Contestaţie la executare. Sentința nr. 9848/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9848/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 1480/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 26 Iunie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O. P.
Grefier G. S.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9848
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe contestator D. A. E. și pe intimat C. NAȚIONALĂ DE A. DE SĂNĂTATE, intimat C. DE A. DE SĂNĂTATE IAȘI, intimat A. - A. A MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 19.06.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând, constată că:
Prin contestatia inregistrată pe rolul acestei instante la data de 16.01.2013 sub nr._, contestatoarea D. E. a formulat, in contradictoriu cu CAS Iasi si CNAS, contestatie la executare atat cu privire la intinderea si ințlesul titlului decizie de impunere nr.1735/11.10.201o, cât si cu privire la actele de executare.
In motivare, contestatoarea a arătat că a primit din partea CAS Iasi decizia de impunere nr.1735/11.10.2010 in urma solicitarii sale scrise, inregistrate pe 07.01.2013, prin care i se comunica faptul că figurează cu un debit de 3841 lei. Nu a avut cunostință de nici o restanță si nu i s-a comunicat nici o decizie de impunere cuprinzând sumele respective.
A mai precizat ca nu intelege modalitatea prin care s-a ajuns la totalul mentionat. Dacă existau ., acestea trebuiau comunicate si eventual recuperate din timp, întrucât penalitățile au fost prevăzute de legiuitor ca o modalitate de constrângere a debitorului să plătească, fără ca această prevedere să se transforme . imbogătire a creditoarei prin întârzierea comunicării si recuperării debitului.
Cu privire la calitatea procesuala pasivă a CNAS, a solicitat a se avea in vedere necesitatea opozabilității hotărârii ce se va pronunta, precum si disp.art.209 alin.3 din Legea 95/2006 si ale art.36 din Ord.Pres.CNAS nr.617/2007.
In drept, contestatoarea a invocat disp. art.399 si urm..pr.civ., art.205 – 207 C.pr.fisc.
Atasat contestatiei, s-au depus in copie certificata decizia de impunere nr.1735/11.10.2010, calcul detaliat contributii si accesorii, anunt colectiv pentru citarea prin publicitate.
Legal citată, intimata CAS Iasi a depus la dosar întâmpinare ( f.11), prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecătoriei Iasi cu privire la solutionarea contestatiei impotriva deciziei de impunere nr.1735/11.10.2010. A mai aratat ca la acest moment nu mai detine nici un document referitor la contestatoare si nu mai are nici o competentă de executare silită, toate dosarele contribuabililor care detin PFA fiind preluate de A. – A..
Din oficiu, a fost invocata exceptia lipsei calității procesual pasive a CAS Iasi si CNAS.
La termenul din 06.03.2013, s-a dispus disjungerea contestatiei privind decizia de impunere nr.1735/11.10.2010 si formarea unui dosar separat.
La termenul din 03.04.2013, față de prevederile art. V alin. 10 din OUG nr. 125/2011, din oficiu s-a dispus introducerea in cauză in calitate de intimata a A. Iasi.
Legal citata, intimata A. a depus întâmpinare, prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii, arătând că impotriva actului administrativ – fiscal se putea promova contestatie la organul fiscal emitent, conform disp.art.205 si urm.C.pr.fisc. si ulterior, in cazul respingerii contestatiei, se putea promova o actiune in contencios administrativ, conform disp.Legii 554/2004.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestatiei, arătând că contestatoarea avea obligatia legală de a depune declaratii si de a efectua plăți, obligatii pe care insă nu si le-a indeplinit. In urma verificarilor intreprinse in baza de date a A. – A. Iasi, conform protocolului incheiat cu ANFP, au fost identificate unele persoane care aveau declarate deschise activitati independente, dar nu au comunicat acest aspect si CAS Iasi.
Este adevărat ca determinarea contributiei persoanelor care sunt autorizate să desfăsoare activitati independente se face pe baza declaratiilor pe care acestea trebuie să le depună la CAS Iasi, doar ca C. L. E. nu a procedat in acest mod, situatie in care CAS Iasi a fost pusă in situatia de a utiliza baza de date comunicata de A.. In cazul in care veniturile realizate si declarate de catre persoana fizică autorizata sunt mai mici decât salariul minim pe economie sau cuantumul lor este zero, contributia fata de FNUASS se calculează raportat la cuantumul salariului minim pe economie.
Intimata a solicitat a se avea in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr.243/17.02.2011 ,retinându-se obligativitatea contributiei pentru asigurările de sănătate si principiul solidarității.
A mai precizat ca suma datorata este o creanta bugetară la care se calculează toate accesoriile legale potrivit art. 119, 120 din OG 92/2003.
