Pretenţii. Sentința nr. 680/2013. Judecătoria HÂRLĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 680/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 05-06-2013 în dosarul nr. 1808/239/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 680/2013
Ședința publică de la 05 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. M.
Grefier M. D.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamanta . R. SA și pe pârâta P. P., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.05.2013 când în aceeași componență instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.10.2012 sub nr._, reclamanta . R. SA a chemat în judecată pe pârâta P. P. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe aceasta din urmă la plata sumei de 5.116,27 lei, din care 4.905,99 lei reprezentând contravaloare energie electrică livrată conform facturilor neachitate în perioada 20.01.2012 – 23.04.2012 și suma de 210,28 lei reprezentând majorări de întârziere calculate până la 26.07.2012 conform clauzelor contractuale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că între părți s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice în baza căruia furnizează energie electrică la locul de consum al pârâtei. În acest context, societatea a emis facturi de plată ce nu au mai fost achitate de către debitoare care a înregistrat un debit total de 4.905,99 lei. De asemenea potrivit clauzelor din contract, reclamanta a calculat și penalități care se ridică la suma de 210,28 lei.
În drept, au fost invocate dispozițiile C. civ., ale Ordinului ANRE nr. 5/2003, HG nr. 1007/2004 și art. 112 C. pr. civ.
Prin întâmpinarea depusă în ședința publică din 10.12.2012 (f. 29), pârâta a invocat, în principal, lipsa calității de reprezentant a consilierului juridic I. Roset iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că toate facturile emise de către reclamantă au fost achitate. Pe de altă parte, factura nr._ emisă pentru perioada 02.03.2011 – 14.05.2012 reprezintă consum fraudulos din perioada 02.03.2011 – 02.03.2012, însă suma respectivă nu întrunește condițiile certitudinii creanței cât timp reprezintă un presupus prejudiciu calculat în mod unilateral de reclamantă și fără a face dovada modalității de calcul sau a faptei generatoare de prejudiciu. Mai mult decât atât, deși în acțiune se face vorbire de faptul că ar fi acționată în judecată pentru energia livrată, pe aceeași factură, ca index vechi apare 0, iar la index nou apare tot 0, prin urmare energia nefiind livrată de reclamantă cât timp nu a fost înregistrată de contor. De asemenea, niciuna dintre facturile invocate de reclamantă nu au fost comunicate pârâtei.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la f. 50 dosar, reclamanta a solicitat respingerea excepției invocate iar, pe fond, a învederat că pârâta contestă exclusiv factura privind consumul fraudulos; or, conform prevederilor contractuale, reclamanta este îndreptățită să factureze și consumul fraudulos.
Astfel, la data de 02.03.2012 reprezentanții societății s-au deplasat la locul de consum al pârâtei unde au constatat un consum fraudulos realizat prin intermediul conectării a două conductoare direct din branșamentul electric, energia electrică ocolind grupa de măsură. Din acest motiv, facturarea energiei electrice nu s-a mai putut realiza în baza indexului aparatului de măsură, ci în baza prevederilor contractului privind modalitatea de facturare în caz de consum fraudulos. În acest context s-a întocmit Nota de constatare nr._/02.03.2012 și, în data de 13.03.2012 au fost încheiate Procesul-verbal de analiză a abaterilor nr._ și Procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor. Dintr-o simplă eroare de tehnoredactare, în partea dreaptă a facturii, s-a menționat 14.05.2012 în loc de 02.03.2012.
La termenul din 25.02.3013 (f. 77) instanța a respins ca nefondată excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a consilierului juridic al reclamantei și a încuviințat părților proba cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantei (răspunsurile fiind depuse la f. 119 – 120) și proba testimonială cu martorul M. D. (f. 117) pentru pârâtă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform înscrisului depus în copie la f. 12 dosar, la data de 05.07.2001, între părți s-a încheiat Contractul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr._ 1 prin care reclamanta s-a obligat să furnizeze energie electrică la locul de consum al pârâtei din Munteni, ., iar pârâta s-a obligat să achite integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate. La art. 11 alin. 1 din contract s-a menționat că factura emisă pentru plata contravalorii energiei electrice va fi achitată în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii și neachitarea de către consumator a facturii în termen de 30 zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere.
În acest context, reclamanta a emis facturile . E. nr._/20.01.2012 cu scadență la 06.02.2012 în valoare de 41,91 lei (f. 16 și 17), nr._/26.03.2012 în valoare de 4.838,21 lei, cu scadență la 10.04.2012 (f. 18) și nr._/23.04.2012 în valoare de 52,77 lei, cu scadență la 08.05.2012 (f. 19), facturi ce nu au fost achitate de către pârâtă.
În acest context instanța amintește că, în materie contractuală, reclamantul trebuie să facă doar dovada existenței creanței, neexecutarea culpabilă a obligației prezumându-se până la dovada contrară făcută de către debitor.
Or, așa cum arată și reclamanta, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei (f. 29), pârâta contestă exclusiv factura nr._/26.03.2012 în valoare de 4.838,21 lei, cu scadență la 10.04.2012 (f. 18), și care privește consumul fraudulos, cu privire la celelalte facturi învederând că sunt achitate, conform actelor ce urmează a le depune. Cu toate acestea, din materialul probator administrat, nu rezultă că pârâta și-ar fi achitat obligația de plată rezultată din facturile . E. nr._/20.01.2012 cu scadență la 06.02.2012 în valoare de 41,91 lei (f. 16 și 17) și nr._/23.04.2012 în valoare de 52,77 lei, cu scadență la 08.05.2012 (f. 19).
