Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 525/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 525/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 20-01-2014 în dosarul nr. 28261/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE P. D.
GREFIER- N. C.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 525
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții N. G. R., G. Ș. G., Ț. R. C. în contradictoriu cu pârâții O. NAȚIONALĂ ROMANĂ IAȘI PRIN MANAGER B. R., R. B., având ca obiect actiune in raspundere delictuala despăgubiri; daune morale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. C. C. pentru reclamanți, avocat D. pentru pârâta persoană juridică și av. C. pentru pârâta persoană fizică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Av. C., pentru pârâtă depune prezentei delegație, precizări care sunt primite, datate și semnate de președintele completului de judecată. Prin precizările depuse, a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași, cu privire la competență nu o mai susține.
Instanța ia act de faptul că pârâta persoană fizică, prin reprezentantul său convențional nu mai susține excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța pune în discuția contradictorie a părților excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași.
Având cuvântul, reclamanții, prin reprezentant convențional solicită respingerea excepției, competentă material să judece cauza de față este Judecătoria Iași, învederează disp. art. 71-73 Cod procedură civilă, relevă faptul că accesoriile reprezintă daune morale prin încălcarea drepturilor reclamanților, competența a fost corect clasificată pe Judecătoria Iași, în cauză a fost achitat timbraj de 100 lei solicită respingerea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Iași.
Pârâta, persoană juridică, prin avocat solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Iași, pentru motivele expuse în scris, speța privește o acțiune evaluabilă în bani.
Pârâta, persoană fizică, prin avocat pune concluzii de admitere a excepției materiale a Judecătoriei Iași, competența aparținând Tribunalului Iași, în cauză se merge direct pe plata daunelor morale, cu privire la timbraj invocă dispozițiile art. 252 Cod procedură civilă.
Reclamanții, prin reprezentant convențional, învederează instanței că astfel de acțiuni fiind formulate rar creează confuzii, aceste acțiuni au în vedere soluționarea observării și încălcarea unor drepturi, având în vedere temeiul juridic, acțiunea promovată nu este de a solicita obligarea pârâtelor la plata unor sume de bani ci una de încălcare a unor drepturi recunoscute de lege, iar în cauză fiind vorba de trei reclamanți suma a fost trasată în mod global, nu pentru fiecare în parte, competența aparține Judecătoriei Iași.
Pârâta, persoană fizică, prin avocat, se opune la cele precizate de părțile adverse, prin reprezentant convențional, motivat de faptul că vizează o modificare a acțiunii, ce este tardiv formulată la acest termen de judecată.
Pârâta, persoană juridică, prin avocat achiesează la concluziile pârâtei persoană fizică.
Având cuvântul cu privire la modificarea acțiunii, reclamanții, prin reprezentant convențional arată că lasă la aprecierea instanței.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la numărul de mai sus, reclamanții N. G.-R., G. Ș. G. și Ț.-R. C. le-au chemat în judecată pe pârâtele O. Națională Română Iași și pe R. B. solicitând obligarea acestora la plata sumei de_ lei reprezentând despăgubiri.
Au arătat că pe fondul unor disensiuni apărute în cadrul instituției în care activează, de la începutul anului 2013 pârâtele au furnizat publicului larg, prin diferite modalități (articole de presă, conferințe, discuții publice) informații defăimătoare și neadevărate la adresa lor.
Astfel, în diverse ocazii, pârâtele au înțeles să aducă atingere onoarei, demnității și reputației lor, afirmând public lucruri ce i-au denigrat atât pe plan personal, cât mai ales cel profesional.
În repetate rânduri, pârâta B. R. a afirmat că nu mai pot cânta și nu mai au succes la public culminând chiar cu afirmația deosebit de grava făcuta de către pârâta atunci când Ministrul Culturii, D. B. a intervenit în conflictul dintre angajați și actualul manager, respectiv :«Am niște nenorociți de artiști la O. care nu mai au ce face si pe care vreau să-i dau afară».
Toate aceste afirmații au ajuns în atenția publicului larg prin intermediul media, aducându-le grave prejudicii morale și cauzându-le imense prejudicii de imagine care ce pot distruge credibilitatea profesională.
Într-o conferința de presă susținută de către pârâta B. R., conducerea Operei a susținut că scandalurile din cadrul instituției au pornit nominal de la ei, reclamanții, afirmând public următoarele: "Ei toți au cântat stagiunea trecută. Spectacole la care vă arăt cronicile. Spectacole la care a râs lumea în sală...Au distrus spectacolele(..,) Să zicem că n-au avut de cântat, puteau să se ducă oriunde în țară să cânte..Până să vin eu, toți stăteau bine-mersi, nu făceau nimic, toți își luau banii."
Astfel de afirmații nu pot fi considerate decât vexatorii, de natură să prejudicieze demnitatea și reputația lor de artiști și de oameni, în general.
Această situație a culminat în luna iunie a acestui an cu apariția pe pagina oficiala de facebook a Operei ieșene a unui așa-numit "sondaj de opinie", ce conținea pozele lor date despre nume și poziția ocupată în cadrul instituției, sub care vizitatorii erau întrebați ce poziție ar adopta fața de dânșii dacă s-ar afla în locul managerului B. R., pentru neprezentarea lor la o evaluare din cauze medicale.
