Plângere contravenţională. Sentința nr. 1218/2013. Judecătoria HÂRLĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1218/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 11-11-2013 în dosarul nr. 720/239/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1218/2013
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A.-M. G.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe petentul F. C. C.
și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala pv. ..P.nr_
Procedura fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care se arată instanței că pentru acest termen de judecată procedura este legal îndeplinită, după care:
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 04.11.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei H. la data de 11.04.2013 sub nr._ petentul F. C. C., domiciliat în ., . a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, cu sediul în municipiul Iași, ..6, jud. Iași, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/10.04.2013 întocmit de IPJ Iași-Poliția Orașului H..
În motivarea plângerii formulate, petentul a arătat că prin procesul-verbal de contravenție contestat agentul constatator a reținut că la data de 10.04.2013 orele 08.33 petentul a condus autoutilitara marca VW cu nr. de înmatriculare_ care prezenta defecțiuni majore la sistemul de frânare –frâna de serviciu, defecțiuni majore la sistemul de iluminare și nu folosea centura de siguranță. A mai arătat petentul că situația de fapt reținută prin actul de sancționare contestat nu corespunde realității, cele consemnate în procesul-verbal fiind constatate direct de către agent, fără a fi însoțit de un specialist tehnic auto, în condițiile în care defecțiunile la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție se constată de polițiști rutieri, împreună cu specialiști din cadrul RAR. În continuare, petentul a arătat că în timp ce conducea autoutilitara cu nr. de mai sus, a fost oprit de agentul de poliție care i-a solicitat să lase mașina pe liber și să tragă frâna de mână. Petentul s-a conformat și, întrucât nu a ridicat maneta frânei de mână până sus, fiind în pantă, mașina s-a pus ușor în mișcare. De asemenea, petentul a învederat că agentul constatator nu i-a solicitat să folosească luminile de întâlnire sau de drum sau întregul sistem de iluminare, precizând că în momentul în care a fost oprit purta centura de siguranță. Invocând dispozițiile art.16 alin.7 din OG nr.2/2001, petentul a arătat că deși nu a fost întrebat de către agentul constatator dacă are de formulat obiecțiuni, după ce a semnat procesul-verbal petentul a observat mențiunile făcute de agent la rubrica Alte mențiuni.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr.2/2001 și OUG nr.195/2002-R, petentul solicitând, în dovedire, încuviințarea probei testimonial, precum și a celei cu înscrisuri, anexând, în acest sens, la plângerea formulată, copie de pe procesul-verbal de contravenție . nr._/10.04.2013, de pe dovada . nr._/10.04.2013 și de pe actul său de identitate ( f.4-6).
În temeiul art.201 din NCPC, instanța a dispus comunicarea plângerii formulate către intimat, acesta depunând la dosarul cauzei, în termen legal, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a plângerii formulate de petent.
În motivarea întâmpinării, intimatul IPJ Iași a arătat că petentul a fost sancționat prin procesul-verbal de contravenție . nr._ pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.b, art.101 alin.1 pct.11 și art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002, constând în aceea că la data de 10.04.2013 a condus auto marca VW cu nr. de înmatriculare_ pe DJ 281 în localitatea Cârjoaia, jud. Iași, având defecțiuni la sistemul de frânare, frâna de serviciu nu funcționa, avea defecțiuni minore la sistemul de iluminare al autoturismului și nu purta centura de siguranță.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art.148, 205 și 315 din C., OUG nr.195/2002, HG 1391/2006 și OG nr.2/2001.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. În temeiul art.36 alin.2 din OG nr.2/2001, intimatul a solicitat obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată.
Întâmpinarea a fost comunicată de instanță petentului, care nu a formulat însă răspuns la întâmpinare.
Prin serviciul registratură al instanței, la data de 20.05.2013, intimatul a depus la dosar, la solicitarea instanței, documentația care a stat la baza întocmirii actului de constatare și sancționare contravențională, respectiv raportul agentului constatator ( f.15-16 dosar).
