Acţiune în constatare. Sentința nr. 29/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 16050/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 29 octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. I.
GREFIER: P. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . SRL și pe pârâta M.T.I.- I. DE STAT PENTRU CONTROL IN TRANSPORTUL RUTIER, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi 29.10.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 8.05.2014, reclamanta S.C. V. S. TRANS S.R.L., în contradictoriu cu I. de Stat pentru control în Transportul Rutier a solicitat instanței pe calea unei acțiuni în constatare, reținerea ca achitată a amenzii în cuantum de 600 lei, în termenul de 48 ore de la încheierea procesului verbal ISCTR nr._ din 27.08.2012, exonerarea sa de la plata sumei de 1800 lei, ca urmare a neachitării sumei de 600 lei.
În motivarea în fapt, s-a arătat că prin procesul verbal ISCTR nr._ din 27.08.2012, pârâta a aplicat reclamantei două amenzi: o amendă în cuantum de 2400 lei, cu posibilitatea achitării acesteia în termen de 48 ore- jumătate din minimul legal 600 lei și amenda de 5600 lei cu posibilitatea de a achita în 48 ore suma de 1400 lei ( de asemenea, jumătate din minimul legal). Procesul verbal a fost comunicat abia la data de 31.08.2014,iar în termen de 48 ore reclamanta ar fi achitat prin virament bancar conform ordinului de încasare nr._ din 31.08.2012, emis de BCR, suma de 600 lei, iar la casieria AFP a achitat suma de 1400 lei, conform chitanței TS8 nr._. din eroare viramentul bancar pentru suma de 600 lei s-a realizat către CNADNR și nu către ISCTR, CNADNR fiind trecută ca instituție beneficiară pe procesul verbal, dar cu o rubrică mai jos.
În urma corespondenței dintre reclamantă, CNADNR și ISCTR, intimata a confirmat că CNADNR a transferat în contul acesteia suma de 600 lei. susține reclamanta că a achitat ambele amenzi în 48 ore, însă din eroare una dintre ele a fost achitată greșit. Astfel, reclamanta a fost de bună credință și apreciază că cererea formulată este îndreptățită.
Mai subliniază reclamanta că solicitarea unei sume suplimentare de 1800 lei ( diferență între amenda inițial stabilită de 2400 lei și cea plătită de 600 lei) apare ca fiind nejustificată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 28 din OG 2/2001.
Sub aspect probatoriu s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind atașate cererii – procesul verbal de constatare și sancționare contravenții 2012, dovada comunicării procesului verbal, dovada achitării sumelor de 600 lei și 1400 lei, corespondența între CNADNR, reclamantă și ISCTR, adrese emise ISCTR., precum și împuternicire avocațială.
La data de 23 mai 2014, reclamant a depus dovada achitării sumei de 20 lei cu titlul de taxă de timbru.
La data de 20 iunie 2014, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției inadmisibilității acțiunii,motivat de faptul că reclamanta ar avea la îndemână un alt mijloc procedural – respectiv contestația la executare. Pe fond, s-a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii, motivat de următoarele aspecte: potrivit art. 3 litera c) din OG 26/2011, privind înființarea ISCTR, acesta este finanțat din venituri proprii, care se constituie astfel: prin derogare de la art. 8 alin. 3 și 4 din OG 2/2001, un procent de 30% din sumele încasate în urma aplicării sancțiunilor contravenționale, altele decât cele prevăzute de art. 61 din OG 43/1997, a art. 8 din OUG 15/2002, a art. 8 din HG 1373/2008 și a art. 6 din HG 1777/2004. rezultă așadar că 30% din amendă se face venit la bugetul ISCTR,iar 70% se face venit la bugetul de stat. Prin urmare reclamanta avea obligația de achitare a amenzii după cum urmează: din suma de 2400 lei – 600 lei la Trezoreria Statului, în contul ISCTR. La data de 31.08.2012, procesul verbal a fost comunicat reclamantei, iar la aceeași dată aceasta a achitat suma de 600 lei în contul CNADNR. Conform art. 1488 alin. 1 C.civ debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea către creditor a sumei nominale datorate., iar potrivit art. 1475 plata trebuie făcută creditorului, reprezentantului legal sau convențional, persoanei indicate de acesta sau autorizate să o primească. Or, plata efectuată în 48 ore trebuia realizată în contul ISCTR.
Or, având în vedere că procesul verbal a fost comunicat la data de 31.08.2012, raportat la data încasării sumei de 600 lei de pârâtă ( 9.04.2014), rezultă că termenul de 48 ore expirase de mult, iar dispozițiile art. 28 din OG 2/2001 nu sunt îndeplinite. Termenul se raportează la momentul comunicării procesului verbal și nu pot fi susținute aspectele învederate de reclamantă referitoare la eroarea în realizarea plății.