O astfel de expunere jignitoare, ce instiga în mod_evident la denigrare sub toate aspectele, atingerea adusa imaginii și integrității lor nu poate decât să se afle sub incidența dispozițiilor art. 72 și 73 Cod Civil, articole ce vin să protejeze dreptul individului la demnitate și la propria imagine.
Existența și măsura în care sunt garantate și respectate drepturile omului într-o societate sunt criterii concludente pentru determinarea omului în societatea respectivă și, în consecință, a nivelului de dezvoltare al acestuia. Promovarea drepturilor omului este o prioritate a societății democratice și a devenit o importantă parte componentă a politicii majorității țărilor civilizate, pe plan intern și extern.
Având rolul de a apăra personalitatea, normele ce protejează onoarea, demnitatea și reputația sunt de o necesitate stringentă în contextul "religiei secolului XX" (în aceeași măsură valabilă pentru începutul secolului XXI), care declară că omul este valoarea fundamentală a societății.
Societatea pe parcursul evoluției sale a apreciat ca esențială pentru o conviețuire armonioasă protecția onoarei, demnității și reputației persoanei, generând astfel procesul de legiferare a dreptului omului de a fi apărat contra atacurilor neîntemeiate la onoarea, demnitatea și reputația sa personala si profesionala.
In acest context, și Codul Civil român dispune prin art. 72, alin. (1) și (2) următoarele: "Orice persoana are dreptul la respectarea demnității sale" și "Este interzisa orice atingere adusa onoarei și reputației unei persane, fără consimțământul acesteia oh fără respectarea limitelor prevăzute de art. 75 ".
De asemenea, chiar dacă Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu prevede în mod direct protecția demnității unei persoane, o protejează totuși în mod indirect prin dreptul la imagine și integritate morală a persoanei, prin intermediul protecției vieții private din art. 8 al acesteia.
Nu în ultimul rând. art. 1 alin.3 din Constituție, consacrând România ca stat de drept, democratic, statuează că "demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritual tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate". A "garanta" înseamnă mai mult decât a "respecta" și echivalează cu obligația statului de a crea condiții pentru implementarea lor reală.
Deși adesea se susține că personajul-cheie în statul democratic de drept este judecătorul, care are ultimul cuvânt în respectarea legii de către stat și de către întreaga societate, considerăm că la respectarea acesteia trebuie sa participe în egală măsură societatea civilă, persoanele fizice, persoanele juridice, organizațiile nestatale, instituțiile publice ș.a.
După cum au specificat mai sus, noțiunea de "stat de drept" se axează pe conceptual "drepturilor și libertăților omului" și pe conceptual "demnității umane". Toată structura instituțională este făcută în scopul protecției acestora, a exercitării lor efective. Ca principiu esențial al statului de drept, asigurarea integrală a drepturilor și libertăților omului și cetățeanului presupune executarea consecventă de către stat a principalei sale misiuni - să garanteze fiecărui cetățean posibilitatea de a-și dezvolta multilateral personalitatea.
Așadar, valoarea supremă în cadrul statului de drept trebuie să fie omul și demnitatea lui, iar demnitatea nu este pur și simplu aprecierea corespunderii personalității și a faptelor sale normelor sociale (morale), dar este în primul rând perceperea de către persoană a valorii sale ca om în general (demnitatea umană), ca o personalitate concretă (demnitate personală), ca un profesionist ș.a.m.d. Mai mult decât atât, "demnitatea" mai este definite ca "reflectarea calităților persoanei în propria conștiință, însoțită de o apreciere pozitivă a persoanei""; "autoaprecierea propriilor calități, aptitudini, concepții, a propriei semnificații sociale""*. Astfel, noțiunea de "demnitate" include în sine conștientizarea de către persoană a valorii sale abstracte și concret-sociale, precum și a valorii (importanței) grupurilor sociale din care face parte.
Din toate aceste puncte de vedere, observăm că faptele pârâtelor indică o încălcare gravă a acestui drept esențial al unei persoane, putând califica, fără îndoială, drept lezarea demnității acțiunea asupra opiniei publice prin care se desconsideră demnitatea persoanei,ca un drept inalienabil al acesteia.
Legislația noastră apăra onoarea, demnitatea și reputația subiectului de drept prin stabilirea obligației generale de abținere de la orice atentate la aceste drepturi ale persoanei și prin oferire apărării judiciare în caz că acestea au fost încălcate. Abținerea de la orice atentat și dreptul de a cere să fie apărate constituie dreptul la onoare, demnitate și reputație.
Deși raportul juridic ce reiese din dreptul la onoare, demnitate și reputație este absolute, din momentul în care el este încălcat, apare raportul juridic relativ, în acest caz cercul nedeterminat de persoane obligate a nu încălca dreptul subiectiv se reduce la o persoană concretă care a lezat onoarea, demnitatea și reputația persoanei, prin fapta proprie, în cazul de față fiind vorba despre pârâtele arătate prin prezenta acțiune. Conform dispozițiilor art.1349 cod civil (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Consideră, de asemenea, că pentru a se putea admite o acțiune privind apărarea onoarei și demnității unei persoane, ar trebui să fie întrunite următoarele condiții:
-informația denigratoare să se fi răspândit;
-Reclamantul să poate fi identificat din contextul informației răspândite;
-Să se fi dovedit că faptele din informația răspândită nu corespund realității;
-Informația să lezeze reclamantul (să aibă caracter defăimător potrivit normelor etice unanim recunoscute).