De asemenea, nici împrejurarea că reclamanta ar locui în fapt la o altă adresă, în Iași, nu este de natură a o exonera pe aceasta de obligația contractuală de a plăti facturile menționate mai sus, cât timp contractul nu a fost desfăcut și facturile nu au fost contestate în termen de 15 zile de la emitere, conform prevederilor contractuale.
Cât privește factura nr._/26.03.2012 în valoare de 4.838,21 lei, cu scadență la 10.04.2012 (f. 18) instanța reține că aceasta a fost emisă în conformitate cu art. 16 pct. 4 din contract unde se menționează că „furnizorul este în drept să recupereze de la consumator contravaloarea energiei electrice consumate fraudulos”.
Astfel, din Nota de constatare nr._/02.03.2012 (f. 85) rezultă că la data respectivă, reprezentanți ai societății reclamante s-au deplasat la punctul de consum al pârâtei din Munteni, ., unde au sesizat un consum fraudulos realizat prin intermediul conectării a două conductoare direct din branșamentul electric, energia electrică ocolind grupa de măsură (în acest sens, planșă foto f. 88 – 99).
Pârâta a refuzat să semneze Nota de constatare prin care i s-a pus în vedere că, în cazul în care nu se prezintă la data de 06.03.2012, ora 09:00, la sediul . SA, comisia va proceda la întocmirea unilaterală a procesului-verbal de analiză și a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor.
În acest context, la data de 13.03.2012 s-a întocmit Procesul-verbal de analiză a abaterilor nr._ (f. 84) și Procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr._ în care se estimează contravaloarea energiei electrice consumate la suma de 4.854,35 lei la care se adaugă suma de 146,64 lei cu titlul de taxe prestări servicii efectuate de operatorul d distribuție (f. 83), ambele acte fiind semnate fără obiecțiuni de către pârâtă. De altfel, aceasta din urmă nici nu a contestat Procesul-verbal de analiză a abaterilor în termen de 15 zile de la primire.
Prin urmare, susținerile martorului M. D. (f. 117) în sensul că pârâta nu ar locui la punctul de consum din Munteni și că nu ea ar fi realizat un consum fraudulos al energiei electrice sunt contrazise de restul materialului probator administrat. Astfel, deși martorul învederează că ultima dată a văzut-o pe pârâtă acum 7-8 ani, din Nota de constatare întocmită la fața locului rezultă că la acel moment aceasta se afla la locuința din Munteni și chiar a permis accesul în casă al reprezentanților reclamantei, însă a refuzat să semneze.
De altfel, așa cum s-a arătat și mai sus, aceasta s-a și prezentat la încheierea Procesului-verbal de analiză a abaterilor nr._ (f. 84) și a Procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor nr._ astfel încât să beneficieze și în continuare de energie electrică, sens în care la data de 23.04.2012 s-a emis și factura nr._ în valoare de 52,77 lei, cu scadență la 08.05.2012 (f. 19), factură ce nu a fost contestată de pârâtă ci, dimpotrivă, susține că ar fi fost achitată.
De asemenea, nici afirmațiile pârâtei în sensul că factura nu i-ar fi fost comunicată nu prezintă relevanță sub aspectul existenței și cuantumului debitului ci, cel mult, din perspectiva posibilității acesteia de a contesta factura în termenul de 15 zile menționat în contract. Cu toate acestea, dreptul la apărare al debitoarei a fost pe deplin respectat prin posibilitatea acesteia de a contesta debitul în fața instanței de judecată și de a propune toate probele pe care le-a considerat utile.
Mai mult decât atât, nici împrejurarea că actele privind consumul fraudulos au fost emise de E.ON M. Distribuție SA nu sunt de natură a o exonera pe pârâtă de obligația de plată a contravalorii consumului fraudulos deoarece, așa cum arată și reclamanta în cadrul răspunsurilor la interogatoriu, verificarea instalațiilor și consumul fraudulos se realizează de operatorul de rețea și de măsurare (art. 101 din HG nr. 1007/2004), furnizorul fiind îndreptățit conform art. 128 din HG 1007/2004 să emită factura aferentă.
Prin urmare, față de toate cele expuse mai sus, instanța reține că acțiunea reclamantei este întemeiată și, admițând-o, o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 5.116,27 lei, din care 4.905,99 lei reprezentând contravaloare energie electrică livrată conform facturilor neachitate în perioada 20.01.2012 – 23.04.2012 și suma de 210,28 lei reprezentând majorări de întârziere calculate până la 26.07.2012 conform desfășurătorului depus la f. 9 dosar.
Nu în ultimul rând, față de disp. art. 274 C. pr. civ., va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 420,98 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru și timbru judiciar și va respinge ca nefondată cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta . R. SA cu sediul ales în Iași, .. 4 Bis, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta P. P., cu domiciliul ales în Iași, ., ., ..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5.116,27 lei, din care 4.905,99 lei reprezentând contravaloare energie electrică livrată conform facturilor neachitate în perioada 20.01.2012 – 23.04.2012 și suma de 210,28 lei reprezentând majorări de întârziere calculate până la 26.07.2012.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 420,98 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.06.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. O. M.
Tehn. M. D.
4x./10.06..2013
| ← Cereri. Sentința nr. 1554/2013. Judecătoria HÂRLĂU | Cereri. Sentința nr. 1033/2013. Judecătoria HÂRLĂU → |
|---|
