Plângere contravenţională. Sentința nr. 1484/2013. Judecătoria HÂRLĂU

Sentința nr. 1484/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 1209/239/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA H.

JUDECATORIE

Sentința civilă Nr. 1484/2013

Ședința publică de la 12 Decembrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C. M. P.

Grefier Doinița D.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent S. C. T. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul as.av.C. Crenguța,lipsă intimatul,prezent martorul C. I..

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

Petentul arată că a încheiat contract de pază la 9.07.2013 și depune la dosarul cauzei o copie a acestuia.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța acordă cuvîntul la dezbateri pe fondul cauzei:

Avocat C. Crenguța pentru petent solicită admiterea plîngerii sau înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.

In temeiul art.394 Cod procedură civilă instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei H. sub nr. de mai sus, petentul S. C. T.,domiciliat în ., a solicitat instanței în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Iași,cu sediul în mun.Iași,..6,jud.Iași, în principal, anularea procesului verbal de contravenție . nr._, încheiat de intimatǎ la data de 29.06.2013, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, fǎrǎ cheltuieli de judecatǎ.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că a asigurat paza la punctul de lucru.

A arǎtat cǎ nu a mai fost niciodatǎ sancționat contravențional, pericolul faptei este practic inexistent, iar cuantumul amenzii este supradimensionat și nejusitificat.

A susținut că scopul sancțiunii poate fi atins și prin aplicarea avertismentului în acest caz, mai ales cǎ imediat dupǎ încheierea procesului verbal a încheiat un contract de pazǎ.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 7 și 5 din O.G. nr. 2/2001.

În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri și un martor.

În termen legal, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentului, ca neîntemeiatǎ.

A arǎtat intimata faptul cǎ procesul verbal a fost legal întocmit iar sancțiunea a fost legal aplicatǎ și corect individualizatǎ pentru fapta petentului.

În dovedire, a fost solicitatǎ proba cu înscrisuri.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001 și art. 148, 205 șî 315 C.proc.civ.

În cursul cercetării judecătorești, instanța a administrat proba cu înscrisuri, depunându-se la dosarul cauzei toatǎ documentația ce a stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție atacat; precum și proba cu un martor, declarația sub jurǎmânt a acestuia fiind atașatǎ la prezentul dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, coroborând cele susținute de petent cu întreaga documentație depusă la dosarul cauzei și celelalte acte atașate, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat de intimată la data de 29.06.2013, petentul a fost sancționat contravențional, conform art. 60 lit. a și art. 61 lit. b din Legea nr. 333/2003, cu amendǎ în cuantum de 2000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzutǎ de actul normativ mai sus menționat, constând în neluarea mǎsurilor de asigurare corespunzǎtoare a securitǎții și pazei obiectivului, conform obligațiilor legale.

Împotriva procesului verbal de contravenție a fost formulată de către petent, în termen legal, prezenta plângere.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că, potrivit art. 60 lit. a și art. 61 lit. b din Legea nr. 333/2003, neluarea mǎsurilor de asigurare corespunzǎtoare a securitǎții și pazei obiectivului, conform obligațiilor legale, constituie contravenție care se sancționeazǎ cu amendǎ contravenționalǎ.

Analizând înscrisurile care au stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție atașate la dosar, respectiv raportul încheiat în data de 06.08.2013, coroborate cu recunoașterea petentului și cu declarația martorului din lucrǎri, instanța reține faptul că, deși avea aceastǎ obligație legalǎ, respectiv de luare a mǎsurilor de asigurare corespunzǎtoare a securitǎții și pazei obiectivului, petenta, la momentul încheierii procesului verbal, nu a îndeplinit-o. Astfel că, potrivit actelor de la dosar, petentul se face vinovat de săvârșirea cu vinovăție a acestei contravenții.

De aceea, chiar și în condițiile în care petentul locuiește la aceeași adresǎ, așa cum s-a arătat, acesta va răspunde contravențional pentru neîndeplinirea obligației legale descrise mai sus, textul de lege incriminator nefǎcând nicio distincție în acest sens.