În baza art.131 alin.1 din NCPC, instanța a verificat și constatat competența materială și teritorială de a soluționa cauza, conform art.118 alin.1 din OUG nr.195/2002 –R, iar în baza art.258 din NCPC a încuviințat pentru petent ( reprezentat de av. T. D. Luigi cu împuternicire avocațială la fila 23 dosar) proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul P. I., iar pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, utile și concludente pentru justa soluționare a cauzei.
În cursul judecății, instanța a procedat la audierea martorului P. I. propus de petent în vederea dovedirii situației de fapt, depoziția dată de acesta fiind atașată la fila 29 dosar..
Analizând plângerea formulată pe baza ansamblului materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 10.04.2013 orele 08.39 agentul constatator A. C. din cadrul IPJ Iași-Poliția Orașului H. a întocmit procesul-verbal de contravenție . nr._/10.04.2013 prin care a aplicat petentului F. C. C. sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 675 lei (9 puncte-amendă) și sancțiunile complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule și reținerea certificatului de înmatriculare pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R, sancțiunea avertismentului pentru contravenția prevăzută de art.101 alin.1 pct.11 din același act normative, precum și sancțiunea principală a avertismentului și cea complementară constând în aplicarea a 2 puncte de penalizare pentru contravenția prev. de art.108 alin.1 pct.13 din OUG nr.195/2002-R.
Pentru a aplica aceste sancțiuni, agentul constatator a reținut că la data de 10.04.2013, orele 08.33, petentul a condus autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ pe DJ 281, localitatea Cârjoaia, jud. Iași având defecțiuni majore la sistemul de frânare, frâna de serviciu nefuncțională, defecțiuni minore la sistemul de iluminare, lipsă lumini de întâlnire și stop frână spate și nu folosea centura de siguranță.
Petentul a fost prezent la momentul întocmirii actului de constatare și sancționare contravențională, agentul constatator consemnând la rubrica Alte mențiuni susținerile petentului, respectiv acesta menționând că își va face frâna de serviciu, procesul-verbal fiind semnat de petent.
Plângerea a fost formulată în termen legal, de 15 zile de la întocmirea actului de sancționare.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2 din 12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate.
1. În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petent, în sensul că agentul constatator a inserat la rubrica Obiecțiuni anumite mențiuni care nu aparține petentului, acesta observând acest lucru abia după ce a semnat procesul verbal de contravenție, instanța apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Analizând cuprinsul procesului-verbal de contravenție . nr._/10.04.2013 instanța observă că la rubrica Alte mențiuni agentul constatator a consemnat susținerile petentului în sensul că își va face frâna de serviciu, respectând, astfel, dispozițiile art.16 alin.7 din OG nr.2/2001.
În ceea ce privește apărarea petentului în sensul că acele mențiuni nu-i aparțin, întrucât agentul constatator nu l-a întrebat dacă are de formulat obiecțiuni, iar aspectele inserate de acesta la rubrica Alte mențiuni au fost sesizate de petent după ce a semnat procesul-verbal, instanța apreciază că aceasta este vădit nefondată. Astfel, instanța consideră că, în condițiile în care într-adevăr agentul constatator ar fi menționat în mod abuziv la rubrica Alte mențiuni presupusele obiecțiuni ale petentului, acesta ar fi trebuit să refuze semnarea procesului-verbal de contravenție, or, în speță, petentul a semnat actul de constatare și sancționare contravențională. Mai mult decât atât, instanța observă că semnătura petentului a fost aplicată nu doar la rubrica Contravenient-Am luat la cunoștință, ci și în dreptul celor inserate la rubrica Alte mențiuni, astfel încât nu se poate susține că petentul nu a citit înainte de a semna cele consemnate de agentul constatator. În plus, instanța constată că scrierea de la rubrica Alte mențiuni nu seamănă cu cea de la rubrica cuprinzând descrierea faptei, creând o aparență puternică asupra faptului că însuși petentul a consemnat faptul că își va repara frâna de serviciu în cuprinsul procesului-verbal și nu agentul constatator.
