Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 20072/245/2012
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr._/2014
Ședința publică de la 17 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
Grefier: N. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul L. E. în contradictoriu cu pârât S. A., pârât S. E., având ca obiect actiune in raspundere delictuala daune morale - disjungere.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pârâtul S. E. personal, fiind identificată cu C.I. ., nr._, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosar nu s-au mai depus alte cereri sau înscrisuri.
Pârâtul S. E. solicită ca instanța să constate perimarea de drept a acțiunii întrucât în calitate de pârât este S. L. care este decedat, iar la dosar nu s-au depus acte în dovedirea pretențiilor solicitate.
Instanța pune în discuție părților repunerea pe rol a cauzei.
Pârâtul prezent personal solicită respingerea repunerii pe rol a prezentei cauze în vederea discutării perimării.
Instanța dispune repunerea cauzei pe rol în vederea dicutării perimării.
Instanța pune în discuție excepția perimării invocată de către pârâți.
Pârâtul prezent solicită admiterea excepției întrucât nu există la dosarul cauzei acte în dovedirea pretențiilor solicitate.
În raport de susținerile pârâtului prezent, instanța urmează să respingă excepția perimării, în cauză nefiind îndeplinite condițiile impuse de lege pentru a interveni perimarea cererii de chemare în judecată. Astfel, la data de 11.02.2013 instanța a dispus suspendarea judecății pentru a da posibilitatea pârâtului S. A. să își exercite dreptul de opțiune succesorală, în vederea clarificării situației legate de calitatea de moștenitor acceptant al acestuia, aspect determinant pentru stabilirea calității sale procesuale.
Perimare presupune culpa reclamantului, or în prezenta cauză nu se poate reține o culpă a reclamantului pentru rămânerea cauzei în nelucrare, motiv pentru care instanța apreciază că nu este incidentă instituția perimării.
Instanța dispune continuarea judecății.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților pe probe.
Pârâtul S. E. arată că nu sunt probe de administrat.
Instanța încuviințează și administrează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. A. și pe fondul cauzei.
Pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. A., pârâtul S. E. arată că lasă la aprecierea instanței.
Pe fondul cauzei, pârâtul prezent personal solicită respingerea acesteia ca nefondată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile, reține următoarele aspecte:
Prin cererea înregistrată la data de 15.03.2012, sub numărul_ reclamanții L. E. și L. M. au chemat în judecată pârâții S. L. și S. E. solicitând obligarea pârâților la luarea măsurilor necesare pentru a împiedica scurgerea apelor de acoperișul casei acestora situată în Iași, șoseaua T. N., nr. 14, pe terenul învecinat al reclamanților, situat în Iași, șoseaua T. N., nr. 16, sub sancțiunea obligării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere.
Reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata daunelor pentru prejudiciile cauzate.
Cu cheltuieli de judecată.
La data de 27.06.2012 reclamanții depun la dosarul cauzei completări și precizări ale acțiunii introductive (f. 18, 19 dosar nr._ ).
În cuprinsul acestora reclamanții au arătat următoarele aspecte:
Autorizația de construire a imobilului pârâților este eliberată nelegal prin abuz de putere întrucât nu are actele premergătoare, cum ar fi: certificatul de urbanism, titlul de proprietate al terenului, avizele și acordurile legale necesare, dovada achitării taxelor legale, proiectul tehnic și detaliile de execuție.
Construcția demisolului și a mansardei este nelegală deoarece nu sunt menționate în autorizația de construirea nr. 421/16.09.1994.
Imobilul, fiind de talie mare, este un iminent pericol întrucât nu are studiul geordezic de impact asupra terenului, pânza freatică este la suprafață, astfel încât imobilul poate oricând să se încline.
Zăpada care cade de pe acoperisul casei vecinilor – pârâți este o amenințare pentru viața reclamanților.
Prin cererea completatoare, reclamanții solicită daune morale de_ lei (RON), întrucât soția pârâtului este expert imobiliar și a exercitat influență asupra instanței. De asemenea, reclamantul L. E. a indicat faptul că înțelege să solicite aceste daune morale în completarea capătului de cerere din acțiunea inițială prin care solicită daune pentru reclamațiile nelegel depuse de pârâți la Primăria Iași.
Solicită reclamantul L. E. daune morale și pentru că, fiind supus stresului, a trebuit să fie internat două luni la Spitalul de Boli Infecționase în perioada iunie-iulie 2011.
Cererea completatoare a fost însoțită de înscrisuri și înscrisuri.
Prin încheierea din 25.06.2012 instanța a luat act de cererea modificatoare și a dispus disjungerea capătului de cerere privind acordarea daunelor morale solicitate doar de reclamantul L. E. și înregistrarea separată a cauzei pe rolul aceluiași complet.
Ca urmare a disjungerii cererii de obligare a pârâților la plata de daune morale, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași dosarul nr._, cu prim termen de judecată 17.09.2012.
