, față de cei care le-au săvârșit, următoarele fapte: efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;
Art. 4. - (1) din L 12 /1900, prevede- Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) și j), dacă sunt ale contravenientului sau ale operatorului economic, precum și sumele de bani și lucrurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă și se valorifică în condițiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administrației publice centrale.
În cauză, instanța contată că atât petentul cât și intervenientul în interes propriu nu au prezentat un argument credibil cu privire la susținerea că ‚’’ în cuprinsul CMR –ului a fost trecut corect destinatarul mărfii dar din eroare a fost trecută adresa firmei ca fiind în A. - România’’, astfel că va înlătura această apărare.
Mai mult, observând înscrisurile depuse, instanța reține:
În CMR, furnizor este Tenda Bulgaria, iar pe factura nr._ este trecut MLECHNI PRODUCTI LTD BULGARIA, ordinul de plată prin care se susține că s-a achitat prețul mărfii confiscate, este o altă factură, respectiv factura nr._ și un alt destinatar(MLECHNI PRODUCTI LTD).
Cu privire la bunurile suspuse confiscării, nu s-a făcut dovada că nu sunt ale contestatorului și nici intervenientul nu a făcut dovada că îi aparțin, aspect reținut din înscrisurile depuse, contractul de vânzare internațională are ca vânzător pe I. R. R., iar pe CMR este TENDA BULGARIA,.
Prin urmare coroborând contractul- filele 41-47, cu ordinul de plată- fila 29 și factura – fila 72, instanța constată că este vorba despre două operațiuni comerciale diferite, fiind două facturi diferite și furnizori diferiți.
Pentru aceste considerente, instanța reține că prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnată în fața instanței de către petent .
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul – verbal contestat este temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea și cererea de intervenție în interes propriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul D. I., domiciliat în Bulgaria, oraș Burgas, ., nr. 9, ., cu sediul ales în mun. G., ., .. G., la S. U.&Gratianu, în contradictoriu cu intimatul Garda Financiară G., cu sediul în mun. G., . Mezanin, jud. G..
Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție în interes propriu, formulată de I. R. R..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.02.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Tehnored.Jud.D.I.
Ex.4/2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7609/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1710/2013.... → |
|---|