La solicitarea instantei, s-a depus in copie dosarul de executare.
Analizând actele si lucrările dosarului si prin prisma exceptiilor invocate ce vor fi analizate cu prioritate conform art. 137 C.pr.civ., instanta retine următoarele:
In ce priveste exceptiile lipsei calității procesual pasive a CAS Iasi si CNAS, instanta retine că, potrivit prevederilor art. V alin. 10 din OUG nr. 125/2011, ,, pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executarea silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, precum și în cazul litigiilor ce privesc procedurile de insolvență, aferente creanțelor prevăzute la alin. (4), Agenția Națională de Administrare Fiscală se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări sociale și dobândește calitatea procesuală a acestora, începând cu data de 1 iulie 2012, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată”. Față de aceste dispozitii legale, este clar cine are calitate procesuală pasivă, CAS si CNAS neavând o astfel de calitate.
Față de aceste considerente, se va admite exceptia lipsei calității procesuale pasive a CAS Iasi si CNAS, in privinta acestor intimate contestatia urmând a fi respinsă ca fiind introdusă impotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
In ce priveste exceptia inadmisibilității contestatiei, invocata de intimata, instanta constată că prin prezenta au fost contestate si actele de executare din cadrul dosarului de executare format baza deciziei de impunere nr.1735/2010. In aceste conditii, contestatoarea are la dispozitie procedura prevăzută de art. 172 din OG 92/2003, ce reglementează contestatia la executare. Nu se poate retine ca ar fi trebuit să invoce motivele învederate pe calea unei actiuni in contencios administrativ, in conditiile art. 205 si urm.C.pr.fisc. si apoi ale Legii 544/2004, fiind clar ca doar pe calea contestatiei la executare pot fi analiza criticile privind acte de executare. In aceste conditii, constatând temeinicia exceptiei invocate, instanta o va respinge.
Pe fondul cauzei, instanta retine că, potrivit art.172 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, „(1) Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricãrui act de executare efectuat cu încãlcarea prevederilor prezentului cod de cãtre organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuzã sã îndeplineascã un act de executare în condițiile legii.(3) Contestația poate fi fãcutã și împotriva titlului executoriu în temeiul cãruia a fost pornitã executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotãrâre datã de o instanțã judecãtoreascã sau de alt organ jurisdicțional și dacã pentru contestarea lui nu existã o altã procedurã prevãzutã de lege.”
La data de 21.12.2010 a fost emisa de catre CAS Iasi o somatie in cadrul dosarului de executare silită nr.5900, in baza titlului executoriu nr.6100/21.12.2010 emis de CAS Iasi, în vederea recuperării sumei de 3841 lei, din care suma de 1934 lei reprezentând contributie de asigurari sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activitati independente, conform deciziei nr.1735/2010 emisa de CAS Iasi, suma de 1623 lei reprezentând dobânzi si 284 lei reprezentand penalități de intârziere.
Desi s-a afirmat de catre intimata A. că a comunicat obligatia de plată catre contestatoare, decizia de impunere fiind comunicata prin intermediul serviciilor postale cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire, nu a facut nici o dovada in acest sens, motiv pentru care instanta nu poate decât să considere ca decizia de impunere nu a fost comunicată.
Instanta retine că executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala de catre organul de executare competent in a carui raza teritoriala își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul de creanta, în cauza de față decizia de impunere, devine titlu executoriu la data la care creanța fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent. Decizia de impunere constituie si înștiințare de plată de la data comunicării acesteia.
În speță, decizia de impunere – act administrativ fiscal și titlu de creanță - nu a fost comunicată contestatoarei potrivit art. 44 din Codul de procedura fiscala, cu confirmare de primire, pentru a da posibilitatea acesteia sa ia la cunoștință de conținutul actului, astfel ca aceasta sa aibă posibilitatea fie de a face plata, fie de a contesta actul. S-a depus la dosar doar un anunt colectiv pentru publicarea prin publicitate, emis in data de 29.12.2010.
Potrivit disp. art. 44 din Codul de procedura fiscala:
“1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului cãruia îi este destinat….
(2)Actul administrativ fiscal se comunicã dupã cum urmeazã:
a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de cãtre acesta sub semnãturã, data comunicãrii fiind data ridicãrii sub semnãturã a actului;
b) prin remiterea, sub semnãturã, a actului administrativ fiscal de cãtre persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicãrii fiind data remiterii sub semnãturã a actului;
c) prin poștã, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacã se asigurã transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia;
d) prin publicitate…
(4) Dispozițiile Codului de procedurã civilã privind comunicarea actelor de procedurã sunt aplicabile în mod corespunzãtor,, .