Reclamanților le-a fost nu doar lezată imaginea și numele, dar și munca depusă până în prezent în numele artei.
Pentru toate aceste motive, pe care înțeleg să le dovedească prin proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martori și proba cu interogatoriul pârâtelor, și în temeiul dispozițiilor art. 72 și 73 Cod civil, ale art. 1349, alin. (1) și (2), ale art. 1357, alin. (1) și (2) Cod civil care dispune că " (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare"", și în conformitate cu dispozițiile constituționale și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, au solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, au invocat disp. art. 72 și 73 Cod civil ari. 1349. alin. (1) și (2). ale art. 1357. alin. (1) și (2) Cod civil, norme interpretate in lumina dispozițiilor din Constituția României, și ale art. 8 CEDO, art. 194 și urm. Cod proc. civ.
In dovedire, au invocat proba cu înscrisuri, proba audio cu înregistrarea conferinței de presă susținută de către pârâta R. B., proba testimonială cu martori, interogatoriul pârâtelor și orice alt mijloc de probă ce ar reieși necesar din dezbateri.
Au anexat: copie CI. . nr._, pe numele N. G.-R.; copie act adițional nr.469/01.06.2012 la contractul de muncă nr.35/30.06.2005; copie act adițional nr.765/05.10.2012 la contractul de muncă nr.35/30.06.2005; copie act adițional nr.840/01.12.2012 la contractul de munca nr.35/30.06.2005; fișa postului de solist vocal; copie CI. . nr._ pe numele G. Ș. – G.; copie contract individual de muncă nr. 152/20.10.1998; copie act adițional nr.26/28.01.2009 la contractul de muncă nr. 152 /20.10.1998; copie CI. ., nr._. eliberată pe numele Ț.-R. C.; copie contract individual de muncă nr. 132/15.09.1997; copie act adiționai nr. 856/01.12.2012 la contractul de muncă nr. 132/15.09.1997; împuternicire avocațială; extrase articole presa.
Reclamanții au depus suport audio (mp3) al conferinței de presă susținută de către pârâta R. B.; curriculum vitae ai numitului G. Ș. G.; Memoriu de activitate - G. Ș. G.; Scrisoare de recomandare pentru reclamantul G. Ș. G., din partea Asist. univ. drd. C. S.; Scrisoare de recomandare pentru reclamantul G. Ș. G., din partea solistei E. R.; C. adresă pentru dobândirea unui memoriu de activitate din partea Operei Naționale Române Cluj, pentru reclamant N. G. R.; C. adresă pentru dobândirea unui memoriu de activitate din partea Operei Naționale Române B., pentru reclamant N. G. R.; C. adresă pentru dobândirea unui memoriu de activitate din partea Teatrului Muzical N. L. G., pentru reclamant N. G. R.; C. adresă pentru dobândirea unui memoriu de activitate din partea Operei Naționale Române Iași, pentru reclamant Ț.-R. C.;
Au propus ca martori pe A. S. C., B. E. D., D. B..
Pârâta B. R. a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași în a judeca prezenta cauză, raportat la dispozițiile Art. 107 alin.1 din Noul Cod de Procedură Civilă, care prevede: "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."
Cum domiciliul său este în București, sector 1, așa după cum rezultă din actul personal de identitate, pe care îl depune în copie, urmează să se constzate că în speță, competentă din punct de vedere teritorial să judece cauza este Judecătoria Sector 1 București.
Solicită ca în acest context instanța de judecată să se pronunțe cu prioritate asupra acestei excepții invocate, în lumina dispozițiilor art.248 alin.1 NCPC, care prevede: "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutila, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei"
Cum pentru judecarea excepției invocate nu este necesară administrarea altor probe, a solicitat ca instanța de judecată să se pronunțe mai întâi cu privire la aceasta. Astfel, a solicitat admiterea excepției și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Judecătoriei Sector, 1 București.
A arătat că deține funcția de manager al Operei Naționale Române Iași, ca urmare a concursului susținut în acest sens în anul 2011, în baza contractului de management aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național nr. 2311 din 09.05.2011
În momentul preluării conducerii operei ieșene, a constatat că în derulare activității curente a instituției existau mari deficiențe, atât în ceea ce privește latura administrativă, dar și în ceea ce privește latura artistică . Așa cum s-a constatat și de către misiunea de audit a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național care a avut loc la finele anului 2011, în cadrul instituției, întreg personalul artistic (soliști vocali, cor, orchestră, balet) nu avea fișa postului, nu existau condici de prezență, nu se efectuaseră evaluările profesionale anuale obligatorii de peste trei ani, nu exista un Regulament Intern, Regulamentul de Organizare și Funcționare nu mai era actual, contractele de muncă erau neactualizate conform legii, spectacolele erau învechite, iar numărul de spectatori extrem de mic, la multe reprezentații fiind doar de câteva zeci.
