Plângere contravenţională. Sentința nr. 7256/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7256/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 6479/236/2013
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
GENERALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 7256/2013
Ședința publică de la 22 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G.
Grefier I. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent . P. LICHIDATOR JUDICIAR CABINET INDIVIDUAL PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ E. M. și pe intimat ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII G., având ca obiect plângere contravetionala A/2010 NR._.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 15.10.2013 când s-au pus concluzii pe fond, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când a deliberat și pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței în data de 22.05.2013, sub nr. de mai sus, petenta . prin reprezentat judiciar, în contradictoriu cu intimata DGFP G., a solicitat instanței anularea procesului verbal de contravenție ./2010 nr._ întocmit de intimata la data de 15.05.2013 prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2000 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 219 alin. 1 lit. b din OG 92/2003, constând în aceea că nu a depus în termenul legal declarația 300 privind TVA aferentă lunii ianuarie 2013, precum și a declarației 200 privind obligațiile de plată la bugetul de stat „redevențe miniere” aferentă perioadei decembrie 2012 și martie 2012.
În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
În motivarea plângerii contestatorul a arătat în esență că, prin sentința comercială nr. 569/10.08.2010 pronunțată de Tribunalul G. s-a dispus procedura insolvenței debitorului ., iar prin sentința nr. 1324/15.11.2011 pronunțată de Tribunalul G. s-a dispus trecerea debitoarei în procedura generală de faliment.
Cu privire la declarația 300 aferentă lunii ianuarie 2013, petenta a învederat instanței că declarația a fost transmisă on-line încă din data de 21.02.2013, însă formatul documentului nu a fost acceptat, iar cu toate acestea, în data de 16.04.2013 s-a retransmis declarația și s-a obținut validarea declarației pentru luna ianuarie 2013, aceasta având valoarea 0.
Cu privire la declarația 100 pentru perioada decembrie 2012 – martie 2012, petenta a precizat că, fiind în faliment, societatea nu mai desfășoară nici un fel de activitate începând cu luna mai iunie 2012.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea plângerii contestatorul a depus la dosarul cauzei copii de pe procesul verbal de contravenție contestat, sentințele Tribunalului G. și extrase internet.
Potrivit art. 36 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 din OG 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională formulată de petentul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
În cauză, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție. Astfel, intimata a precizat că procesul-verbal de contravenție respectă toate condițiile de formă prev. de art. 16 din OG 2/2001, nefiind nicio cauză de nulitate prev. de art. 17 din OG 2/2001.
În drept intimata a invocat dispozițiile OG 2/2001 și OG 92/2003.
Instanța a încuviințat, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Conform adresei nr._/12.09.2013, instanța ia act de reorganizarea pârâtului conform HGR nr. 520/2013, din DGFP G. în Administrația Județeană a Finanțelor Publice G..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
P. procesul verbal de contravenție ./2010 nr._ întocmit de intimata la data de 15.05.2013, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2000 de lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 219 alin. 1 lit. b din OG 92/2003, constând în aceea că nu a depus în termenul legal declarația 300 privind TVA aferentă lunii ianuarie 2013, precum și a declarației 200 privind obligațiile de plată la bugetul de stat „redevențe miniere” aferentă perioadei decembrie 2012 și martie 2012.
În drept, potrivit art.34, alin.1 din O.G.nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție contestat este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Având în vedere că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în data de 15.05.2013 iar plângerea a fost depusă la registratura instanței în data de 22.05.2013, instanța constată că prezenta plângere a fost formulată în termenul legal de 15 zile prev. de art. 31 din OG 2/2001.
Ca act administrativ, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de legalitate prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i, în condițiile art. 249 C. proc. civ., contestatorului. Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001.
Examinând modul de încheiere a procesului verbal de contravenție, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, nefiind incident niciunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 Og 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța reține că, în sarcina petentei a fost reținută săvârșirea contravenției prevăzută de art. 219 alin. 1 lit. b din OG 92/2003, potrivit căruia, constituie contravenție neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora.
Instanța reține că, sub aspectul temeiniciei, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși nu este contrară art. 6 par. 2 CEDO.
În ceea ce privește declarația 300 aferentă lunii ianuarie 2013, petenta a învederat instanței că declarația a fost transmisă on-line încă din data de 21.02.2013, însă formatul documentului nu a fost acceptat, motiv pentru care, în data de 16.04.2013 s-a retransmis declarația și s-a obținut validarea declarației pentru luna ianuarie 2013, aceasta având valoarea 0.
Instanța constată că petenta a transmis declarația 300 în termen, respectiv în data de 21.02.2013 dar, datorită problemelor de natură tehnică, declarația nu a fost validată. Având în vedere că declarația avea valoarea zero, instanța apreciază că prin depunerea și validarea declarației în data de 16.04.2013, adică în afara termenului defipt de lege, s-a produs un pericol social minim, deoarece depunerea declarației avea oricum un caracter pur formal, întrucât petenta era în procedura falimentului, nemaiavând activitate încă din data de 31.05.2012.
Cu privire la depunerea declarațiilor 100, potrivit punctului de vedere al intimatei (fl. 26), petenta nu avea obligația depunerii acestora, deoarece vectorul fiscal un a fost actualizat în baza locală, conform declarației de mențiuni depuse de contribuabili și înregistrată la AFPCM G. și, prin urmare, cele invocate de petentă sunt întemeiate.
Analizând proporționalitatea sancțiunii amenzii în cuantum de 2000 de lei aplicată pentru fapta de a nu depune în termenul defipt de lege declarația 300, și analizând punctul de vedere al intimatei cu privire la declarația 100, raportat la împrejurările și circumstanțele . precum și la urmarea socialmente periculoasă produsă, instanța, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 raportat la art. 7 alin. 3 din același act normativ, urmează să admită plângerea contravențională și să înlocuiască sancțiunea amenzii în cuantum de 2000 de lei cu avertismentul.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în ., J_ reprezentată prin Cabinet Individual Practician în Insolvență E. M. cu sediul în mun. G., ., jud. G. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice G. cu sediul în G., ., jud. G., împotriva procesului-verbal de contravenție ./2010 nr._ / 15.05.2013.
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 2000 de lei cu avertismentul.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere ce se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.10.2013.
Președinte, Grefier,
G. A. A. I.
Tehnored. jud. GA
ex.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6850/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2263/2013.... → |
|---|
