Fond funciar. Hotărâre din 26-11-2014, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 25594/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 26.11.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. I.
GREFIER - P. A.-M.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantii N. A., B. V., in contradictoriu cu paratii C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, pârât C. L. DE FOND FUNCIAR D., pârât S. M., având ca obiect fond funciar rectificare T.P.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care:
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 19.11.2014, fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, din lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA:
Deliberând asupra excepției de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ /11.07.2014 reclamantele N. A. și B. V. au solicitat in contradictoriu cu paratele C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, C. Locala D. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și S. M., rectificarea erorii titlului de proprietate nr._/26.11.1996, în sensul corectării identificatorilor cadastrali.
In motivarea cererii de rectificare reclamantele au arătat ca, în urma verificărilor s-a constatat că au fost trecute in mod eronat identificatorii cadastrali, corect fiind: terenul in suprafață de 7200 m.p., situat in ./81 este, de fapt, compus din 3011 m.p. ., 2027 m.p. ..p. .;terenul in suprafața de 7200 m.p., situat in . 1171/29, este compus din: 4576 m.p.-. m.p. –..p.-..p.-. în suprafață de 5400 m.p. situat in ./87, compus din parcele:861 m.p.-., 3106 m.p.-. m.p.–. in suprafața de 5421 m.p. situat in ./34,compus din parcele: 1516 m.p. –. m.p.-. m.p.- . m.p.-. doua terenuri in suprafață de 3600 m.p. si 5000 m.p. situate în tarlaua 41, . . singur trup de teren, fiind compus din parcelele: 606 m.p.- ., 2360 m.p. – . m.p.-.,460 m.p.-., 961 m.p.-., 632 m.p. – . 2989 m.p. – ..
In drept, a fost invocată legea nr. 18/1991.
Parata, C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat intampinare prin care a aratat că, a intocmit titlul de proprietate pe baza documentatiei inaintata de C. locala de fond funciar, aceasta fiind cea care are atributii in stabilirea suprafetelor de teren reconstituite, astfel incat, nu se afla in culpa procesula pentru faptul ca in titlul de proprietate au fost inscrise in mod gresit amplasamentul suprafetelor de teren reconstituite.
In drept, au fost invocate dispozițiile legii fondului funciar si HG 890/2005.
Pârâtele C. Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si S. M. nu au formulat întâmpinare.
In ședința publica instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței generale a instanțelor de a soluționa prezenta cauză.
Conform art. 248 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 instanța se va pronunța asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz cercetarea în fond a cauzei. În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.
Prin urmare, instanța va analiza cu prioritate excepția necompetenței generale, având în vedere că potrivit art. 131 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 stabilirea competenței este reglementată ca fiind o obligație în sarcina instanței, chiar la primul termen de judecată.
Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 130 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii .
Potrivit disp. art.I pct 11 din Legea nr.219/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agentiei Nationale de cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, precum si pentru modificarea unor acte normative :” După articolul 9 se introduc două noi articole, articolele 9^1 și 9^2, cu următorul cuprins:…
…9^2. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:…
… 2. După articolul 59 se introduce un nou articol, articolul 59^1, cu următorul cuprins:
«Art. 59^1. - (1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.»"
În speță, prin cererea formulata, reclamantele solicita erorii titlului de_/26.11.1996, în sensul corectării identificatorilor cadastrali, amplasamentul terenului nefiind afectat.
În contextul arătat reiese că dispozițiile Legii nr.219/2012 invocată, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 789 din 23 noiembrie 2012, atribuie de la acest ultim moment competența exclusivă de analiză și soluționare pentru cererile de rectificare a erorilor materiale din Titlurile de proprietate Comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991.
Așadar, conform textului de lege menționat comisiile județene sunt cele abilitate să adopte hotărâri cu privire la cererile de rectificare.
De precizat este si faptul ca, în acest fel nu este îngrădit liberul acces la justiție al persoanelor nemulțumite de modul de soluționare sau al lipsei soluționării, existând posibilitatea pentru acestea să conteste modul de soluționare sau lipsa soluționării cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană, prin intermediul plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.
În interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut, el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei într-o asemenea măsură sau până într-acolo încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. În plus aceste restricții nu sunt conforme cu art. 6 alin 1 din Convenție decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea cauza L. împotriva României, definitivă la 26.04.2006, paragraful 36).
Or, analizând cerințele arătate mai sus, instanța constată că prin reglementarea competenței exclusive de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale strecurate în titlurile de proprietate emise în temeiul legii fondului funciar în favoarea chiar a organului emitent al acestor titluri de proprietate, se urmărește un scop legitim, respectiv acela de a asigura un termen rezonabil de soluționare a acestor cereri, care, în sine, nu implică probleme de interpretare sau de aplicare a normelor de drept ci doar de verificare a corectitudinii datelor menționate în titlurile de proprietate emise, verificări ce însă nu pot fi realizate de către instanțele de judecată cu aceeași celeritate ca în procedura administrativă, având în vedere încărcătura reală a activității actuale a instanțelor judecătorești (în medie 674 de dosare pe judecător la 6 luni la nivelul judecătoriilor în anul 2012, conform Raportului privind activitatea instanțelor de judecată în primul semestru al anului 2012 emis de către Consiliul Superior al Magistraturii, volumul și încărcătura fiind în creștere). Totodată, prin această reglementare se urmărește și degrevarea instanțelor judecătorești de acest tip de cauze, tocmai pentru a se putea asigura soluționarea cu celeritate a cauzelor înregistrate pe rolul judecătoriilor pentru care nu este reglementată o astfel de procedură.
De asemenea, se observă că este respectat și raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat, formularea cererii către organul emitent al titlului de proprietate nefiind o sarcină disproporționată față de scopul descris mai sus.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reiterat și în cauza B. împotriva României, hotărârea din 24.05.2005, paragraful 60, că art. 6 alin 1 din Convențiwe nu obligă statele să supună litigiile asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil unei proceduri care să respecte integral, în toate etapele, cerințele art.6. intervenția inițială a organismelor administrative sau profesionale, care au sau nu prerogative judiciare, care nu îndeplinesc toate cerințele, poate fi justificată dacă aceste organisme se supun controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină, care garantează drepturile prevăzute de art. 6 alin 1 din Convenție.
În acest sens, modul de soluționare sau chiar lipsa de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană poate fi contestată conform plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanța de judecată, fiind astfel garantat pe deplin accesul la justiție.
Pentru considerentele arătate instanța, în temeiul art. 131, art. 130 alin 1, art. 129 alin 2 pct. 1 și art. 132 alin 4 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 și art. 59 ind. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, instanța va admite excepția invocata și va respinge cererea, apreciind că o eventuală soluționare a prezentei cauze ar încălca competența generală, având drept consecință nulitatea absolută a hotărârii pronunțate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești invocată din oficiu.
Respinge cererea formulată de către reclamantele N. A. și B. V., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat” C. P.”, cu sediul în Iasi,. nr.8,., în contradictoriu cu pârâții S. M.,domiciliată in ., județul Iasi, C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Locala D. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, ca fiind inadmisibilă.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria Iași, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26.11.2014.
Președinte, Grefier,
C. I. P. A.-M.
Red/teh.I.C.
4 ex/14.01.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9613/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 676/2014.... → |
|---|
