Succesiune. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 37682/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE T. G.
Grefier M. C. M.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamant C. E., reclamant T. P., reclamant T. C. și pe pârât T. J., având ca obiect succesiune cerere reconvențională - disjungere.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 04.12.2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integrantă din prezenta și când instanța din lipsa de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 11.12.2013 apoi la 18.12.2013 și ulterior pentru astazi,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, sub nr._/245/2012, reclamanta T. J., a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta T. I., să dispună partajul averiii succesorale rămase de pe urma defunctului T. N., conform cotelor legale, cu atribuirea în natură reclamantei a imobilului întabulat în cartea funciară nr. 454, compus din suprafata de 334,48 mp teren și construcțiile ce se află pe acest teren, dobândite în baza deciziei civile nr. 1418 dispusă în dosarul nr. 3326/2001 al Tribunalului Iași.
În motivare, reclamanta a arătat că numitul T. N. a decedat la data de 01.04.2012, având ultimul domiciliu în .. De pe urma defunctului au rămas moștenitori cu vocație succesorală reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare și pârâta T. I., în calitate de mamă.
Totodată, aceasta a arătat că defunctul T. N. a lăsat un testament pentru întreaga avere mobilă și imobilă, instituind-o legatar universal pe reclamanta T. J., inclusiv asupra imobilului întabulat în Cartea funciară nr. 454 compus în întregime din suprafața de 334,48 mp teren și construcțiile ce se află pe acest teren ce au fost dobândite în baza deciziei civile nr. 1418 dispusă în dosarul nr. 3326/2001 al Tribunalului Iași.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 1143 C.civ.
În dovedirea acțiunii sale, aceasta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertize și martori.
Cererii de chemare în judecată i-au fost anexate și copii cetificate pentru conformitate cu originalul de pe certificatul de deces al defunctului T. N., sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, nr. 6818 din 05.07.2012, Testament lăsat de T. N., autentificat sub nr. 2294/2010 de către BNPA Maximovici G. și A. R..
Având în vedere decesul pârâtei T. I. în cauză au fost introduși moștenitorii acesteia C. E., T. P. și T. C., care la termenul din 16 octombrie 2013 au formulat cerere reconvențională, în contradictoriu cu reclamanta T. J. prin care au solicitat reducțiunea testamentului întocmit de defunctul T. N., cu privire la cota de moștenitor rezervatar care i se cuvenea ascendentei privilegiate, în viață la data decesului fiului său, mama sa T. I..
În motivare, pârâții-reclamanți au arătat că, defunctei T. I., în calitate de ascendent privilegiat i se cuvenea o cotă de ½ din masa succesorală a defunctului T. N., având în vedere dispozițiile art. 977 alin. (2) din C.civ. Din coroborarea acestui din urmă articol, cu dispozițiile art. 1088 C.civ. rezultă că rezerva moștenitorului rezervatar este jumătate din cota succesorală care i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal, respectiv ¼.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 76 lei, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. e) din O.U.G. 80/2013.
Prin serviciul Registratură la data de 06.11.2013, reclamanta-pârâtă T. J. a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat instanței respingerea cererii reconvenționale și constatarea că întrega masă succesorală îi revine reclamantei-pârâte T. J..
În motivare, aceasta a arătat că instanța trebuie să aibă în vedere instituția imputării liberalităților, respectiv dispozițiile art. 1099 alin. (2) C.civ. Reclamanta-pârâtă a învederea instanței că în temeiul dispozițiilor art. 1102 C.civ. a înțeles să cumuleze cele două modalități față de care are vocație la moștenirea defunctului T. N., respectiv ca legatar universal și ca moștenitor legal rezervatar.
Astfel, reclamanta-pârâtă a arătat că prin imputarea liberatlității asupra cotității disponibile de ¾, precum și a rezervei la care are dreptul gratificatul asupra excedentului de ¼, întreaga masă succesorală i-ar reveni ei. De asemenea, reclamanta-pârâtă a arătat că reducțiunea testamentului nu operează automat ci numai dacă după efectuarea operațiunilor de imputare a liberalității conform art. 1099 alin. (2) C.civ. mai rămâne vreun excedent.