În urma reorganizării instituționale care a avut loc în toamna anului 2011, când Ministerul Culturii a aprobat noul Regulament de Organizare și Funcționare al O.N.R.I. și noua organigramă, s-a întocmit noul stat de funcții și s-a efectuat redactarea și implementarea tuturor actelor precizate anterior. În anul 2013 s-a efectuat, în conformitate cu Ordinul 2331/2011 al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, evaluarea profesională a tuturor salariaților din cadrul instituției pentru perioada anterioară, evaluare care nu mai avusese loc din anul 2008.
Ca urmare a acestor evaluări, reclamanții din prezenta cauză au primit calificativul "nesatisfăcător”. Având în vedere dispozițiile Codului Muncii, coroborate cu cele ale art.5.2.2 din Regulamentul Intern al O.N.R.I., a dispus efectuarea procedurii de evaluare, pentru stabilirea faptului dacă aceștia mai corespund sau nu locului de muncă pe care îl ocupă în prezent.
În acest sens, a fost programată evaluarea acestora în data de 28 iunie 2013, începând cu ora 10.00, la sediul instituției, comisia de evaluare fiind formată din trei persoane din afara instituției, cu notorietate națională și internațională în lumea muzicii și a artei spectacolului în general, respectiv maestrul P. S. - dirijor și profesor la catedra de dirijat din cadrul Academiei de Muzică "G. D." din Cluj-N., doamna G. S. - soprană și profesor la Universitatea Națională de Muzică din București și Noam Zur - dirijor din Germania.
În data de 28 iunie 2013, evaluarea reclamanților nu s-a putut efectua, întrucât aceștia au acuzat probleme medicale. Unul dintre reclamanți, respectiv N. G. R. a declarat presei referitor la acest moment următoarele: "Eu dimineața am fost într-o sală, am dat să mă încălzesc, vocea nu răspunde, ariile pe care le am de cântat în fața comisiei pentru că mi s-au impus anumite arii, sunt foarte grele, am încercat, nu mi-a răspuns vocea. Asta-i situația. Am fost, am scos concediu medical."
Așadar unul din motivele invocate de acesta a fost că ariile pe care trebuia să le interpreteze sunt foarte grele, fapt care nu are nici o legătură cu starea de boală consemnată în certificatele medicale.
În aceeași zi a avut loc o conferință de presă la care a participat atât ea, cât și unul din dirijorii angajați ai instituției, liderul sindicatului reprezentativ din cadrul O.N.R.I., precum și avocatul O.N.R.I.. înregistrarea întregii conferințe de presă a fost depusă la dosarul cauzei de către reclamanți, însă în cuprinsul acțiunii introductive de instanță au fost precizate lucruri rupte din context, precum și multe minciuni.
"In repetate rânduri, pârâta B. R. a afirmat că "nu mai putem cânta", "nu mai avem succes la public", culminând chiar cu afirmația deosebit de gravă făcută de către pârâtă atunci când Ministrul Culturii, D. B., a intervenit în conflictul dintre angajați și actualul manager, respectiv: "Am niște nenorociți de artiști la O. care nu mai au ce face și pe care vreau să-i dau afară."
În mod evident, acestea sunt doar niște afirmații calomnioase la adresa sa pe fondul nemulțumirii acestora, raportat probabil la rezultatele evaluărilor anuale. Reclamanții nu arată în mod clar când au fost acele "repetate rânduri" și în ce conjunctură.
Aceștia au depus la dosar câteva extrase din presă, printre care am observat și un articol postat pe pagina de internet WWW.TELEM.RO, din data de 28 iunie 2013, ora 19.40, intitulat "R. N. nu mai poate să cânte!", în care se arată că această afirmație ar fi fost făcută de dânsa, precum și faptul că ar mai fi afirmat că R. N. nu mai are succes la public.
Personal, nu a făcut aceste afirmații, titlul articolului fiind dat de reporterul care s-a ocupat de redactarea acestuia. De asemenea pe același site există un link către reportajul respectiv în format video. Din vizionarea reportajului difuzat pe portalul menționat anterior, se observă foarte clar că respectivele afirmații nu sunt făcute de dânsa. Personal, doar a reprodus din memorie câteva fragmente din comentariile făcute de critica de specialitate, în scris, referitor la prestația artistică a reclamantului N. G. R., inclusiv cea din spectacolul D. Giovanni, prezentat în cadrul Festivalului Operelor Naționale de la Cluj N. voce al Operei din Iași. În acest sens am precizat ceea ce cronica a menționat:"... ultima cronică pe care a avut-o la Festivalul de la Cluj a fost solistul fără voce al Operei din Iași nici nu vrem să ne amintim de el că a stricat tot spectacolul, ceva în genul asta."
