Pretenţii. Sentința nr. 358/2013. Judecătoria HÂRLĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 358/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 313/239/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 358/2013
Ședința publică de la 18 Martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. M.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta DIRECȚIA P. AGRICULTURĂ IAȘI și pe pârâtul B. D., având ca obiect pretenții declinare
Dezbaterile, asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de_ fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când în aceeași componență instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 05.10.2011 sub nr._/245/2011, reclamanta Direcția pentru Agricultură Iași a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B. D., obligarea acestuia din urmă la restituirea sumei de 92,00 lei, încasată de acesta fără drept, cu ocazia plății către pârât a indemnizației achitate în baza convenției civile nr. 3392 din 28.10.2010.
În motivarea cererii formulate, reclamanta a învederat că, în vederea executării Recensământului General Agricol 2010, între aceasta și pârât s-a încheiat convenția civilă menționată mai sus, în baza căreia, conform H.G. nr.1370/2009, pârâtul avea dreptul la o indemnizație pe fiecare zi de activitate. A arătat reclamanta și faptul că H.G. nr.1370/2009 în forma sa inițială prevedea la art.6 alin.3 că unitatea reclamantă nu va reține cu ocazia plăților contribuția pentru asigurări sociale și de sănătate din indemnizația ce va fi plătită recenzorilor, actul normativ sus-menționat cuprinzând și formularul tip de convenție civilă ce va fi încheiat cu prestatorii de servicii. În continuare, reclamanta a precizat că, față de dispozițiile legale anterior-menționate, au fost efectuate plăți către pârât în conformitate cu convenția civilă încheiată, nereținându-se sumele datorate cu titlu de contribuții individuale la asigurări sociale și șomaj. A mai precizat reclamanta că, în urma modificării legislației prin OUG nr. 58/2010 de modificare și completare a Legii nr. 571/2003, s-a considerat de către Ministerul Finanțelor Publice că textul art.6 alin.3 din H.G. nr.1370/2009 este abrogat implicit, astfel că după data de 01.07.2010 se datorează în cazul tuturor convențiilor civile contribuția individuală de asigurări sociale și șomaj, astfel încât, în situația în care aceasta nu s-a reținut de la beneficiarii unor convenții civile, suma respectivă trebuie recuperată și vărsată la bugetul de asigurări sociale și șomaj, în această situație aflându-se și pârâtul, acesta încasând fără drept suma de 92,00 lei.
Reclamanta a precizat și faptul că are calitatea de a solicita această sumă, deoarece a fost parte la convenția civilă, a plătit indemnizația pârâtului, aceasta având obligația de a o reține și de a o vărsa la buget, menționând și faptul că deși l-a notificat în acest sens pe pârât, acesta nu s-a conformat cererii de restituire.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.3 din OUG nr.58/2010 de modificare și completare a Legii nr.571/2003.
Din oficiu, instanța a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Iași, prin sentința civilă nr._/07.12.2011 fiind admisă excepția și dispunându-se, în consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei H..
Ca urmare a sentinței de declinare a competenței sus-menționată, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.02.2012 sub nr._ .
Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță.
La termenul de judecată din data de 11.03.2013 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a reținut cauza în pronunțare pe acest aspect, conform art. 137 alin. 1 C: pr. civ.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de instanță din oficiu, instanța reține următoarele:
La data de 28.10.2010, între reclamanta Direcția pentru Agricultură a Județului Iași, în calitate de utilizator, și pârât, în calitate de recenzor, s-a încheiat Convenția Civilă nr. 3392 (f. 5) de colaborare pentru utilizarea recenzorilor la realizarea cercetării statistice „Recensământul General Agricol 2010 “, având ca obiect, conform art. 2 din contract, culegerea de către recenzor a datelor statistice pentru recensământul general agricol 2010 la exploatațiile agricole fără personalitate juridică.
