Plângere contravenţională. Hotărâre din 08-10-2013, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 14230/245/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Ședința publică din 08.10.2013
Instanța constituită din:
Președinte: Z.-L. M.-O.
Grefier - B. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul C. M. în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 01.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la 04.10.2013, când, pentru același motiv, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub nr._ la data de 30.04.2013 petentul C. M. a chemat în judecată intimata Poliția L. Iași, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/21.04.2013 prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct.1 și sancționată de dispozițiile art.4 lit.b din Lg. nr. 61/1991
Plângerea a fost legal formulată în termenul prevăzut de art. 31 din O.G. 2/2001 și este scutită de plata taxei de timbru potrivit dispozițiilor art. 36 din O.G. nr. 2/2001.
În motivarea plângerii petentul arată că, în fapt, în data de 21.04.2013 a încercat să parcheze în parcarea din Piața N., însă nu a reușit din cauza numărului mare de taxiuri ce se aflau în acea parcare; petentul arată că a observat un agent de poliție care solicita ridicarea unui autoturism roșu parcat în stația de taxiuri și a coborât pentru a-i atrage atenția că în parcare nu sunt locuri întrucât acesteau au fost ocupate de taxiuri, motiv pentru care ar trebui să rezolve, mai întâi această sitație și apoi să ridice autoturismele celor care nu au avut unde parca.
Agentul de poliție i-a solicitat să ăși vadă de drum și, întrucât petentul i-a răspuns că îl intersează situația, a solicitat conducătorilor de taxiuri să elibereze zona pentru ca el să poată parca, i-a erut actele la control și i-a emis procesul verbal contestat; petentul arată că a solicitat agentului de poliție să consemneze la rubrica „obiecțiuni” că nu l-a jignit, ci doar a încercat din simț civic să îi atargă atenția asupra unei situații care crează probleme.
Petentul solicită instanței să aibă în vedere considerațiile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza A. vs. România, în sensul că sancționarea contravențională poate fi asimilată unei „acuzații în materie penală” și că trebuie să i se aplice prezumția de nevinovăție care conduce la răsturnarea sarcinii probei, care aparține, prioritar, celui care acuză.
Petentul arată că procesul verbal este anulabil întrucât fapta nu este suficent descrisă, reluându-se exclusiv textul de lege, împiedicând instanța să evalueze în concret, toate împrejurările care ar fi avut înrâurire asupra răspunderii contravenționale personale.
În drept, sunt invocate dispozițiile O.G. nr.2/2001, Lg.nr. 61/1991.
Petentul solicită ca judecata cauzei să se defășoare și în lipsa sa.
Anexat plângerii, petentul depune la dosar copia procesului verbal contestat.
Prin rezoluția de primire din data de 16.05.2013 instanța a pus în vedre petentului să indice toate mijloacele de probă de care înțelege să se folosească în susținerea plângerii sale.
La data de 29.05.2013 petentul a formulat precizări, arătând că înțelege să-și dovedească cererea exclusiv prin proba cu înscrisuri și anume, cu copia certificată a procesului verbal contestat.
Intimata, formulează în termen legal în raport cu data comunicării plângerii, întâmpinare, prin care solicită respingerea plângerii.
În motivarea de fapt a întâmpinării se arată că petentul a fost sancționat prin procesul verbal . nr._/21.04.2013 cu suma de 1000 lei pentru că, în ziua de 21.04.2013, ora 9,35, aflându-se pe . autoturismul marca Skoda, cu nr. de înmatriculare_ ar fi adresat injurii și expresii jignitoare agentului constatator, de natură să lezeze onoarea acestuia, fapta fiind prevăzută de art. 3 pct.1 Lg.61/1991.
Intimata apreciază că procesul verbal este legal întocmit și temeinic, sancțiunea fiind aplicată în mod legal, agentul constatator constatând în mod direct fapta contravențională.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 205 N.C.P.C. Intimata precizează că nu deține probe în apărare, cu excepția procesului verbal contestat.
În temeiul art. 411 alin.1 pct.2 teza a IIa din N.C.P.C, intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Petentul nu solicită alte probe, cu excepția înscrisurilor de la dosar.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 21.04._ de agent constatator Hoidreag M. din cadrul Poliției Locale Iași, petentul C. M. a fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa că în data de 21.04.2013, ora 0935 „aflându-se pe . autoturismul marca Skoda, cu nr. de înmatriculare_ ar fi adresat injurii și expresii jignitoare agentului constatator, de natură să lezeze onoarea acestuia și a instituției din care face parte”.
Potrivit mențiunilor din procesul verbal contestat, fapta este prevăzută de art.3 pct.1 Lg.61 /1991 și sancționată de dispozițiile art. 4 lit.b Lg.61 /1991, petentului fiindu-i aplicată o amendă de 200 lei.
