Pretenţii. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria HÂRLĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 14-01-2013 în dosarul nr. 1846/239/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 20/2013
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. M.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta DIRECȚIA R. DE DRUMURI ȘI PODURI IAȘI și pe pârâta S.C. O. I. S.R.L. PRIN ADMINISTRATOR M. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele:
- cauza are ca obiect - pretenții;
- pricina se află la al doilea termen de judecată, fond;
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei H. și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată, conform art. 137 alin. 1 C. pr. civ.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.10.2012, reclamanta Dircția R. de Drumuri și Poduri Iași a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta ., să se dispună obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 954,47 lei din care suma de 419,24 lei cu reprezentând contravaloare obligații contractuale neachitate, iar suma de 535,23 lei reprezentând penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta arată că a încheiat cu pârâta Contractul nr. 93/28.09.2009 pentru acordarea de către administrator a dreptului de utilizare a zonei drumului – proprietate publică a statului pentru amenajare acces la DN 28B km. 26 + 193 stânga, iar aceasta s-a obligat să achite tariful prevăzut la art. 4 din contract. Cu toate acestea, debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de plată, sens în care reclamanta a procedat la calcularea de penalități de 0,1% pe zi de întârziere.
În drept, au fost indicate prev. art. 1270, 1538 – 1539 C. civ. și C. pr. civ.
Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Prin precizările depuse la data de 16.01.2013 prin serviciul registratură, reclamanta a învederat faptul că își restrânge pretențiile numai la suma de 551,93 lei, reprezentând penalități, debitul principal fiind achitat de debitoare.
La termenul din 14.01.2013 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei H..
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției invocate, instanța are în vedere faptul că reclamanta este o autoritate publică, astfel cum aceasta noțiune este definita de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. B din Legea 55/2004 privind contenciosul administrativ, iar contractul în temeiul căruia se solicită obligarea pârâtei la plata debitului are natura juridică a unui act administrativ asimilat, astfel cum este reglementat de disp. art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia „sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice” (subl. ns).
Astfel, de vreme ce Contractul nr. 93/28.09.2009 a avut ca obiect acordarea de către administrator a dreptului de utilizare a zonei drumului – proprietate publică a statului pentru amenajare acces la DN 28B km. 26 + 193 stânga, reprezintă un act administrativ asimilat, instanța reține că prezentul litigiu privește materia contenciosului administrativ care, conform disp. art. 2 alin. 1 lit. f din Legea nr. 554/2004, are în vedere „activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim”.
De asemenea, potrivit disp. art. 2 pct. 1 lit. d din C. pr. civ., Tribunalul judecă în prima instanță „procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel”.
Prin urmare, în considerarea celor expuse mai sus, instanța urmează a admite excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și va declina cauza în favoarea Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei H..
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. O. M.
Tehn. M. D.
4 ex./23.01.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 67/2013. Judecătoria... | Cereri. Sentința nr. 1411/2013. Judecătoria HÂRLĂU → |
|---|