Au fost anexate: copia procesului verbal, dovada de comunicare a acestuia, dovada achitării sumei de 600 lei în contul CNADNR, notificare adresată de ISCTR ( mai 2014) referitoare la plata sumelor restante, răspuns societate reclamantă.
La data de 7 iulie 2014, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat susținerile inițiale și a depus concluzii de respingere a excepției inadmisibilității, motivat de faptul că împotriva societății nu a fost demarată procedura executării .
În cadrul ședinței de judecată din data de 22 octombrie 2014, instanța a pus în discuție excepția inadmisibilității și a respins ca neîntemeiată această excepție, a încuviințat proba cu înscrisuri și a acordat cuvântul pe fondul cauzei, reținând-o spre competentă soluționare.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța va reține următoarele:
În primul rând sub aspectul excepției inadmisibilității cererii, instanța ia act că aceasta are caracter neîntemeiat . este real caracterul subsecvent al acțiunii în constatare față de o acțiune în realizare, deschisă persoanei interesate . Or, acțiunea în realizare la care face referire pârâta, respectiv calea unei contestații la executare nu este deschisă reclamantei, procedurile de executare silită nefiind încă demarate împotriva acestea. astfel, acțiunea în constatare formulată constituie la acest moment o cale admisibilă, deschisă părții interesate, care are interes în a se constata că plata realizată a fost făcută în interiorul termenului de 48 ore de la momentul comunicării amenzii stabilite. Instanța va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității, invocate, constatând că reclamanta nu beneficiază la acest moment de o altă acțiune în realizare deschisă, de care poate uzita.
Cu privire la fondul problemei, instanța reține că, în esență, reclamanta se prevalează de instituția plății, realizată corespunzător, ca modalitate de stingere a unei obligații. Astfel, aceasta susține că a recepționat procesul verbal încheiat la data de 27.08.2012, la data de 31.08.2014 ( astfel cum figurează în cerere), iar plata ar fi fost efectuată la data de 31.08.2012. or, în realitate, conform dovezii anexate la fila 28 dosar de către pârâtă, procesul verbal întocmit în data de 27 august 2012, a fost comunicat la data de 31.08.2012, prin curierat rapid, mențiunea din cererea introductivă fiind probabil realizată din eroare.
Cercetând data plății sumei de 600 lei, cu privire la care reclamanta susține că reprezintă contravaloarea unei jumătăți din minimul legal pentru prima amendă aplicată,în cuprinsul procesului verbal ( în valoare totală de 2400 lei), instanța constată că aceasta a fost realizată la data de 31.08.2012, ora 14:46, prin ordin de încasare, în favoarea CNADNR, sub titulatura: „ amendă conform PV . nr._”. Pe de altă parte jumătate din minimul legal aferente celei de-a doua amenzi ( 1400 lei),aplicată prin același proces verbal, a fost achitată la aceeași dată – 31.08.2012, în cadrul Trezoreriei Iași, către bugetul de stat, aspect dovedit de chitanța_ . ( fila 10 dosar).
Analizând dispozițiile din cuprinsul procesului verbal, unde au fost inserate sancțiunile aplicate, se poate observa că imediat după menționarea dreptului de a achita în termen de 48 ore amenda și inserarea sumei expres prevăzute cu titlul de jumătate din minimul legal, în speță 600 lei, este trecut în clar contul deschis la Trezoreria statului și beneficiarul acestei sume ISCTR, neexistând nici un fel de caracter echivoc al mențiunilor. Cu privire la inserarea mențiunii de plată a unor sume de bani în favoarea CNADNR, se poate observa că denumirea acestei instituții figurează mult mai jos, la o altă rubrică, ce nu este completată de agentul constatator.
Mai mult, plata realizată în aceeași zi, cu privire la cea de-a doua amendă a fost corect efectuată, în contul Bugetului de stat la Trezorerie.
Analizând prevederile art. 1469 și următoarele Noul Cod Civil( aplicabil prin prisma momentului la care a fost realizată plata și a momentului nașterii obligației necontestate de plată – august 2012), instanța reține că obligația se stinge prin plată atunci când prestația este executată de bunăvoie; plata constă în remiterea unei sume de bani sau după caz, executarea oricărei alte obligații . de asemenea, potrivit art. 1470 orice plată presupune o datorie,iar restituirea prestațiilor nu este admisă în cazul obligațiilor naturale care au fost plătite de bunăvoie.
