Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 05-12-2013, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 05-12-2013 în dosarul nr. 26243/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința camerei de consiliu din data de 05 decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - C. C.
GREFIER - E. A.
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. A. L. VITALAIRE ROMANIA S.R.L., în contradictoriu cu pârâții G. E. și G. P., având ca obiect ,,cerere de valoare redusă˝.
La apelul nominal, făcut în ședința camerei de consiliu, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința camerei de consiliu din data de 21.11.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, 05.12.2013, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele.
INSTANȚA,
Analizând prezenta cerere de chemare în judecată, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 19.08.2013 în cadrul procedurii speciale a cererilor cu valoare redusă, reclamanta S.C. A. L. VITALAIRE ROMANIA S.R.L. în contradictoriu cu pârâții G. E. și G. P., a solicitat instanței de judecată pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care acesta din urmă să fie obligat în solidar la plata sumei de 467, 04 lei și la plata dobânzii de 10 % din soldul rămas începând cu data de 13.09. 2012.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a învederat instanței că A. L. VitalAire România S.R.L. are ca obiect de activitate comercializarea de dispozitive medicale pentru tratamentul afecțiunilor respiratorii. Dispozitivele medicale utilizate în tratamentul acestor boli sunt închiriate, sens în care se încheie cu pacientul (clientul) un contract de închiriere. Accesoriile dispozitivului, întrucât sunt de unică folosință, nu fac obiectul închirierii,pacientul suportând contravaloarea acestora, respectiv suma de 28 lei.
În scopul garantării îndeplinirii obligațiilor asumate de client, contractul este semnat și de o a treia persoană care are calitatea de fideiusor. Prin contract, fideiusorul renunță în mod expres la beneficiul de diviziune și discuțiune, fiind obligat, în solidar cu pacientul, să îndeplinească orice obligație scadentă ce rezultă din contractul de închiriere și din eventualele acte adiționale la acesta. Tot prin contract (art. 4.1. și art. 12.1) părțile au ales ca instanță competentă a soluționa litigiile ce decurg din executarea contractului să fie Judecătoria Iași.
Față de aceste premise, între reclamantă și pârâtă a intervenit Contractul de închiriere nr. DJ 104 din data de 02.08.2012, obiectul contractului constând în închirierea dreptului de folosință asupra dispozitivului medical specificat în anexa la contract începând cu data încheierii contractului. Pacientul, în calitate de locatar, are obligația de a achita contravaloarea accesoriilor vândute și, lunar, suma prevăzută la art. 43. cu titlu de chirie. Potrivit dispozițiilor art. 4.2 din Contractul de închiriere, pacientul poate beneficia de o chirie lunară subvenționată dacă este asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate și dacă predă către A. L. VitalAire România S.R.L. decizia emisă pe numele său de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate unde figurează înregistrat ca asigurat. Deciziile C.A.S. prin care este suportată parte din chiria aferentă dispozitivului medical închiriat de pacient sunt emise pe perioadă determinată, de una, două sau trei luni. În anexa la decizia C.A.S. sunt specificate lunile pentru care chiria este suportată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. În acest context, pentru a beneficia de continuitate în subvenționarea chiriei lunare, pacientul trebuie să obțină de la C.A.S. și să predea, în original, societății reclamante noua decizie. În cazul în care nu predă societății reclamante o nouă decizie, după expirarea celei predate anterior, pacientul este obligat să achite chiria în valoare întreagă (nesubvenționată) specificată în contract.