Potrivit art. 1 din OG nr.2 /2001 „constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege […]”.
În ceea ce privește latura obiectivă a faptei așa cum a fost reținută de agentul constatator în sarcina petentului elementul material constă în „săvârșirea, în public de fapte acte sau gesturi obscene, proliferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea sau liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onorarea acestora sau a instituțiilor publice”.
În cea ce privește legalitatea procesului verbal instanța reține că nu există motive de nulitate absolută care să greveze asupra acestuia.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal instanța reține că, pentru a antrena răspunderea petentului este necesar a se dovedi comportamentul ilicit al acestuia.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis includerea contravențiilor, ca regulă, în materia penală, astfel că prezumția de nevinovăție este o garanție existentă și în acest domeniu, aplicându-se, în esența ei, și în materie contravențională. Aceeași instanță supranațională, în interpretarea art.6 alin.1 CEDO (dreptul la un proces echitabil) a statuat că o garanție esențială a prezumției de nevinovăție este instituirea sarcinii probei în cadrul obligațiilor organului constatator, astfel că acesta va trebui să facă dovada că petentul a proliferarat injurii, expresii jignitoare și amenințări, în public, fapte de natură să tulbure ordinea sau liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onorarea acestora sau a instituțiilor publice („Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală”- G. împotriva României, nr._/01, par. 58, 30 noiembrie 2006); „Reiese că, dacă în temeiul art. 34 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze o plângere împotriva unui proces-verbal de contravenție era într-adevăr obligată să verifice dacă această plângere a fost introdusă în termen, să asculte pe cel care a făcut-o, autoritatea care a aplicat sancțiunea precum și martorii indicați în procesul-verbal sau în plângere, nici această ordonanță nici Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice nu restrâng în mod expres garanții de procedură aplicabile în materie penală, ca de exemplu, respectarea prezumției de nevinovăție”, „Pe scurt, Curtea este de părere că, dacă nesancționarea contravenției nu pune probleme în sine, nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenție” – A. împotriva României, par. 66, 68, 04.10.2007).
Intimata tinde la dovedirea faptelor reținute în procesul verbal exclusiv prin invocarea împrejurării că fapta a fost constată personal de către agentul constatator. Descrierea extrem de generică a faptei, fără arătarea jignirilor invocate și a împrejurărilor săvârșirii faptei pentru a se aprecia dacă fapta a fost săvârșită în public (în sensul legii penale – respectiv dacă erau de față două sau mai multe persoane) face ca prezumția de veridicitate a procesului verbal să nu fie suficientă, în sine pentru a se aprecia asupra elementului material al contravenției.
Mai mult decât atât, în măsura în care fapta ar fi fost săvârșită în public, dat fiind dubla calitate a agentului constatator (care este, în speță și „persoana lezată”) s-ar fi impus întocmirea unei minime documentații (declarații martori) în susținerea faptei, singura modalitate echitabilă de înlăturare, în speță, a prezumției de nevinovăție și cu atât mai mult cu cât, la rubrica obiecțiuni, agentul constatator a consemnat, în locul obiecțiunilor formulate de petent „că acesta nu are dreptul să le scrie personal”. În speță însă, intimata nu depune în susținerea procesului verbal nici măcar raportul agentului constatator.
Or, față de împrejurarea că organul constatator trebuie să susțină constatarea și sancționarea contravențională prin probe, față de împrejurarea că în cuprinsul procesului-verbal nu au fost consemnate obiecțiunile petentului, instanța reține, în conformitate cu cele de mai sus, că fapta nu este dovedită întru-cât organul constatator nu a formulat și nu a administrat nici o probă în susținerea sa, sarcina probei revenindu-i cu prioritate.
Toate aspectele reținute anterior, duc la concluzia că prezumția de nevinovăție prevăzută ca o garanție de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu a fost răsturnată.
Față de considerentele ce preced, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001, completată și modificată va admite plângerea contravențională și va anula procesul-verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul C. M., CNP_, cu domiciliul în Iași, . nr.3, județul Iași, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/21.04.2013 în contradictoriu cu intimata Poliția L. Iași, cu sediul în Iași, ., județul Iași, pe care îl anulează.
Exonerează petentul de la plata sancțiunilor contravenționale aplicate prin procesul-verbal de contravenție . nr._/21.04.2013.
Cu apel în 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac, cererea de apel se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din data de 08.10.2013.
Președinte, Grefier,
Z.-L. M.-OanaBondar R.
Red/ Tehnored Z-L M-O./B.R.
4 ex./17.03.2014/2com-17.03.2014.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Hotărâre din 07-08-2013, Judecătoria IAŞI → |
|---|
