Obligaţie de a face. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 18964/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. O.
Grefier A. M.
SENTINȚA Nr._/2013
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant S. F. și pe pârât BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA-SUCURSALA IAȘI, având ca obiect obligație de a face anulare caluză abuzivă; restituire sumă - Lg. 193/2000.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 12.12.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamantul S. F. a chemat în judecată pe pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA prin SUCURSALA IAȘI, solicitând anularea clauzei nr. 9 lit. f) din convenția încheiată între părți, ca fiind abuzivă, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2364 euro, reprezentând comisionul de urmărire riscuri calculat de la data primei anuități și până la data introducerii acțiunii și în continuare, de la data introducerii acțiunii și până la pronunțarea hotărârii judecătorești, obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente debitului, de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Acțiunea este scutită de achitarea taxelor de timbru.
În motivarea acțiunii se arată că clauza privind comisionul de riscuri ca, de altfel, întreaga convenție de credit încheiată între părți, a fost prestabilită de către bancă, fără ca reclamantul să fi avut posibilitatea de a negocia sau de a influența în vreun fel această prevedere.
Legal citată, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, precizând că a încercat adoptarea prevederilor contractuale la cele ale OUG nr. 50/2010 prin actele adiționale transmise clienților, acte considerate a fi fost acceptate tacit în urma nesemnării lor.
Pârâta a invocat prin întâmpinare excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamantului, susținând că vicierea consimțământului reclamantului este un motiv de nulitate relativă și nu poate duce la anularea clauzei pretins abuzivă din convenția de credit încheiată între părți, susținând și că nu sunt îndeplinite condițiile din Legea nr. 193/2000 și anularea unei clauze dintr-un contract de credit cu executare succesivă nu poate produce efecte retroactive.
Instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția invocată de pârâtă și a dispus unirea ei cu fondul cauzei, cu care are o strânsă legătură.
În probațiune s-au depus la dosar acte și înscrisuri și s-a luat interogatoriu reclamantului, la stăruința pârâtei, prin apărător.
Examinând actele și lucrările dosarului, reține că excepția prescrierii dreptului la acțiune, invocată de pârâtă, nu este întemeiată, deoarece, sancțiunea pentru constatarea clauzelor abuzive dintr-un contract, potrivit prevederilor Legii nr. 193/2000, este nulitatea absolută și nu nulitatea relativă, cum a susținut pârâta, astfel că anularea unei clauze dintr-un contract, ca fiind abuzivă, are efecte retroactive, iar reclamantul are posibilitatea să solicite restituirea sumelor achitat cu titlu de comision de risc în baza clauzei contractuale constatate ca fiind abuzivă printr-o hotărâre judecătorească.
La interogatoriul ce i s-a luat, reclamantul a declarat că a avut încredere în bancă că este una românească, că nu a văzut că este trecut un comision de risc în contractul de credit încheiat cu banca pârâtă, că nu a avut timp să studieze contractul, pentru că totul s-a întâmplat foarte repede și abia după vreo 6 ani de la încheierea contractului și-a dat seama că sunt neregularități în contract și a mers la un avocat, după ce a aflat din mass-media de aceste neregularități.
Instanța constată că pârâta nu a făcut dovada că a existat o negociere a băncii pârâte cu reclamantul în privința clauzei contractuale referitoare la comisionul de urmărire riscuri, iar perceperea respectivului comision creează un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților contractante, având un caracter abuziv.
Față de aceste considerente, văzând și prevederile Legii nr. 193/2000 și ale art. 453 C.pr.civ., instanța va respinge excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamantului, iar pe fond va admite acțiunea și va dispune în sensul celor solicitate de către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamantului, iar pe fond admite acțiunea civilă formulată de reclamantul S. F., cu domiciliul ales la Cabinet avocat C. F. A., din Iași, .. 1, împotriva pârâtei B. C. Română SA, prin Sucursala Județeană Iași, cu sediul în Iași, . și în consecință:
Dispune anularea clauzei nr. 9 lit. f din convenția de credit nr. 5189/26.07.2007 încheiată între părți.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2364 euro, reprezentând comisionul de urmărire riscuri, calculat de la data primei anuități și până la data de 26.04.2013 și, în continuare, comisionul de risc aplicat lunar la soldul creditului, până la data pronunțării prezentei hotărâri, precum și să plătească reclamantului dobânda legală aferentă debitului, calculată începând cu data introducerii acțiunii – 12.06.2013 și până la data plății efective și cheltuieli de judecată în sumă de 3000 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 Decembrie 2013.
Președinte, Grefier,
M.O. A.M.
Redactat M.O.
Tehn. 4ex. I.L. – 12.05.14
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
