Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 05/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 05/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 05-09-2013 în dosarul nr. 4008/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 05 Septembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier A. - M. P.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . ROMÂNIA SRL în contradictoriu cu pârâții C. F. H., C. V. LETIȚIA, având ca obiect actiune in raspundere contractuala.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentantul convențional al reclamantei lipsă, avocat Mancaș A., cu delegație de substituire la dosar pentru avocat B., lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Reprezentantul convențional al reclamantei depune la dosarul cauzei precizări scrise solicitate de către instanță la termenul de judecată anterior, respectiv dacă la emiterea facturilor a căror contravaloare se solicită prin acțiune s-a avut în vedere Hotărârea nr. 1309/30.05.2003 invocată de pârâtul C. F. H. prin întâmpinare.
Reprezentantul convențional al reclamantei, avocat Mancaș arată că hotărârea nr. 1309 din 30.05.2003 nu a fost avută în vedere de către societatea reclamantă întrucât nu a fost comunicată niciodată societății reclamante și chiar dacă ar fi fost comunicată, pârâtul avea obligația de a respecta art. 4 pct. 2 din contract, respectiv aceea de a obține o decizie de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a putea beneficia de decontare. De asemenea, precizează faptul că această legea nr. 189/2000 nu li se aplică întrucât la art. 5 lit. a se prevede în mod expres faptul că persoanele pot beneficia de asistență medicală și medicamente, însă în speță este vorba despre un echipament medical. Arată că sunt prioritare cele două argumente expuse, respectiv faptul că această hotărâre nu a fost comunicată societății reclamante, pârâtul nu a făcut dovada în acest sens și chiar dacă ar fi fost comunicată pârâtul avea obligația de a obține decizia de decontare de la Casa de Asigurări de Sănătate.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra fondului cauzei.
Reprezentantul convențional al reclamantei, avocat Mancaș A., având cuvântul, solicită instanței admiterea acțiunii și obligarea pârâților în solidar la plata sumelor arătate în acțiune, la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat(factură fiscală și extras de cont).
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 05.02.2013, sub nr._, reclamanta . (. ROMANIA SRL) a chemat in judecata pârâții C. F. H. și C. V. LETIȚIA, solicitând obligarea în solidar a acestora la plata sumei de 386,56 lei, chirie restantă conform contractului de închiriere nr. NW255/06.02.2012 și a sumei de 74,33 lei penalități de întârziere conform contractului. De asemenea a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a aratat ca între reclamanta și pârâtul C. F. H. s-a încheiat contractul de închiriere nr. NW255/06.02.2012, obiectul contractului constând în închirierea dispozitivului medical pentru oxigenoterapie denumit generic concentrator de oxigen.
Potrivit contractului, reclamantul a închiriat clientului dreptul de folosință asupra dispozitivului medical pentru oxigenoterapie pe o perioada nedeterminată, clientul avand obligatia de a achita lunar chiria stabilita, respectiv 1,00 leu, aceasta majorându-se la 219,52 lei, în cazul în care locatarul nu prezintă Decizia emisă de către Casa de Asigurări de Sănătate.
Suma de 386,56 lei este compusă din chiria aferentă lunilor mai 2012-iunie 2012, fiecare câte 219,52 lei /lună și chiria aferentă lunilor iulie 2012-noiembrie 2012, fiecare câte 1 leu /lună, diferența reprezentând o plată parțială efectuată de către pârât.
Conform art.4.8 din contract, chiria se achita in termen de 10 zile de la scadenta, iar în caz contrar sunt percepute penalități de întârziere de 0,1% din valoarea soldului restant pentru fiecare zi de întârziere.
În ce-o privește pe pârâta C. V. LETIȚIA, aceasta a garantat în calitate de fidejusor pentru pârâtul C. F. H.. Aceasta si-a asumat obligația de a achita sumele datorate de pârâtul C. F. H. în scris, semnând anexele contractului de închiriere și renunțând in mod expres la beneficiul de discuțiune și diviziune în cazul în care pârâtul nu plătește.
În drept, reclamanta a invocat disp.art. 969 – 970, 1021 si 1039 C.civ., art.10 pct.4 C.pr.civ., art.274 C.pr.civ.
Actiunea a fost legal timbrata.
Atasat actiunii, reclamanta a depus inscrisuri (f.5-35).
Legal citat, paratul C. F. H. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că prin Hotărârea nr. 1309/30.05.2003 s-a stabilit calitatea pârâtului de beneficiar al Legii nr. 189/2000 și în consecință, dreptul acestuia de a beneficia de dispozitive medicale în mod gratuit.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Între pârâtul C. F. H., in calitate de locatar, parata C. V. LETIȚIA in calitate de girant personal/fidejusor si societatea reclamantă s-au desfășurat relații contractuale, în baza contractului de închiriere nr. NW255/06.02.2012, iar în temeiul acestuia reclamanta a acordat paratului C. F. H., în calitate de locatar, dreptul de folosinta asupra unui concentrator de oxigen, impreuna cu ehipamentul medical.
În îndeplinirea obligatiilor asumate, pentru serviciile prestate, reclamanta a emis în perioada mai 2012-noiembrie 2012 facturi fiscale în cuantum total de 386,56 lei, pe care pârâtul C. F. H. nu le-a achitat.