D. dovadă a realității precizărilor făcute de mine, atașez prezentei întâmpinări cronica integrală scrisă de doamna A. F. (muzicolog de renume și critic muzical cu o vastă experiență, care se întinde pe parcursul mai multor decenii, membru în diferite jurii de specialitate.), în care se precizează: "în seara următoare, B. R. a apărut în ipostază de regizor al operei mozartiene D. Giovanni, păstrând acum, cu câteva excepții, distribuția de la premieră, omogenă, echilibrată, cu soliști bine aleși pentru rolurile respective (excepție făcând tenorul R. N., un D. Ottavio fără voce, de care încerc să nu-mi mai amintesc...). "
Din compararea afirmațiilor mele, prin care citam cronica de specialitate, cu ceea ce s-a scris în cronica spectacolului D. Giovanni de la Cluj, se observă foarte clar faptul că nu a expus părerea sa personală, ci a relatat parțial conținutul cronicii scrise de doamna A. F. în data de 7 iunie 2012, referitor la prestația profesională a reclamantului N. G. R..
În acest fel, susținerile reclamanților prin care arată că afirmațiile de această natură nu pot fi considerate decât vexatorii, de natură să prejudicieze demnitatea și reputația noastră de artiști și de oameni, în general nu pot fi primite în prezenta speță, întrucât valoarea profesională și calitatea interpretării artistice sunt chestiuni ușor evaluabile, cei în cauză trebuind să conștientizeze faptul că poate există o problemă chiar în ceea ce privește calitățile lor profesionale.
În ceea ce privește apariția pe pagina de facebook a instituției a articolului prin care se comunica faptul că cei trei soliști au beneficiat de organizarea unei evaluări speciale, în conformitate cu art. 5.2.2 din regulamentul intern al ONRI, la care nu s-au prezentat din motive medicale, aceasta nu constituie decât o informare cu privire ia o parte din activitatea instituției, nefăcându-se nici un fel de afirmații jignitoare sau denigratoare la adresa reclamanților, care le-ar fi putut leza demnitatea. Mai mult, fotografiile și datele privind activitatea profesională a acestora constituie informații publice, întrucât aceștia sunt angajați ai unei instituții publice, fiind detaliate pe site-ul oficial al Operei Naționale Române lași www.operaiasi.ro.
În aceste condiții, nu se pune problema încălcării dispozițiile art.72 și 73 din NCPC.
Mai trebuie precizat faptul că în data de 3 octombrie 2013 a fost reprogramată evaluarea profesională a celor trei reclamanți, care s-a efectuat tot de o comisie externă, formată din personalități artistice. De această dată, reclamanții N. G. R. și Ț. R. C. au avut din nou diferite afecțiuni medicale și au prezentat certificate medicale, neparticipând la audiție, în timp ce reclamantul G. Ș. G. s-a prezentat la evaluare, dar a obținut calificativul necorespunzător.
O nouă -reunire a comisiei în vederea evaluării celor doi soliști care s-au îmbolnăvit în data de 3 octombrie este programată în data de 19 octombrie 2013.
Analizând prezenta speță și din punct de vedere al textelor de lege invocate, constatăm că s-a solicitat obligarea subsemnatei la plata unei sume de bani cu titlu de daune, în contextul constatării existenței răspunderii civile delictuale, conform art. 1349 cod civil.
Pentru existența răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții:
1.existența unui prejudiciu;
2.existența unei fapte ilicite;
3.existența unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
4.existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constind in intenția, neglijenta sau imprudenta cu care a acționat.
A solicitat cheltuieli de judecată.
O. națională Română Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În fapt, reclamanții au calitatea de salariați în cadrul Operei Naționale Române Iași, în funcția de soliști vocali.
În cuprinsul acțiunii introductive de instanță aceștia precizează că "pârâtele au furnizat publicului larg, prin diferite modalități (articole de presă, conferințe, discuții publice) informații defăimătoare și neadevărate la adresa noastră. Astfel, în diverse ocazii, pârâtele au înțeles să aducă atingere onoarei, demnității și reputației noastre, afirmând public lucruri ce ne-au denigrat atât pe plan personal, cât și mai ales cel profesional", fără însă a preciza cu exactitate care ar fi acele informații defăimătoare și neadevărate care au fost afirmate în public de către pârâta ONRI.
Singura referire cu privire la pârâta ONRI, este cea prin care se arată că pe pagina de facebook a instituției s-a publicat un anunț împreună cu fotografiile acestora, numele și funcția ocupată în cadrul instituției, în data de 28 iunie 2013.
În acest context, toate referirile care vor urma se vor referi exclusiv doar la acest aspect, care conferă calitate procesuală pasivă pârâtei ONRI.
În data de 28 iunie 2013 a fost programată evaluarea profesională a reclamanților, conform deciziilor nr.38/07.06.2013, 39/07.06.2013 și 40/07.06.2013, în conformitate cu dispozițiile art.5.2.2 din Regulamentul Intern al instituției. Evaluarea urma să fie efectuată de o comisie formată din personalități marcante din domeniul artistic, din țară și străinătate.
Întrucât reclamanții s-au îmbolnăvit în ziua evaluării, respectiv în ziua precedentă evaluării, având cu toții afecțiuni ale laringelui, și-au luat concediu medical, așa cum rezultă din certificatele medicale depuse la angajator pentru justificarea lipsei de la locul de muncă.