La termenul din 06.11.2013, după complinirea timbrajului cererii reconvenționale, instanța, având în vedere necesitatea soluționării cu prioritate a cererii reconvenționale față de cererea de chemare în judecată, a dispus disjungerea acesteia, formându-se, astfel, pe rolul Judecătoriei Iași dosarul nr._, având ca obiect reducțiune testament, privind pe reclamanții (pârâții-reclamanți) C. E., T. P. și T. C., în calitate de moștenitori ai defunctei T. I., și pe T. J., soția supraviețuitoare a defunctului T. N..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din copia certificatului de deces ., nr._, eliberat la data de 02.04.2012, de Primăria Comunei H., jud. Iași (f. 5), numitul T. N. a decedat la data 01.04.2012.
De pe urma defunctului T. N. au rămas ca moștenitori T. J., în calitate de soție supraviețuitoare, și T. I., în calitate de mamă, aceasta fiind în viață la data decesului fiului său, după cum rezultă din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 6816 din 05.07.2012, întocmită de Primăria . (f. 6-7).
Defunctul T. N. a lăsat, în timpul vieții sale un testament autentificat sub nr. 2294/19.10.2010 de către BNPA Maximovici G. și A. R. prin care lăsa soției sale T. J., la încetarea vieții sale, întreaga sa avere mobilă și imobilă ce se va regăsi în patrimoniul său la acea dată, instituind-o legatar universal (f. 9).
Având în vedere că pe parcursul procedurii numita T. I., mama defunctului T. N. a decedat, în cauză au fost au intervenit moștenitorii acesteia, pârâții - reclamanți din prezenta cauză.
Instanța constată că testamentul ce a fost întocmit de către defuntcul T. N., datează din 19.10.2010, respectiv înainte de . noului Cod civil, iar data decesului defunctului este 01.04.2012, după data de 01.10.2011, data intrării în vigoare a noului Cod civil, astfel, potrivit dispozițiilor art. 91 din Legea nr. 71/2011, în cauză sunt aplicabile dispozițiile noului Cod civil, dispoziții legale ce erau în vigoare la data deschiderii succesiunii, rămânând sub imperiul vechiului cod civil doar condițiile de valabilitate ale încheierii testamentului.
Astfel, instanța reține că de pe urma defunctului T. N. au rămas în calitate de moștenitori T. J., în calitate de soție supraviețuitoare, și T. I., în calitate de mamă, ambele având calitatea de moștenitori rezervatari potrivit dispozițiilor art. 1087 C.civ.
Cu privire la întinderea rezervei succesorale, potrivit dispozițiilor art. 1088 C.civ. coroborat cu art. 972 alin. (1) lit. c) și art. 977 alin. (2) C.civ. atât soția supraviețuitoare, cât și mama defunctului, în calitate de ascendent privilegiat, beneficiază fiecare de o cotă de câte ¼ - reprezentând rezervă succesorală. Cotele de rezervă, astfel stabilite se vor imputa fiecare asupra întregii mase succesorale, având în vedere că prin instituirea rezervei soțului supraviețuitor nu s-a urmărit defavorizarea celorlalți moștenitori rezervatari, a căror rezervă remâne neschimbată. Ceea ce se micșorează, corespunzător cu întinderea rezervei soțului, este cotitatea disponibilă, asupra căreia se impută această rezervă.
Este drept că în practica instanțelor de judecată s-a conturat și punctul de vedere contrar, iar doctrina contemporană Codului civil de la 1864 a oferit și ea soluția contrară (a se vedea opinia profesorului F. D.). Instanța nu și-a însușit însă aceste puncte de vedere, având drept argument pentru a reține modalitatea de imputare de mai sus chiar intenția legiuitorului de la 1944, primul care a oferit loc la masa succesorală soțului supraviețuitor.
Expunerea de motive pentru Legea nr. 319/1944 (Raportul ministrului de justiție I. M. asupra Decretului-lege privitor la dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, prezentat mareșalului I. A.) stabilesște clar că intenția legiuitorului de la 1944 a fost aceea de a-l aduce pe soțul supraviețuitor în rânsul moștenitorilor rezervatari, fără ca prin aceasta să fie afectatată rezerva tradițională a descendenților și a ascendenților (M. D. B. – Probleme de moșteniri în vechiul și în noul Cod civil – Universul Juridic, 2012 – f. 76).