2. Referitor la cel de-al doilea motiv de nulitate invocat de petent, în sensul că defecțiunile la sistemul de iluminare sau la cel de frânare, precum și alte defecțiuni ale autoturismului se constată de polițiștii rutieri împreună cu specialiștii din cadrul R.A.R., instanța apreciază că acesta este parțial întemeiat, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută in clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile conducerea vehiculului cu defecțiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție, constatate de poliția rutieră împreună cu specialiștii Registrului Auto Rămân.
Prin urmare, potrivit textului de lege sus-menționat, în cazul contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R calitatea de agent constatator o au atât organele de poliție rutieră, cât și specialiștii Registrului Auto Român, având în vedere că aceștia au cunoștințele tehnice necesare pentru a depista defecțiunile autoturismului și, mai ales, de a aprecia asupra gravității acestora.
Din cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat de petent rezultă că faptele reținute în sarcina petentului, inclusiv contravenția prevăzută de art.102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R, au fost constatate doar de către un agent al poliției rutiere, fără a fi însoțit de un specialist RAR care, dacă ar fi fost prezent, ar fi fost menționat în cuprinsul actului de constatare și sancționare contravențională la care ar fi fost anexată și fișa întocmită de acesta privind defecțiunile constatate la sistemul de frânare.
Instanța reține că normele de competență cu privire la agenții constatatori sunt norme de ordine publică, astfel încât nerespectarea competenței este sancționată cu nulitatea absolută a procesului-verbal, chiar dacă nu ne aflăm în prezența unei nulități exprese, cum sunt cele prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001.
Prin urmare, constatând că fapta contravențională prevăzută de art. 102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R trebuia să fie constatată atât de agentul de poliție, cât și de un specialist RAR, ambii având calitatea de agent constatator potrivit dispozițiilor legale, instanța apreciază ca fiind întemeiat, sub acest aspect, motivul de nulitate invocat de petent, urmând a dispune anularea în parte a actului de constatare și sancționare contravențională, însă doar sub aspectul contravenției prev. de art. art. 102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R.
În ceea ce privește contravenția prevăzută de art.101 alin.1 pct.11 din actul normative sus-menționat, instanța, analizând textul de lege, observă că legiuitorul nu a prevăzut ca aceasta să fie constatată și de un specialist RAR alături de organul de poliție rutieră, astfel încât, sub acest aspect, motivul de nulitate invocat de petent apare ca nefondat.
Analizând din oficiu legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat, instanța observă că acesta, cu excepția anterior-analizată, respectă, din punct de vedere formal, toate cerințele imperative statuate de art. 16 din OG 2/2001, neexistând cauze de nulitate absolută ce ar putea fi invocate de instanță din oficiu, în conformitate cu prevederile art.17 din OG nr.2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Având în vedere faptul că sub aspectul contravenției prevăzută de art. 102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R instanța urmează a dispune anularea în parte a procesului-verbal contestat, urmează a analiza sub aspectul temeinciei doar faptele contravenționale prevăzute de art.101 alin.1 pct.11 și art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002-R, constatate în mod legal de agentul constatator.
În acest sens, instanța observă că atât defecțiunile de la sistemul de iluminare al autoturismului condus de petent, respectiv lipsa luminilor de întâlnire și a stopului frână spate, cât și faptul că petentul nu purta centura de siguranță la data de 10.04.2013 sunt împrejurări constatate prin propriile simțuri de agentul constatator.
Fiind audiat în cauză la solicitarea petentului, martorul P. I. a arătat că agentul constatator l-a pus pe petent să aprindă farurile autoturismului, martorul precizând că acestea funcționau în mod corespunzător, menționând, de asemenea, că atât el, care se afla pe scaunul din dreapta a autoturismului condus de petent, cât și petentul, purtau la data respectivă centura de siguranță ( fila 29).
În ceea ce privește depoziția acestui martor, instanța apreciază că aceasta este nesinceră, fiind dată pro causa, în condițiile în care martorul se află în relație de prietenie cu petentul, astfel încât în mod cert susținerile acestuia sunt marcate de o doză mare de subiectivism. Pe de altă parte, analizând depoziția martorului, instanța constată că deși inițial acesta a menționat că agentul constatator nu a verificat autoturismul condus de petent pentru a vedea ce defecțiuni are acesta, ulterior acesta a revenit precizând că de fapt și-a amintit că polițistul l-a pus pe petent să aprindă farurile autoturismului, dar nu au verificat și frâna, susținerea martorului în acest sens venind în contradicție cu însăși susținerea petentului din cuprinsul plângerii formulate, acesta din urmă precizând că la solicitarea agentului constatator a efectuat manevrele solicitate de acesta pentru verificarea sistemului de frânare.