In acest context, pe pagina de facebook a ONRI a fost publicată o informare completă cu privire la acest fapt, prin care se relata: "Astăzi, Vineri, 28 iunie 2013, ora 10.00, o comisie externă, formată din personalități artistice recunoscute la nivel național și internațional a fost prezentă la sediul O.N.R.I. pentru a efectua evaluarea profesională a celor trei angajați de mai sus, care din păcate s-au îmbolnăvit și au prezentat concedii medicale."
De asemenea, a fost publicată și componența comisiei de evaluare, respectiv: "Dirijorii Noam Zur (Germania) și P. S. (Cluj-N.) alături de soprana și profesoara G. Stoîeriu (București)".
Mai mult, tocmai pentru a nu se aduce nici un fel de ofensă nici unui salariat al ONRI, inclusiv de către alte persoane care ar fi postat comment-uri pe pagina de facebook, s-a precizat și faptul că "Toate comment-urile tendențioase și jignitoare la adresa oricărui coleg, vor fi șterse. E doar un anunț de-evaluare -profesională care trebuia să aibă loc astăzi, iar niciunul dintre cei trei soliști care trebuiau să participe, nu s-au prezentat pe caz de boală."
Așadar grija angajatorului (ONRI) pentru imaginea salariaților săi a constituit și constituie o prioritate, motiv pentru care s-au luat toate măsurile care să garanteze drepturile individuale la demnitate și la propria imagine.
Din lecturarea textului anunțului, respectiv "...care din păcate s-au îmbolnăvit..." rezultă fără echivoc compasiunea exprimată de către pârâta ONRI, în calitate de angajator, față de starea de boală a acestora, care le-a afectat sănătatea și capacitatea de a cânta.
În ceea ce privește fotografiile reclamanților, care au fost publicate în cadrul anunțului, arătăm faptul că acestea sunt fotografiile oficiale ale celor trei salariați, aflate de mult timp pe pagina WEB a Operei Naționale Române Iași, respectiv www.operaiasi.ro, la rubrica - Artiști - Soliști vocali.
Acest spațiu din cadrul paginii web a pârâtei este dedicat exclusiv prezentării publice a tuturor soliștilor ONRI, fiind precizat și postul pe care îl ocupă în cadrul instituției, CV-ul fiecăruia așa după cum aceștia l-au comunicat instituției, precum și o fotografie postată conform solicitării fiecărui solist, având în vedere că ONRI este o instituție publică de cultură, de interes național, finanțată de la bugetul de stat, având drept ordonator principal de credite Ministerul Culturii, așa după cum se precizează în art.l și 2 din Regulamentul de Organizare și Funcționare al ONRI, aprobat prin Ordinul nr.2526 din 16.08.2011 al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.
Prin comparare, se observă cu ușurință faptul că fotografiile atașate în articolul de pe facebook, invocat de reclamanți, sunt exact fotografiile publice ale celor trei reclamanți, așa cum au dorit aceștia să apară pe site-ul oficial al instituției, site care poate fi accesat neîngrădit de către oricine, prin internet.
Ateste precizări sunt necesare, întrucât în susținerea acțiunii au fost invocate de către reclamanți prevederile art.72 și 73 Cod civil. Acesta din urmă prevede: 1. " Orice persoana are dreptul la propria imagine.
2.In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozițiile art. 75 rămân aplicabile."
Cum în speță reclamanții sunt salariați într-o instituție publică, iar publicarea fotografiilor care îi înfățișau, împreună cu informarea completă referitoare la funcția ocupată în cadrul instituției și CV-ul personal pe site-ul oficial al ONRI, reprezintă informații de interes public, nu se poate pune problema unei "expuneri jignitoare, ce instigă în mod evident la denigrare sub toate aspectele", așa după cum au precizat aceștia în cuprinsul acțiunii introductive.
Mai mult, acceptul acestora referitor la datele aflate pe site-ul WWW.OPERAIASI..RO s-a manifestat în mod continuu, pe o perioadă de aproximativ doi ani, site-ul fiind conceput în toamna anului 2011. în cazul în care aceștia nu ar fi fost de acord cu prezentarea publică a fotografiei lor, ar fi ..trebuit.ca, în conformitate cu dispozițiile art.73 al.2 din Codul Civil, să notifice -angajatorului faptul că doresc să interzică sau să împiedice reproducerea— înfățișării lor fizice, în cadrul paginii de internet. în realitate, acest fapt nu s-a întâmplat, reclamanții fiind de acord cu postarea publică a fotografiilor personale, precum și a celorlalte date referitoare la aceștia, așa după cum le-au furnizat.
În ceea ce privește aplicabilitatea art.1349 Cod civil, în prezenta speță, respectiv atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtei O. Națională Română Iași, nu sunt întrunite cumulativ condițiile pentru existența răspunderii civile delictuale, în sensul că nu există nici fapta ilicită și nici prejudiciul.
Chiar și condițiile care reclamanții consideră că ar trebui să existe pentru "a se putea admite o acțiune privind apărarea onoarei și demnității unei persoane", deși nu este invocat nici un text de lege în susțineți se observă că trei din cele patru condiții enunțate nu sunt îndeplinite, respectiv:
1. Informația denigratoare să se fi răspândit. Nu poate fi vorba de nici o informație denigratoare, întrucât prin anunțul postat se realizează o simplă informare, fără a se face vreo referire denigratoare la adresa niciunuia dintre reclamanți.