Instanța va înlătura apărarea pârâtei T. J., formulată prin apărător, potrivit căreia, prin cumularea calității de moștenitor legal și moștenitor testamentar, ar putea culege întreaga moștenire, având în vedere rațiunea instituirii de către legiuitor a rezervei succesorale, anume ca în virtutea legii moștenitorii rezervatari să beneficieze de parte din bunurile moștenirii, corespunzătoare rezervei, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri (art. 1086 C.civ.). Or, prin instituirea unui legat universal de către defunct în favoarea soției supraviețuitoare nu se poate înfrânge voința leguitorului și înlătura un moștenitor rezervatar, în speță, un ascendent privilegiat, de la moștenire. De asemenea, opțiunea unui moștenitor de a accepta atât moștenirea legală, cât și cea testamentară, potrivit dispozițiilor art. 1102 C.civ. nu se poate exercita în dauna moștenitorilor rezervatari.
Potrivit dispozițiilor art. 1089 cotitatea disponibilă este partea din bunurile moștenirii care nu este rezervată prin lege și de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalități. Astfel, instanța constată că, având în vedere că cele două moștenitoare au câte o cotă de rezervă de ¼ din întreaga masa succesorală, în cauză cotitatea disponibilă reprezintă 2/4 din masa succesorală.
Din coroborarea textelor art. 1093 și art. 1094 C.civ. rezultă că în lipsa unei învoieli, reducțiunea poate fi invocată și în fața instanței de judecată, putând fi invocată și de succesorii moștenitorului rezervatar, după cum este cazul în speță.
Potrivit dispozițiilor art. 1092 C.civ. după deschiderea moștenirii, liberalitățile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducțiunii. Având în vedere că prin testamentul întocmit în cauză de către defunctul T. N. a fost lăsată ca legatar universal soția supraviețuitoare T. J., instanța a constatat că prin imputarea celor două cote de rezervă de câte 1/4 asupra masei succesorale, cotitatea disponibilă de care putea dispune în cauză defunctul T. N. este de 2/4.
Instanța va proceda, potrivit dispozițiilor art. 1099 alin. (2) C.civ., la imputarea legatului universal, mai întâi asupra cotității disponibile de 2/4, iar ulterior asupra cotei de rezervă a persoanei grtificate, respectiv a soției supraviețuitoare, de ¼. Astfel, instanța va constata că legatul universal instituit de defunctul T. N. în favoarea soției sale supraviețuitoare, T. J., depășește cu ¼, de ceea ce putea dispune defunctul în favoarea pârâtei T. J.. Prin urmare, instanța va dispune reducțiunea legatului universal – liberalitate neraportabilă – în proporția depășirii valorii cumulate a cotității disponibile și a rezervei moștenitorului gratificat (2/4 + ¼ = ¾ din moștenire), cu consecința ineficacității parțiale a legatului universal, în proporție de ¼ din moștenire (rezerva ascendentului privilegiat).
Având în vedere dispozițiile art. 274 C.pr.civ. instanța va obliga pârâta T. J. la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în valoare 76 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, având în vedere că pârâții-reclamanți, prin apărător ales, au solicitat expres în ședința publică din 04.12.2013 că solicită doar acoperirea cheltuielilor efectuate cu taxa de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de pârâții-reclamanți C. E., cu domiciliul în ., jud. Iași, T. P., cu domiciliul în ., T. C., cu domiciliul în G., bld. Dunărea, nr. 14, ., ., în contradictoriu cu reclamantul – pârât, T. J., cu domiciliul în sat D., ., ..
Dispune reducțiunea legatului universal – liberalitate neraportabilă – în proporția depășirii valorilor cumulate a cotității disponibile și a rezervei moștenitorului gratificat (2/4 + 1 = 3/4 din moștenire), cu consecința ineficacității parțiale a legatului universal, în proporție de 1 din moștenire (rezerva ascendentului privilegiat).
Cu cheltuieli de judecată în cuantum de 76 lei, reprezentând taxă de timbru.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.12.2013.
Președinte, Grefier,
RED.G.T./TEH .G.T.
4ex/14.03.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