Conform art. 4.5. din Contractul de închiriere, chiria devine scadentă în prima zi a fiecărei luni de contract, iar pacientul are obligația de a achita contravaloarea acesteia în termen de 10 zile de la scadență. Nerespectarea acestei clauze obligă pe pacient la plata de dobândă penalizatoare (penalități de întârziere) de 0,10 % din valoarea soldului restant, pentru fiecare zi de întârziere. Cu toate acestea, reclamanta a dat dovadă de înțelegere față de pârâtă și a început calculul penalităților după 30 de zile de la data scadenței. Chiar și în această situație, neachitându-se debitul în termen, valoarea dobânzii penalizatoare a ajuns în prezent la suma de 136,95 lei. Modalitatea de calcul a penalităților precum și valoarea chiriilor lunare restante pentru fiecare facturare emisă sunt prezentate în Tabelul nr. 1 anexat la prezenta acțiune. Tabelul reflectă detaliat cuantumul dobânzilor penalizatoare calculate la numărul de zile de întârziere, . numărul facturilor emise și neachitate precum și contravaloarea debitului principal restant.
Sub aspect probatoriu, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost redactată pe formularul pus la dispoziție de Ministerul Justiției, în mod corespunzător.
Citați cu mențiunea de a formula răspuns și întâmpinare, în termen de 30 de zile de la comunicare, pârâții nu au formulat întâmpinare.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse și constatând administrat întregul material probatoriu a închis dezbaterile și a reținut cauza spre competentă soluționare.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 5 din NCC, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Aceleași prevederi sunt cuprinse și în dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, care stabilesc că dispozițiile Codului civil se aplicã tuturor actelor și faptelor încheiate sau, dupã caz, produse ori sãvârșite dupã ., precum și situațiilor juridice nãscute dupã .. Întrucât, în cauză, contractul a fost încheiat în anul 2012, instanța va face aplicarea dispozițiilor noului cod civil în cauza de față.
Între reclamantă, în calitate de locator, și pârâta G. E., în calitate de locatar, s-a încheiat contractul de închiriere nr. DJ 104 /02.08.2012, semnat de ambele părți, având ca obiect acordarea de către prima a dreptului de folosință asupra dispozitivului medical numit „concentrator de oxigen”.
Potrivit contractului, . închiriază clientului dreptul de folosință asupra dispozitivului medical denumit generic concentrator de oxigen, începând cu data de 02.08.2012 iar clientul (pârâtul) are obligația de a achita lunar chiria stabilită, respectiv, 1 leu (TVA inclus) lunar, cu condiția obligatorie a predării reclamantei a Deciziei CAS valabile, în original împreună cu taloanele de decontare lunare anexe la decizie și care face dovada că venitul lunar nu depășește 1000 lei, respectiv, 35 lei lunar (TVA inclus), dacă venitul depășește 1000 lei inclus.
Dacă pacientul nu predă Decizia CAS în original va achita lunar o chirie de 220 lei (TVA inclus).
Conform art. 4.7 din contract, chiria se achită în termen de 10 zile de la data scadenței iar în caz contrar, sunt percepute penalități de întârziere de 0,1% din valoarea soldului restant pentru fiecare zi de întârziere.
Instanța reține că pârâta a semnat contractul în calitate de garant, potrivit dispozițiilor actului adițional, aceasta s-a obligat a răspunde pentru respectarea obligațiilor de plată asumate de către locatar în solidar cu acesta și între ei, renunțând la beneficiul de discuțiune și de diviziune (art. 11.1 din convenție).
Potrivit art. 1169 Cod civil, părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri ir, în conformitate cu prevederile art. 1170 C. civil, părțile trebuie să acționeze cu bună credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale.
Reclamanta a predat bunul închiriat pârâtului și a emis facturi privind contravaloarea chiriei datorate de pârât conform clauzelor contractuale.
Prin urmare, pârâții sunt obligați să achite reclamantei datoria în cuantum de 646,56 lei, echivalentă chiriei datorate pentru perioada lunilor octombrie 2012 – aprilie 2013.
În materia răspunderii contractuale, câtă vreme creditorul a făcut dovada existenței unei creanțe, revine debitorului sarcina de a proba efectuarea plății, prin aplicarea principiului general statuat prin dispozițiile art. 1169 Cod civil, conform căruia acela ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Or, în prezenta cauză, pe baza probelor administrate rezultă că sumele au fost facturate corect, în termenele legale, fiind aduse la cunoștința beneficiarului, însă acesta nu și-a îndeplinit obligația corelativă.