Chiar Curtea Constitutională a reținut, prin decizia nr.536/28.04.2011, că prevederile art.44 alin.(3) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003, care consacră posibilitatea realizării comunicării prin publicitate, reglementează o modalitate ultimă și subsidiară de comunicare a actelor administrative fiscale, folosită doar în cazul în care celelalte modalități de comunicare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective. Curtea a observat că este apanajul exclusiv al instanțelor judecătorești constatarea folosirii abuzive a acestui mod de comunicare a actelor administrative.
Dispozitiile art.44 alin.(4) din aceeași ordonanță prevăd că dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător și în materia comunicării actelor administrative fiscale, ceea ce înseamnă că este incident art.95 alin.4 din Codul de procedură civilă, în sensul că, în cazul comunicării cu rea-credință prin publicitate a actului administrativ fiscal, vor fi anulate actele săvârșite ulterior acestui moment.
Curtea Constitutională a observat că Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală reprezintă o lege specială, care instituie unele reguli derogatorii de la cele stabilite de dreptul comun, reprezentat de Codul de procedură civilă. Interesul organelor fiscale de aducere la cunoștința contribuabilului a existenței unei obligații fiscale al cărei creditor este însuși statul implică necesitatea comunicării actului administrativ în care aceasta este consemnată prin modalități care să asigure aducerea efectivă la cunoștința contribuabilului despre existența unor obligații fiscale în sarcina sa.
Așa fiind, legiuitorul a prevăzut că actele administrative fiscale pot fi comunicate prin publicitate și în cazul în care domiciliul contribuabilului este cunoscut. În acest caz, însă, trebuie ca, anterior recurgerii la această modalitate, să fi fost respectată cu strictețe ordinea prevăzută în art.44 alin.(2) lit.a)-c) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003, astfel încât comunicarea prin publicitate să reprezinte doar o modalitate ultimă și subsidiară.
Așadar, în cazul actelor administrative fiscale, comunicarea acestora se îndeplinește prin publicitate și în ipoteza în care se cunoaște domiciliul fiscal al contribuabilului, dar comunicarea nu s-a putut realiza prin celelalte modalități prevăzute de textul amintit. Instanțele sunt datoare să examineze însă, dacă această comunicare prin publicitate a fost îndeplinită doar ca urmare a imposibilității realizării procedurii de comunicare prin celelalte modalități, în ordinea în care acestea sunt enumerate la art.44 alin.(2) lit.a)-c).
Curtea Constitutională a mai retinut că interpretarea prevederilor art.44 alin.(2) din Codul de procedură fiscală potrivit căreia enumerarea cuprinsă în acesta constituie și ordinea de prioritate pentru realizarea modalităților de comunicare a actelor administrativ fiscale, la respectarea căreia instanțele de judecată trebuie să vegheze, este singura care poate înlătura viciul de neconstituționalitate de care textul suferă prin lipsa unei mențiuni exprese în acest sens.
Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată, astfel cum se arată în art. 45 din Codul de Procedură Fiscală. Organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat efectiv acestuia.
Prin urmare, instanța consideră că executarea silită în ce privește suma de 3841 lei indicată in Decizia de impunere 1735/2011 a fost începută cu încălcarea dispozițiilor legale, în lipsa unui titlu executoriu valabil.
In aceste conditii, urmează a fi admisă contestatia asa cum a fost formulată si a se dispune anularea actelor de executare .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia lipsei calității procesuale pasive a intimatelor CAS si CNAS, invocata din oficiu.
Respinge exceptia inadmisibilității, invocată de intimata A. Iasi.
Respinge contestatia la executare formulată de contestatoarea D. E., domiciliată in Iasi, ..22, ., ., in contradictoriu cu intimatele C. Natională de A. de Sănătate, cu sediul in Bucuresti, Calea Călărasilor nr.248, . si C. de Asigurari de Sănătate Iasi, cu sediul in Iasi, ..18 – 20, jud.Iasi, ca fiind introdusă impotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite contestatia la executare formulată de contestatoarea D. E., in contradictoriu cu intimata Administratia Finantelor Publice Iasi, cu sediul in Iasi, ..26, jud.Iasi.
Anulează actele de executare din cadrul dosarului de executare nr.5900, respectiv somatia si titlul executoriu nr.6100 emise la 21.12.2010.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica astăzi, 26.06.2013.
Președinte, Grefier,
P.O. S.G.
Red./Tehnored. P.O.
6 ex./23.09.2013
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 9878/2013. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
