Plângere contravenţională. Sentința nr. 7075/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7075/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 10-10-2013 în dosarul nr. 5573/236/2013
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7075/2013
Ședința publică de la 10 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. C. B.
Grefier M. V. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent M. V. și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE G., având ca obiect plângere contravetionala CP_.
Dezbaterile au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 03.10.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 10.10.2013, când, în aceeași compunere, a deliberat și a pronunțat următoarea sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrata pe rolul aceste instanțe sub nr._ la data de 25.04.2013, petentul M. V. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 23.04.2013.
In motivarea plângerii arata ca în momentul în care a intrat în intersecție semaforul indica verde, că a intrat în ultima secundă întrucât acel semafor nu indică secundele, când s-a schimbat în galben, și pentru că a intrat în intersecție a trebuit să își continuie deplasarea pentru altfel încurca circulația.
În drept se invocă prevederile OG 2/2001.
La data de 29.05.2013 intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale, procesul verbal . nr._ din 23.04.2013 fiind legal si temeinic, nefiind afectat de nici o cauză de nulitate dintre cele expres prevăzute de art. 17 din OG 2/2001.
In motivarea întâmpinarii, intimata arată că fapta săvârșită a fost percepută în mod direct de către agentul constatator, că petentul nu a avut obiecțiuni în momentul constatării faptei.
Se solicită proba cu înscrisuri.
În drept se invocă OG 2/2001, HG 1391/2006 și Noul Cod de pr. civ.
În temeiul art 223 alin 3 C.pr.civ se solicită judecarea cauzei în lipsă.
La data de 12.06.2013 petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care solicită admiterea plângerii contravenționale cu mențiunea că este primul proces verbal care i-a fost întocmit. În subsidiar solicită aplicarea unui avertisment.
În temeiul art. 258 alin 1 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul Bobrică I., iar pentru intimată proba cu înscrisuri de la dosar.
La dosarul cauzei au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal . nr._ din 23.04.2013.
La teremnul din 03.10.2013, a fost audiat martorul propus de petent, Bobrică I., depoziția acesteia fiind consemnată în scris și atașată separat la dosarul cauzei
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 23.04.2013 petentul a fost sancționat cu amenda contravențională de 300lei și i s-a suspendat dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice pentru că în ziua de 23.04.2013, ora 16,25 p în timp ce conducea auto cu numărul de înmatriculare_ pe sensul de mers către centru, circulând pe banda a doua, la intersecția cu Bld. Daciei nu a respectat semnificația culorii roșie a semaforului electric, continuându-și deplasarea.
Fapta săvârșită constituie contravenție potrivit art. 100 alin 3 lit d din OUG 195/2002 potrivit căreia „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului”
Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația sǎ verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitǎții, cât și al temeiniciei întocmirii sale.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul – verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept pană la proba contrară.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal si procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului ( cauza Engel c. Olandei, Lutz. C Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei, Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Modovei, N. c. României, A. c. României), petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală instituite de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, însă printre acestea nu se găsește și obligația statului de a aplica sancțiuni contravenționale prin intermediul instanței, ci numai de a asigura accesul persoanei sancționate la un tribunal independent și imparțial care să se pronunțe în condițiile unui proces echitabil asupra „acuzației” ( a se vedea cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura in care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
De asemenea, in Decizia nr. 315 din_ referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) si (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, in motivarea excepției,, Curtea Constituțională retine că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede suficiente garanții care sa împiedice încheierea abuziva a procesului-verbal fără participarea contravenientului, iar prin Decizia nr. 520 din 8 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 ca neîntemeiata, reținând, in esența, ca, instanța competenta sa soluționeze plângerea îndreptata împotriva procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției este obligata sa urmeze anumite reguli procedurale, in virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirma ceva in instanța, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție".
Coroborând probele administrate în cauză, instanța constată temeinicia procesului verbal de contravenție.
Instanța nu reține declarațiile martorului petentului Bobrică I. pentru că aceasta afirmă că se afla pe locul din spate și se uita pe trotuar, unde erau niste baieți cu cântare, astfel că e greu de crezut că a văzut culoarea semnaforului în momentul în care petenta a trecut prin intersecția semaforizată. Mai mult, petentul nu a făcut obiecțiuni în momentul întocmirii procesului verbal pe care l-a semnat.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, de antecedentele petentului cu privire la nerespectarea regulilor de circulație precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul – verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. V., cu domiciliul în ., CNP_, în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție G., cu sediul în G., jud G..
Menține procesul verbal de contravenție . nr._ din 23.04.2013.
Cu cale de atac numai apelul în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi 10.10.2013.
Președinte, Grefier,
Teh/Red.jud. BRC, 5ex/11.11.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8215/2013. Judecătoria GIURGIU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1135/2013.... → |
|---|