Plata poate fi realizată de orice persoană, însă în privința persoanelor care au dreptul de a primi plata art.1475 nominalizează: creditorul sau reprezentantul său ( legal sau convențional, în acest din urmă caz având calitatea demonstrată), persoanei indicate de acesta ( de creditor) sau persoanei autorizate de instanță să o primească.
Condițiile în care o plată realizată în favoarea unei alte persoane devine valabil executată sunt descrise de art. 1477 NCC și sunt reprezentate de situațiile de ratificare de către creditor, de situațiile în care cel care a primit plata devine ulterior titularul creanței, sau deținea o chitanță liberatorie semnată de creditor la momentul plății. Se mai precizează că plata realizată în alte condiții decât cele de la alineatul 1 stinge obligația numai în măsura în care profită creditorului.
Este esențial de reținut că beneficiul plății amenzii ( în cuantum diminuat – jumătate din minimul legal al acesteia) în termen de 48 ore, are la bază o recuperare imediată a unor sume de bani și crearea bugetului instituțiilor statului, ce dețin competențe de constatare și sancționare contravenții. Astfel, rolul acestei prevederi art. 28 din OG 2/2001 etse de a impulsiona plata efectivă a sumelor de bani stabilite cu titlul de amendă într-o perioadă cât mai scurtă de timp, pentru recuperarea unor prejudicii pretinse ( eventual până la momentul tranșării problemei existenței faptei în justiție).
Este de asemenea fără echivoc faptul că „ recuperarea „ unei sume de 600 lei, după o perioadă de 2 ani de zile, de la o instituție în favoarea căreia plata s-a făcut din eroare nu poate echivala cu atingerea scopurilor mai sus descrise.
Existența unui beneficiu presupune și o situație de excepție, ce nu mai poate corespunde cu regula generală descrisă de legiuitor în art. 1477 NCC.
Nu poate fi pierdut din vedere că plata la care se referă art. 1477 NCC este o plată integrală, creditorul fiind unicul care are posibilitatea de a accepta o divizare a obligației sale ( ca excepție de la principiul indivizibilității plății).
Cu privire la acest din urmă aspect, instanța apreciază că beneficiul instituit de lege presupune o înlocuire a dreptului de a obține plata divizată și instituirea în concret, a unei obligații în sarcina beneficiarului unei jumătăți din minimul legal. Astfel, acesta din urmă este obligat să primească „ mai puțin” decât cuantumul efectiv al amenzii stabilite prin procesul verbal, cu singura condiție a respectării termenului de 48 ore de plată. Cuantumul redus al amenzii achitate în această manieră se compensează cu ușurința și celeritatea în recuperarea unei sume de bani.
Urmărind situația concretă din prezenta acțiune, se poate reține că deși plata realizată în contul CNADNR a fost efectuată în interiorul termenului legal de 48 ore de la comunicarea procesului, ISCTR a „profitat efectiv” de plată la o diferență de 2 ani de zile, ceea ce conduce la concluzia neatingerii scopului instituit de art. 28 din OG 2/2001. astfel, solicitarea reclamantei de constatare a efectuării corespunzătoare a plății, în interiorul termenului de 48 ore apare ca fiind neîntemeiată, ea neputându-se prevala de propria greșeală pentru arogarea unui beneficiu strict al legii. Soluția se conturează în acest sens cu atât mai mult cu cât și în cuprinsul procesului verbal mențiunile sunt clare în privința beneficiarului, nefiind de natură să genereze interpretări. Astfel, sarcina urmăririi corecte a modului de efectuare al plății trebuie să revină debitorului, care are interes în a se libera în mod corespunzător.
Cu privire la solicitarea de exonerare de la plata sumei de 1800 lei ( ca diferență între suma de 2400 lei stabilită cu titlul de amendă și suma de 600 lei achitată de reclamantă), instanța reține că și acest capăt de cerere apare ca neîntemeiat, prin prisma argumentelor anterior expuse, dar și a faptului că o atare solicitare, chiar și în ipoteza unei soluții de admitere a primului capăt de cerere ar fi putut fi adresată instanței de executare, după demararea executării silite.
Pentru toate argumentele anterior expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei și va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii în constatare, formulată de pârâtă,prin întâmpinare.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. V. S. TRANS S.R.L., cu sediul în Iași, . nr.5, .,./2010 și sediul procesual ales la cabinet avocat, prin avocat Tafuni carmen – Iași, .. 4, . Office Center – biroul nr.13,în contradictoriu cu I. de Stat pentru control în Transportul Rutier, cu sediul în Iași, ..38, sector 1.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 octombrie 2014.
Președinte, Grefier,
Red/tehn. jud. II
4 ex, 5 decembrie 2014
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