Instanța a dispus din oficiu emiterea de adrese către Secția 6 Poliție Iași, P. de pe lângă Judecătoria Iași și către Primăria Municipiului Iași – Biroul Urbanism pentru a comunica dacă, din evidențele insituției, rezultă că pârâții au formulat plângeri împotriva reclamantului.
La fila 25 dosar a fost depus răspunsul Secției 6 Poliție din care a rezultat că reclamantul L. E. a formulat o plângere împotriva pârâtului S. L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 292 C. pen.
La fila 27 dosar P. de pe lângă Judecătoria Iași a răspuns adresei Judecătoriei Iași, arătând că pe rolul parchetului sunt înregistrate 2 dosare penale urmare a plângerilor formulate de L. E. împotriva lui S. L..
Pe parcursul judecării cauzei a intervenit decesul pârâtului S. L., fiind introdus în cauză moștenitorul acestuia S. A., soția supraviețuitoare fiind deja parte în proces.
S. A. a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, motivat de fapul că nu a acceptat succesiune de pe urma defunctului său tată, nefiind emis încă un certificat de moștenitor (f. 30).
La termenul din 17.12.2012 reclamantul a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri în susținerea cererii sale de acordare a daunelor morale (f. 39-45).
Prin încheierea din 17.12.2012 instanța a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtul S. A..
Prin încheierea din 11.02.2013 instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul art. 243 alin. (1) pct, 1 C. proc. civ., pentru a da posibilitatea pârâtului S. A. să își exercite dreptul de opțiune succesorală.
Prin cererea înregistrată la data de 14.07.2014 pârâții S. E. și S. A. au formulat cerere prin care au solicitat instanței să constate perimarea cererii de chemare în judecată.
Instanța a dispus citarea părților cu mențiunea discutării repunerii pe rol a cauzei în vederea discutării perimării.
Au fost efectuate verificări din oficiu cu privire la împrejurarea dacă a intervenit sau nu dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului S. L..
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probele adminsitrate în cauză, reține următoarele aspecte:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului S. Alexadru, instanța urmeată să o respingă, pentru următoarele motive.
Deși nu a fost depus la dosarul cauzei certificatul de moștenitor emis ca urmare a dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului S. L., instanța reține că dovada calității de moștenitor a pârâtului rezultă din împrejurarea că acesta este fiul pârâtului S. L., aspect necontestat de către pârât. În ceea ce privește calitatea de moștenitor acceptant al succesiunii, deși nu a fost făcută dovada acceptării exprese a succesiunii, chiar pârâtul a precizat că locuiește în imobilul părinților săi, ceea ce echivalează cu o acceptare tacită a succesiunii, având în vedere durata îndelungată a locuirii efective în imobil, precum și cheltuielile prezumate cu administrarea unui imobil de dimensiuni considerabile, cheltuieli care exced în mod evident sferei actelor de administrare care exclud acceptarea tacită. În cauza succesorală a fost emis certificat de moștenitor, însă acesta nu a fost depus la dosarul cauzei, instanța, în raport de împrejurarea că ambii pârâți au formulat cerere de constatare a perimării, apreciind că nu mai este utilă depunerea acestuia, fiind suficiente elemente pentru a conchide că S. A. este moștenitor acceptant. Astfel, chiar acesta, prin argumentele invocate în susținerea excepție lipsei calității procesuale pasive, solicită instanței să nu se raporteze „nu numai la calitatea sa de moștenitor”, ci să aibă în vedere cadrul procesual din prezenta cauză.
Deci, este evident că însuși Sofornie A. recunoaște calitatea sa de moștenitor, aspectele evocate de acesta în precizările scrise depuse la dosarul cauzei la data de 08.02.2013 având valoarea probatorie a unei mărturisiri judiciare neprovocate scrise, mărturisire care coroborează deplin prezumțiile simple reținute mai sus.
În ceea ce privește analiza excepției lipsei calității procesual pasive prin raportare la obiectul cauzei – acordarea de daune morale – instanța nu își însușește punctul de vedere al pârâtului. Astfel, acesta susține că, în cazul daunelor morale, obligația de reparare a daunelor provocate persoanei prejudiciate nu se transmite pe cale succesorală. Săvârșirea unui delict civil cu consecința vătămării atributelor personal nepatrimoniale ale unui terț dă naștere în patrimoniul persoanei prejudiciate la un drept de creanță, respectiv dreptul de fi despăgubită. Acesui drept de creanță îi corespune o obligație corelativă de a face, obligație care ia naștere în patrimoniul persroanei care a săvârșit fapta prejudiciabilă. Această obligație de a face – deci de a repara un prejudiciu – se transformă într-o obligație de a plăti o sumă certă urmare a pronunțării unei sentițe judecătorești, evident, în ipoteza în care părțile nu ajung la o înțelegere cu privire la cuantumul despăgubirilor. Obligația menționată mai sus este o obligație patrimonială – valoarea în bani fiind, în mod evident, determinabilă – care se transmite din patrimoniul autorului în patrimoniul succesorilor universali sau cu titlu universal.