Potrivit art. 4 din convenția civilă sus-menționată, indemnizația recenzorului a fost stabilită, conform art. 6 din HG nr. 1370/2009 la suma de 50 lei pe zi de activitate, pentru cel mult 20 zile efectiv lucrate. Totodată, la alin. 2 al art. 6 s-a prevăzut că indemnizațiile datorate se plătesc o singură dată, la încheierea acțiunii, fiind impozitate conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, iar la alineatul 3 al aceluiași articol s-a prevăzut faptul că, potrivit art. 6 alin. 3 din HG nr. 1370/2009, din indemnizațiile datorate nu se reține contribuția pentru asigurările sociale și de sănătate.
Prin dispozițiile art. 6 alin. 3 din HG nr.1370/2009 privind organizarea și efectuarea recensământului general agricol din România s-a prevăzut faptul că la indemnizațiile datorate recenzorilor în temeiul convențiilor civile încheiate cu aceștia pentru efectuarea recensământului agricol nu se va reține contribuția pentru asigurările sociale și de sănătate.
Totodată, prin art. III alin. 2 din OUG nr. 58/2010, de modificare și completare a Codului Fiscal (Legea nr. 571/2003), s-a prevăzut obligativitatea reținerii contribuțiilor individuale de asigurări sociale și asigurări pentru șomaj din veniturile de natură profesională, în același text de lege regăsindu-se definiția acestui gen de venituri, respectiv acele venituri, altele decât cele de natură salarială, realizate din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și/sau venituri rezultate din activități profesionale desfășurate în baza contractelor/convențiilor încheiate potrivit Codului civil.
În acest sens, instanța observă că indemnizația datorată pârâtului în baza convenției civile nr. 4654/02.11.2010 are natura unui venit de natură profesională.
Totodată, instanța reține că OUG nr. 58/2010 de modificare a Codului Fiscal (act normativ care a intrat în vigoare la data de 01.07.2010) a introdus obligația reținerii contribuțiilor individuale de asigurări sociale și asigurări pentru șomaj în cazul tuturor veniturilor de natură profesională (deci și în cazul convenției civile încheiate de părți la data de 28.10.2010, ulterior modificărilor survenite prin OUG nr. 58/2010), operând astfel o abrogare tacită a dispozițiilor art. 6 alin. 3 din HG nr. 1370/2009 privind organizarea și efectuarea recensământului general agricol din România ( având în vedere și prevederile art. 1 alin. 3 din Codul fiscal).
Or, prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul cauzei de față, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la restituirea sumei de 92,00 lei, încasate de acesta fără drept, reprezentând contravaloarea contribuției individuale de asigurări sociale și de sănătate.
Cu toate acestea, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.571/2003 cu modificările și completările ulterioare, Codul Fiscal stabilește cadrul legal pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii prevãzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurãri sociale de sãnãtate, bugetul asigurãrilor pentru șomaj și fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, precizeazã contribuabilii care au obligația sã plãteascã aceste impozite, taxe și contribuții sociale, precum și modul de calcul și de platã al acestora.
Din cuprinsul textului de lege sus-menționat, reiese faptul că titularul creanței reprezentând contribuția pentru asigurări sociale și șomaj este statul, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de Direcția Generală a Finanțelor Publice, unitate subordonată ministerului, în calitate de creditor bugetar, conform art. 27 alin. 1 din OG nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar.
Față de aceste considerente, având în vedere faptul că reclamanta avea calitatea de a reține și de a vira la bugetul de stat suma pretinsă cu titlu de contribuție de asigurări sociale și șomaj doar la data la care a efectuat plata indemnizației (operând ca și intermediar), precum și faptul că în speță aceasta nu are calitatea de titular al creanței pretinse, această calitate aparținând, astfel cum am arătat, Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de creditor bugetar, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Direcția pentru Agricultură Iași, invocată din oficiu și va respinge cererea formulată ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Direcția pentru Agricultură Iași, invocată din oficiu.
Respinge cererea formulată de reclamanta Direcția pentru Agricultură Iași, cu sediul în municipiul Iași, . și Sfânt nr.47-49, jud. Iași în contradictoriu cu pârâtul B. D., domiciliat în Cotnari, jud. Iași, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.03.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. O. M.
Tehn. M. D.
5 ex./21.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 817/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 359/2013. Judecătoria HÂRLĂU → |
|---|
