Plângere contravenţională. Sentința nr. 5098/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5098/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 31/236/2012
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5098/2013
Ședința publică de la 30 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. C. B.
Grefier M. V. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator F. P. și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE G., având ca obiect plângere contravetionala CP_.
Dezbaterile au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 23.05.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 30.05.2013, când, în aceeași compunere, a deliberat și a pronunțat următoarea sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea contravențională introdusă pe rolul Judecătoriei G. la data de 03.01.2012 și înregistrată sub nr._, petentul F. P. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, întocmit la data de 16.12.2011 de către intimata I. Județean de Poliție G., prin care a solicitat anularea procesului verbal de constatare.
În motivarea plângerii, petentul a învederat instanței faptul că a fost sancționat pentru nerespectarea regulilor privind depășirea, că a formulat plângere înainte de comunicarea procesului verbal întrucât a refuzat să-l semneze, urmând să depună motivarea plângerii după primirea procesului verbal de contravenție.
Plângerea nu este motivată în drept.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale, procesul verbal . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 16.12.2011 fiind legal si temeinic, nefiind afectat de nici o cauză de nulitate dintre cele expres prevăzute de art. 17 din OG 2/2001.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 și art 167 C. pr.civ, OG 2/2001, OUG 195/2002.
În temeiul art. 167 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat atât pentru petent, cât și pentru intimat proba cu înscrisurile de la dosar și câte un martor.
La dosarul cauzei au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal . nr._/16.12.2011
Au fost audiați sub prestare de jurământ martorii F. A., propus de petent, și O. M., martorul asistent, declarațiile acestora fiind consemante și atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 16.12.2011 petentul a fost sancționat contravențional ca urmare a nerespectării regulilor privind depășirea, prin aceea că în loc. Valea Plopilor, Km35+100, a efectuat manevra de depășirea autoturismului cu numărul de înmatriculare_ încălcând marcajul longitudinal continuu, fapta constituind contravenție potrivit art. 100 alin 3 lit e din OUG 195/2002. În temeiul art. 120 lit e și i din HG 1391/2006 s-a aplicat și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce.
Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația să verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitǎții, cât și al temeiniciei întocmirii sale.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul – verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept pană la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura in care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În decizia de inadmisibilitate pronunțată in cauza I. P. împotriva României, Curtea a apreciat că pentru determinarea aplicabilității în cauză a prevederilor art. 6 din Convenție, în latura sa penală, esențială este analiza naturii faptei imputate precum și a sancțiunii corespunzătoare, conform legislației naționale în vigoare (Öztürk c. Germanei, 21 februarie 1984, par. 52; Jussila, citată anterior, par. 38; Huseyin Turan c. Turciei, 4 martie 2008, nr._/02, par. 18). Astfel, Curtea a apreciat că invocarea de către instanțe a prezumției de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea un caracter neașteptat pentru acesta, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (A., par. 58 și 59). Prin urmare, ceea ce apare ca fiind esențial din punctul de vedere al instanței europene este faptul ca instanțele naționale să ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Instanța constată ca procesul verbal . nr._ întocmit din data de 16.12.2011 este temeinic. Pentru a reține astfel instanța are în vedere declarația martorului asistent care afirmă că a fost depășit pe linie continuă, adresa CNDANR din care reiese că pe DN6, km 35+100 marcajul rutier este realizat prin linie continuă, raportul agentului constatator. Instanța nu reține declarația martorului F. A., mătușa petentului că nu l-a vazut să depășească vreo mașină, întrucât aceasta nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. La aprecierea acestei declarații instanța mai are în vedere și subiectivismul martorului datorat relației de rudenie cu petentul.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul – verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea și să mențină procesul verbal de contravenție . nr. 0115768întocmit de IPJ G. la data de 16.12.2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul F. P., cu domiciliul în Roșiori de Vede, ., ., ., jud Teleorman, în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție G., cu sediul în G., jud G..
Menține procesul verbal de contravenție . nr._ din 16.12.2011.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.05.2013.
.
Președinte, Grefier,
Teh/Red.jud. BRC,
5ex/25.06.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4343/2013. Judecătoria GIURGIU | Pretenţii. Sentința nr. 7035/2013. Judecătoria GIURGIU → |
|---|