Deci, și în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, pârâtul S. A. are calitate procesuală pasivă, în calitate de moștenitor al persoanei acuzate săvârșirea unui delict civil.
Cererea de acordare a daunelor morale a fost formulată de reclamant pentru repararea prejudiciului moral suferit ca urmare a săvârșirii de către S. E. și S. L. (pârâții inițiali) a unor delicte civile, constând în formularea de sesizări și plângeri penale nefondate, precum și pe ideea că pârâtul S. E. a exercitat influență asupra instanței în calitatea sa de expert imobiliar.
În dovedirea acestor susțineri reclamantul s-a prevalat de proba cu înscrisuri.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă săvârșirea unui delict civile de către defunctul S. L. sau de către pârâtul S. E..
Astfel, din relațiile depuse la dosarul cauzei de către Secția 6 Poliție și de P. de pe lângă Judecătoria Iași rezultă că, din contră, cel care a formulat plângeri penale este chiar reclamantul, plângerile vizându-l pe defunctul S. L..
Înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către reclamant (f. 39-45) nu fac dovada săvârșirii de către defunctul S. L. sau de către pârâtul S. E. a unor fapte delictuale prejudiciabile.
Astfel, la fila 39 este depus un proces-verbal de sancționare contravențională întocmit de Primăria Municipiului Iași prin care L. E. a fosta sancționat cu amendă în cuantum de 5000 lei.
Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului, aspect atestat de pârâtul S. L., în calitate de martor asistent, aspect care nu atestă împrejurarea susținută de reclamantu potrivit cu care sesizarea organelor de control a fost făcută de pârâtul-defunct.
În plus, semnarea procesului-verbal de către S. L., în calitate de martor asistent, apare firească având în vedere raporturile de vecinătate dintre proprietățile reclamantului și ale pârâților.
Instanța mai reține și faptul că, și dacă sesizarea organelor de control ar fi fost efectuată de pârâtul – defunct, aceasta nu echivalează cu săvârșirea unui delict civil.
S-ar fi putut reține săvârșirea unei fapte delictuale în situația în care sesizarea ar fi fost vădit nefondată și formulată în scop pur șicanatoriu, însă, după cum rezultă din procesul-verbal contravențioanl, depus la dosar chiar de către reclamant, sesizarea (din oficiu sau efectuată de S. L. ) a fost întemeiată, activitatea de control fiind finalizată cu sancționarea reclamantului.
În plus, instanța mai reține că reclamantul nu a contestat procesul-verbal de contravenție, astfel încât acesta și-a consolidat legalitate și executorialitatea, organele fiscale competente procedând ulterior la executarea silită a amenzii aplicate (f. 40).
Restul înscrisurilor depuse de reclamnt la dosarul cauzei nu fac dovada formulării unor sesizări vădit abuzive, pur șicanatorii formulate de defunctul S. L..
În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit cu care, fiind supus stresului, a trebuit să fie internat două luni la Spitalul de Boli Infecționase în perioada iunie-iulie 2011, instanța reține că reclamantul nu a dovedit mecanismul prin care faptele civile delictuale săvârșite de soții Sofornie au condus la îmbolnăvirea sa, mai ales având în vedere faptul că reclamantul susține că a suferit de afecțiuni cauzate de infecții, or infecțiile sunt determinate de existența bacteriilor. Deși stresul a fost asociat cu scăderea imunității, ceea ce, în anumite condiții, poate diminua capacitatea de răspuns a organismului în cazul apariției unei infecții, instanța reține că reclamantul nu făcut dovada faptului conex care a determinat apariția stresului – susținerea reclamantului fiind că sesizările abuzive ale pârâtului – defunct au fost cele care au cauzat stresul, perioada în care s-au manifestat aceste cauze generatoare de stres și nici împrejurarea că afecțiunile de natură infecțioasă au fost în directă legătură cu situațiile stresante.
De asemenea, reclamantul nu dovedit faptul că pârâtul S. E., în calitatea sa de expert, a influența instanța de judecată, acuzație extrem de gravă și care trebuia temeinic probată de reclamant, pentru ca instanța să rețină o asemenea împrejurare.
Pentru toate argumentele de mai sus, instanța va constata că nu a fost dovedită existența delictului civile generator de prejudicii, motiv pentru care apreciază că este de prisos analiza celorlalte condiții cerute pentru existența răspunderii civile delictuale și va respinge ca neîtemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul L. E..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Dispune din oficiu repunerea pe rol a cauzei.
Respinge excepția perimării invocate de pârâtul S. E..
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. A..
Respinge cererea formulată de reclamantul L. E. cu domiciliul în Iași, ., ., . în contradictoriu cu pârâții S. E. și S. A., ambii cu domiciliul în Iași, .. 14.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 Decembrie 2014.
Președinte, Grefier,
T. G. N. S.
Red./Tehnored. G.T./5ex./24.04.2015.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 03-12-2014, Judecătoria IAŞI | Validare poprire. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