Conform celor consemnate in contractul de inchiriere, parata C. V. LETIȚIA si-a asumat calitatea de garant pentru achitarea oricaror sume datorate de paratul C. F. H., raspunzand in solidar cu titularul contractului de inchiriere pentru plata sumelor datorate reclamantei, renuntand la beneficiul de diviziune si discutiune.
În temeiul art. 720 indice 1 C.pr.civ., reclamanta a convocat pârâtii la conciliere directă, in vederea solutionarii amiabile a litigiului, însă acestia nu s-au conformat invitației.
Potrivit art. 969 alin.1 C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege intre părțile contractante.
Potrivit art. 5.2.3. din contract locatarul se obligă să achite chiria la termenul stabilit și în cuantumul stabilit.
Conform art. 4.1. plata chiriei se face în numerar sau prin virament bancar.
Art. 4.2. din contract stabilește că prețul închirierii (chiria) este de 1 leu lunar (TVA inclus), cu condiția prezentării de către locatar a Deciziei emise de către Casa de Asigurări de Sănătate. Potrivit art. 4.3. teza finală din contract, în cazul în care locatarul nu deține o astfel de decizie sau decizia prezentată anterior a expirat și nu a fost prezentată locatorului noua decizie, chiria suportată de locatar este de 220 lei lunar (TVA inclus).
Potrivit art. 4.7. din contract chiria devine scadentă în prima zi a fiecărei luni de contract.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către reclamantă, având în vedere și dispozițiile art. 379 alin. (3) și (4) Cod procedură civilă, instanța reține caracterul cert, lichid și exigibil al creanței a cărei valorificare o urmărește creditoarea din prezenta cauză.
Conform art. 1169 C. civ., cel care face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească.
Din punct de vedere al repartizării sarcinii probei între creditor și debitor, creditorul care pretinde executarea unei obligații trebuie să dovedească existența ei.
În cazul obligațiilor de a da sau de a face, în situația în care creditorul face dovada existenței creanței, neexecutarea obligației corelative a debitorului se prezumă cât timp acesta din urmă nu dovedește executarea.
În prezenta cauză reclamanta a dovedit existența creanței pe care o deține împotriva pârâților prin depunerea la dosarul cauzei a contractului de închiriere nr. NW255/06.02.2012 și a facturilor fiscale aferente lunilor mai 2012-noiembrie 2012, în cuantum total de 386,56 lei.
Potrivit principiului menționat mai sus, cât timp pârâții nu au făcut dovada îndeplinirii obligației corelative de plată a chiriei, aceștia nedepunând la dosar chitanțe sau alte înscrisuri din care să rezulte efectuarea plății, se prezumă neexecutarea acesteia și prin urmare pretențiile reclamantei sunt întemeiate, motiv pentru care instanța urmează să le admită.
Instanța nu va avea în vedere la soluționarea prezentei cauze a Hotărârii nr. 1309/30.05.2003. Potrivit art. 5. lit. a din Legea 189/2000 persoanele prevãzute la art. 1 și 3 vor beneficia de prevederile prezentei ordonanțe cu începere de la data de 1 a lunii urmãtoare celei în care a fost depusa cererea și de urmãtoarele drepturi:
a) asistenta medicalã și medicamente, în mod gratuit și prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cat și pe timpul spitalizarilor. Astfel, instanța apreciază că aceste dispoziții legale nu pot fi opuse reclamantei deoarece în contractul încheiat între părți era prevăzută în mod expres obligația pârâtului de a prezenta decizia de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a putea beneficia de decontare. Mai mult, prevederile legale nu se refera și la asigurarea în mod gratuit a unor dispozitive medicale, ci doar a asistentei medicale și a medicamentelor în tratament ambulatoriu și pe timpul spitalizarilor.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de a obliga pârâții la plata penalităților de întârziere, instanța constată că în contractul de închiriere încheiat de părți există stipulată expres clauza de penalități acceptată de pârâți, respectiv art. 4.8., conform căreia întârzierea plăților peste termenul stabilit atrage după sine plata unor penalități de 0,1% pe zi de întârziere pentru fiecare zi de întârziere. Creanța constând în penalități de întârziere este certă și lichidă, existența și cuantumul ei fiind determinate de părți prin clauza cuprinsa în contract și este exigibilă, penalitățile fiind datorate pentru fiecare zi de întârziere la plată. Prin urmare, neachitând integral la scadență suma de 386,56 lei reprezentând debit conform facturilor fiscale, pârâții datorează și penalități de întârziere în cuantum de 74,33 lei.
Față de soluția de admitere a pretențiilor reclamantei, văzând dispozițiile art. 274 C. proc. civ., precum și înscrisurile care atestă efectuarea de către reclamantă a cheltuielilor de judecată, instanța va admite cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în valoare de 236,8 lei (onorariu avocat, taxă de timbru și timbru judiciar).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . România SRL, cu sediul în Iași, .. 42, . cu pârâții C. F. H., dom. în BAIA M., .. 3, .>C. V. LETIȚIA, dom. în BAIA M., .. 3, ., .> Obligă pârâții să achite în solidar reclamantei suma de 386,56 lei, reprezentând chirie aferentă perioadei mai 2012-noiembrie 2012, la care se adaugă suma de 74,33 lei, cu titlu de penalități de întârziere.
Obligă pârâții să achite reclamantei suma de 236,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 05.09.2013.
Președinte, Grefier,
M. C. P. A.-M.
Red. Tehnored./M.C.
18.12.2013
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 9626/2013. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