Astfel, instanța urmează a constata că pretențiile reclamantei își au temeiul într-o convenție legal încheiată între părți, în vigoare la data formulării prezentei cereri, respectând întocmai clauzele contractuale stipulate iar pârâții nu au făcut dovada executării obligației, sarcina probei incumbând acestora.
Din ansamblul probelor administrate, instanța reține că pârâta datorează reclamantei suma de 467,04 lei reprezentând contravaloare chirie restantă conform contractului.
Potrivit art. 1.538 Cod civil, clauza penalã este aceea prin care pãrțile stipuleazã cã debitorul se obligã la o anumitã prestație în cazul neexecutãrii obligației principale, în caz de neexecutare, creditorul putând cere fie executarea silitã în naturã a obligației principale, fie clauza penalã iar creditorul poate cere executarea clauzei penale fãrã a fi ținut sã dovedeascã vreun prejudiciu.
Însă, potrivit art. 1.539 Cod civil, creditorul nu poate cere atât executarea în naturã a obligației principale, cât și plata penalitãții, afarã de cazul în care penalitatea a fost stipulatã pentru neexecutarea obligațiilor la timp sau în locul stabilit. În acest din urmã caz, creditorul poate cere atât executarea obligației principale, cât și a penalitãții, dacã nu renunțã la acest drept sau dacã nu acceptã, fãrã rezerve, executarea obligației.
În prezența clauzei penale, instanța nu verifică întinderea prejudiciului suferit de către creditor, clauza penală fiind rezultatul unui acord de voință, este obligatorie pentru părți și pentru instanță. Pârâții au acceptat o astfel de evaluare a prejudiciului născut prin neexecutarea obligației, astfel cum reiese din contractul intervenit între părți și atașat la dosar.
În ceea ce privește majorările de întârziere, instanța constată că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat pe baza convenției părților, în care au prevăzut o clauză penală potrivit căreia, pentru neexecutarea obligației de plată a prețului și datorează vânzătorului penalități de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi întârziere calculate la întreaga sumă datorată pentru toată perioada care depășește data scadenței.
În ce privește cuantumul instanța retine ca reclamanta nu l-a individualizat. Pentru aceste motive, instanța va respinge cererea de obligare a pârâtei la plata de penalități de întârziere aferente potrivit contractului de închiriere.
Observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că acestea susțin caracterul cert, lichid și exigibil al creanței de care se prevalează reclamanta. Astfel, potrivit art. 662 NCPC, creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui, precum și exigibilă dacă este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului. După cum se poate observa creanța rezultă în mod direct din înscrisurile depuse, cuantumul sumei facturate este expres indicat și rezultă din totalizarea sumelor înscrise pe fiecare factură fiscală în parte iar termenul de scadență este împlinit la momentul promovării acțiunii, fiind înscris în facturile depuse.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta S.C. A. L. Vitalaire România S.R.L. în contradictoriu cu pârâții și a obliga pârâții în solidar la plata sumei de 467,04 lei reprezentând chirie restantă conform contractului de închiriere.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă și apreciind că pârâții a căzut în pretenții, instanța urmează să îi oblige pe aceștia la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum de 124 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta S.C. A. L. Vitalaire România S.R.L., cu sediul în mun. Iași, .. 42, ., jud. Iași în contradictoriu cu pârâta G. E., domiciliată în D., .>
Obligă pârâta în solidar la plata sumei de 467,04 lei reprezentând chirie restantă.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 124 lei reprezentând onorariu de avocat și 50 lei taxa de timbru.
Executorie de drept.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțata in ședința publica astăzi 05 12 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Redactat C.C.
Tehnoredactat
C.C. + U.E.
4 ex./06.01.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 20/2013.... → |
|---|