În ceea ce privește nulitatea procesului verbal de contravenție, instanța constată faptul că în prezenta cauză nu există cauze de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Cât privește cunoașterea ori necunoașterea legii în această materie, fiind vorba despre o prevedere dintr-o lege, instanța urmeazǎ sǎ rețină faptul cǎ nimeni nu poate invoca necunoașterea sau cunoașterea greșitǎ a legii. În condițiile în care petentul desfǎșura activitate comercialǎ la acel punct de lucru, aceasta trebuia sǎ aibǎ în vedere toate prevederile legale în aceastǎ materie și nu poate, în niciun caz, invoca necunoașterea lor.

Având în vedere cele de mai sus, examinând procesul-verbal de contravenție atacat și prin prisma dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată, deci, legalitatea și temeinicia acestuia.

În acest sens, instanța observă că, prin plângerea formulată în fața instanței de judecatǎ, nici petentul nu a contestat existența faptei contravenționale reținute în sarcina lui prin procesul verbal de contravenție.

Însă, deși nu înlătură existența contravenției și vinovăția petentului, aspectele relevate în prezenta cauză se constituie, totuși, în împrejurări ce semnifică un grad de pericol social redus, căruia trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă, potrivit art. 5 alin. 5 și art. 7 din O.G. nr. 2/2001.

Cât privește vinovăția făptuitorului, instanța reține că, într-adevăr, după cum s-a dezvoltat mai sus, petentul a săvârșit contravenția în modul și condițiile cerute de textul legal care o incriminează, dar această săvârșire s-a produs în circumstanțe atenuante pentru acesta.

Aceste împrejurǎri concrete, coroborate cu recunoașterea sincerǎ a petentului și cu ignoranța acestuia în ceea ce privește textele legale aplicabile în spețǎ, denotă un grad de pericol social concret redus al acestei fapte contravenționale. Prin urmare, instanța urmează să rețină în prezenta cauză o lipsă de pericol social concret al faptei contravenționale a petentului, relevat de aspectele analizate mai sus, intenția și pericolul social al contravenientului fiind mult scăzute, raportat la cele mai sus analizate.

În această ordine de idei, instanța, analizând contractul de prestǎri servicii de pazǎ nr. 36/09.07.2013 – depus la dosarul cauzei, reține faptul că imediat după constatarea faptei contravenționale, respectiv la data de 09.07.2013 și chiar anterior sesizǎrii instanței de judecatǎ, petentul s-a conformat dispozițiilor legale pe care le-a încălcat și a încheiat cu o firmǎ de profil un contract de prestǎri servicii de pazǎ, intrând astfel imediat în legalitate, în sensul art. 60 lit. a și art. 61 lit. b din Legea nr. 333/2003.

De aceea, instanța consideră că fapta petentului din prezentul dosar constituie contravenție, acesta încălcând obligația legalǎ ce-i revenea, însă modul de săvârșire a contravenției trebuie să se reflecte într-o măsurǎ contravenționalǎ corect individualizatǎ din punct de vedere legal.

Astfel, având în vedere considerațiile de mai sus, precum și criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, raportate la împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșitǎ, urmarea de mică gravitate produsă și persoana contravenientului, a cărui atitudine sinceră relevă un grad de pericol social redus al faptei contravenționale, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale în prezenta cauză poate fi atins pentru petent și prin aplicarea sancțiunii contravenționale a avertismentului, potrivit art. 7 și art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001.

În conformitate cu dispozițiile art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei contravenționale săvârșite.

Prin urmare, având în vedere toate cele arătate mai sus, instanța urmează să admită în parte prezenta plângere contravenționalǎ și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție atacat cu sancțiunea avertismentului.

În baza art. 453 C.proc.civ., instanța va lua act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în prezentul dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea formulată de către petentul S. C. T.,domiciliat în ., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Iași,cu sediul în mun.Iași,..6,jud.Iași.

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale aplicată petentului, în cuantum de 2000 lei, prin procesul verbal de contravenție . nr._, încheiat de către intimată la data de 29.06.2013, cu sancțiunea avertismentului.

În baza art. 7 din O.G. nr. 2/2001, atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei contravenționale săvârșite.

În baza art. 453 C.proc.civ., ia act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în prezentul dosar.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.12.2013.

PREȘEDINTE,GREFIER,

C. M. PRISTAVUDavidescu Doinița

PCM/DD/4ex

8.01.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1484/2013. Judecătoria HÂRLĂU