Față de aceste considerente, instanța va înlătura ca nesinceră declarația martorului P. I., constatând că în mod temeinic agentul constatator a procedat la sancționarea petentului sub aspectul contravențiilor prevăzute de art.101 alin.1 pct.11 și art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002-R,în condițiile în care acesta a constatat ex propriis sensibus defecțiunile la sistemul de iluminare ale autoturismului condus de petent, precum și faptul că acesta circula pe drumurile publice fără a respecta obligația de a purta centura de siguranță.
Constatând, așadar, că cele două fapte constituie contravenții și au fost săvârșite de petent, instanța va proceda la analiza modului de individualizare a sancțiunilor aplicate.
Ținând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care constituie dreptul comun în materie contravențională, instanța poate să aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Conform art. 21 alin. (3) din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere faptul că pentru fiecare din contravențiile prevăzute de art.101 alin.1 pct.11 și art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002-R agentul constatator a aplicat petentului sancțiunea avertismentului, cea mai blândă dintre sancțiunile contravenționale, la care se adaugă sancțiunea complementară constând în aplicarea a 2 puncte de penalizare pentru neîndeplinirea obligației de a purta centura de siguranță, instanța apreciază că aceste sancțiuni au fost în mod just individualizate, atrăgând atenția petentului asupra consecințelor pe care le presupune nerespectarea obligațiilor ce-i revin în calitate de conducător auto, a căror încălcare este de natură să aducă atingere siguranței circulației pe drumurile publice.
În raport cu ansamblul considerentelor sus-expuse, instanța va admite în parte plângerea formulată de petentul F. C. C., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, va anula în parte procesul-verbal de contravenție . nr._/10.04.2013 întocmit de IPJ Iași – Poliția Orașului H. sub aspectul contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R și va înlătura sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 675 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție . nr._/10.04.2013 întocmit de IPJ Iași – Poliția Orașului H. pentru contravenția prevăzută de art.102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R.
De asemenea, instanța va menține restul sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal de contravenție contestat ( respectiv sancțiunile cu avertisment aplicate pentru fiecare din contravențiile prevăzute de art.101 alin.1 pct.11 și art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG n.195/2002-R, precum și sancțiunea complementară constând în 2 puncte de penalizare aplicată pentru contravenția prevăzută de art art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG n.195/2002-R).
În baza art.453 alin.1 din NCPC, va lua act de faptul că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În temeiul art.36 alin.2 din OG nr.2/2001, având în vedere soluția ce va fi pronunțată în cauză, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea intimatului de obligare a petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul F. C. C., domiciliat în ., jud. Iași în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, cu sediul în municipiul Iași, ..6, jud. Iași.
Anulează în parte procesul-verbal de contravenție . nr._/10.04.2013 întocmit de IPJ Iași – Poliția Orașului H. sub aspectul contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R.
Înlătură sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 675 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție . nr._/10.04.2013 întocmit de IPJ Iași – Poliția Orașului H. pentru contravenția prevăzută de art.102 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002-R.
Menține restul sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal de contravenție contestat ( respectiv sancțiunile cu avertisment aplicate pentru fiecare din contravențiile prevăzute de art.101 alin.1 pct.11 și art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG n.195/2002-R, precum și sancțiunea complementară constând în 2 puncte de penalizare aplicată pentru contravenția prevăzută de art art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG n.195/2002-R).
Ia act de faptul că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Respinge ca neîntemeiată cererea intimatului de obligare a petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare ( care se va depune la Judecătoria H.).
Pronunțată în ședința publică azi, 11.11.2013.
Președinte, Grefier,
AMG/EC/4ex
11.11.2013
| ← Fond funciar. Sentința nr. 730/2013. Judecătoria HÂRLĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 440/2013.... → |
|---|