2. Să se fi dovedit că faptele din informația răspândită nu corespund realității. Tot ceea ce s-a relatat sunt fapte certe, care corespund realității, fiind dovedite prin probele care se vor administra în cauză. în mod absolut cert, în data de 28.06.2013 s-a întrunit comisia care urma să efectueze evaluarea profesională a reclamanților, iar aceștia s-au îmbolnăvit, conform certificatelor medicale prezentate angajatorului.
3. Informația să lezeze reclamantul. Informația prezentată nu poate leza pe nici unul dintre reclamanți, întrucât nu s-a făcut nici o referire cu caracter jignitor sau injurios la adresa acestora, ci doar s-a efectuat o comunicare a unei situații de fapt reale, în condițiile în care aceștia sunt; salariați ai unei instituții publice.
Referitor la incidența în cauză a dispozițiilor art.1357 Cod Civil, considerăm că acest text de lege nu poate fi invocat în prezenta speță, întrucât, neexistând fapta ilicită și prejudiciul, așa cum am arătat anterior, nu se poate pune problema "reparării prejudiciului".
A solicitat respingerea acțiunii.
A propus înscrisuri, interogatoriul reclamanților.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare.
Au arătat că ar fi absolut imposibil ca situația de fapt să fie aceea prezentată, cu rea credință, de către pârâtă, atât timp cât se face vorbire despre o situație ce vizează aspecte strict personale ale unor angajați ONRI, și a unor probleme ce derivă din derularea unor contracte de muncă .
Pârâta omite să facă referire la întrebarea tendențioasă ce încheie această „notă de informare", și care conferă întregului text un caracter, fără echivoc, tendențios: ..Dacă ați fi în locul conducerii Operei Naționale Române Iași, ce poziție ați adopta?".
Însăși reacția publicului larg, exprimată prin comentariile adăugate acestei postări, vine și certifică înțelesul și scopul textului postat de către pârâtă, fiind receptai exact în sensul dorit. De aceea, pârâta este blamată de către utilizatorii acestui site de socializare, fiindu-i imputate fapte precum: „ Postarea dv este tendențioasa! Parca este un anunț de WANTED DEAD OR ALIVE. Ați pus pozele celor 3 (infractori) și ați sugerat că și-au luat intenționat concediul medical doar ca să nu dea audiție " (G. B.) sau ., Cei care comentează aici ar trebui sa susțină SCOATEREA acestei postări cu lotul de pe facebook Aratei mizerabil. Afectează oameni. Nu vă gândiți la efectele produse și la ce stârniți? Nu are rost. postarea e irelevantă, ține de bucătăria internă a instituției" ( Mike OC Guy).
Astfel, este evident faptul că o astfel de postare nu constituie în nici un caz ..informări" constate pe care ONRI înțelege să le facă prin intermediul acestui site de socializare. Publicul nu a perceput această postare nici ca o modalitate de aducere la cunoștință a unor situații din interiorul instituției, nici ca o exprimare a ..compasiunii" unui angajator față de problemele medicale ale angajaților săi, ci exact în sensul avut în vedere de către pârâtă, tară putință de tăgadă, și anume acela de denigrare a unor persoane ce, atu calitate de angajați ONRI, pentru nerespectarea, ce se insunuează cu rea-credință, a unor obligații.
Au considerat că pârâta O. Națională Română Iași, ca instituție angajatoare, cunoștea cu precizie ce măsura sau ..poziție" să adopte în cazul în care cei trei angajați ar fi încălcat în vreun fel obligațiile ce derivă din contractele lor de muncă, precum și dispozițiile Codului Muncii care reglementează astfel de situații. în mod cert nu era necesar să se recurgă la un ..sondaj de opinie" adresat publicului larg pentru a se soluționa o astfel de problemă, dacă aceasta ar fi existat. Mai mult decât atât, dacă textul postai nu ar fi avut un scop instigator, și nu ar li urmărit expunerea jignitoare a unor angajați, nu înțelegem rolul întrebării tendențioase introduse la final.
Susținerea pârâtei ONRI ce cataloghează postarea apărută la data de 28 iunie 2013 drept o „informare completă nu face decât să constituie temei și pentru încălcarea dreptului la viața privată, așa cum este prevăzut și apărat prin dispozițiile art. 71, alin.(l) și alin. (3) și care statuează în mod expres faptul că „ este interzisă utilizarea. în orice mod, a informațiilor din viața privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75". Astfel, atât expunerea unor probleme de natură medicală a unor angajați pe un site de audiență publică, fără acordul acestora, nu face decât să încalce acest drept protejat legislativ.
In privința utilizării fară acordul reclamanților a imaginilor au solicitat a se face distincția dintre un site oficial al unei instituții, pe care regăsim imagini ale angajaților în calitatea lor de soliști, și un site de socializare, care folosește aceste imagini în mod intenționat jignitor, alăturate unui text tendențios și instigator, și care, percepute ca un tot unitar, aduc atingere demnității și onoarei acestor persoane. Faptul că reclamanții nu au cenzurat timp de doi ani publicarea pe site-ul oficial al ONRI a imaginilor lor nu justifică folosirea acelor imagini în cu totul alt context, pe un cu totul alt gen de site. Din motivația oferita de către pârâtă se poate înțelege că o dată ce aceste imagini au apărut pe o pagină de internet, pot fi folosite nelimitat în orice alt scop și context pe orice altă pagină de internet, iară a mai fi necesar un acord expres al persoanelor în cauză, fapt totalmente greșit și în deplină neconcordanță cu dispozițiile legale.
Prin regulamentul intern al O.N.R.I. se prevede în capitolul 9, art. 9.1, alin. (4) și (5) faptul că .. în cadrul ONRI este interzisă atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, săvârșită atât de către salariați, cât și de către membrii conducerii institui iei" și ..Este interzisă afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară ori disprețului public. "
Mai mult decât atât. ulterior introducerii prezentei acțiuni pe rolul instanței Judecătoriei Iași, la nivelul instituției ONRI s-a întocmit un act adițional la regulamentul intern, act adițional ce prevede încă o dată faptul că orice atingere adusă instituției sau angajaților săi. prin diverse mijloace, printre care de această dată apare menționat în mod expres Facebook-ul, este sancționabilă. Nu putem decât să considerăm că, implicit, .pârâta,.ONRI recunoaște drept-atingere adusă onoarei și demnității orice expunere negativă prin însăși intermediul acestui site la care fac referire prin acțiunea lor introductivă.
Prin întâmpinarea depusă de către pârâta R. B. s-a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași.
Referitor la această excepție, se solicită respingerea sa raportat la dispozițiile art. 112 NCPC prin care se statuează în mod expres faptul că „cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia”.
In subsidiar, au invocat dispozițiile art. 113, alin.(l), pct. 9 și ale alin.(2), și pe cale de consecință să respingeți excepția invocată stabilind ca fiind competentă teritorial Judecătoria Iași.
În dovedirea relei-credințe a pârâtei care susține prin întâmpinarea formulată fapte precum ,,am constatat că în derularea activității curente a instituției existau mari deficiențe, atât în ceea ce privește latura administrativă, dar și în ceea ce privește latura artistică", au înțeles să depună o . extrase din presa scrisă prin care pârâta își exprima inițial o cu totul altă părere referitor la aceste aspecte.
Au solicitat proba cu acte, proba cu martori și interogatoriul pârâtelor.
Pârâta R. B. a formulat răspuns la întâmpinare.
A invocat exceptia necompetentei materiale a Judecătoriei Iasi de a soluționa în fond prezenta cauza motivat de următoarele aspecte:
Potrivit art. 94 lit. (j) Cod procedura civila, cererile care revin expres judecătoriei pentru judecata in prima instanța sunt "orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea pârtilor, profesioniști sau neprofesionisti."
Dupa cum se poate lesne constata din petitul cererii introductive de instanța, obiectul prezentei cauze îl constituie o cerere evaluabila in bani in valoare de 600.000 lei, pentru daunele morale aduse onoarei, demnității si reputației reclamanților.
In aceste condiții, a solicitat admiterea excepției necompetentei materiale a Judecătoriei Iasi de a soluționa prezenta cauza in prima instanța si declinarea in favoarea Tribunalului Iasi pentru o competenta soluționare.
A invocat disp. art. 205-208 C.pr.civ.
Reclamanții au solicitat respingerea excepției arătând că solicită_ lei pentru fiecare dintre aceștia, modificarea tardivă a acțiunii, ulterioară primului termen de judecată (art. 204 N.C. pr.civ.)
O. Română Iași a solicitat admiterea excepției.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
1.Obiectul cauzei îl constituie despăgubiri de_ lei (și nu_ lei), suma fiind solicitată global. (Pârâta nu a insistat în soluționarea excepției de necompetență teritorială).
Or, această pretenție dedusă judecății, cu titlu de despăgubiri civile, ce tinde la repararea prejudiciului moral pe care reclamanții afirmă că le-au cauzat pârâtele depășește suma de_ lei la care face referire art. 94 lit. j C.pr.civ.
Prin urmare, instanța va admite ca întemeiată excepția de necompetență materială.
2. În baza art. 129 (1), (2) pct. 2 și 132 N. C.pr.civ. instanța va declina în favoarea Tribunalului competența de soluționare a prezentei acțiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
A.Constată tardivă modificarea acțiunii.
B. 1.Admite excepția de necompetență materială.
2.Declină în favoarea Tribunalului Iași competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanții N. G.-R. - Iași, .. 31A, CNP_, G. Ș. G. – CNP_, N., ., ., . și Ț.-R. C. – Iași, ., ., . cu domiciliul ales la Cabinet Avocat „C. B.-C.”, .. 10, . Iași în contradictoriu cu pârâtele O. Națională Română Iași – prin manager B. R. – Iași, .. 18 și R. B. – București, sector 1, ., ., CNP_.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 Ianuarie 2014.
Președinte, Grefier,
Redactat D.P.- 21.01.14
Tehnored. 2ex. I.L. – 18.02.2014
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2014/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6437/2014.... → |
|---|
