Ordin de protecţie. Sentința nr. 3409/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3409/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 2644/245/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3409/2014
Ședința din camera de consiliu de la 6 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. H.
Grefier M. G. P.
MINISTERUL PUBLIC A FOST REPREZENTAT DE
PROCUROR B. A.
Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta H. V. L. în contradictoriu cu pârâtul H. C. C., având ca obiect ordin de protecție evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu se prezintă reclamanta asistată de av. M., pârâtul asistat de av. D. G..
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează modalitatea îndeplinirii procedurii de citare cu părțile, s-au înaintat la dosar relațiile solicitate de la Secția V Poliție.
Instanța procedează la verificarea identității reclamantei, legitimată cu CI . nr._ și a pârâtului, legitimat cu MX nr._.
Av. M. depune la dosar și comunică și apărătorului ales al pârâtului transcrierea înregistrării audio depuse la dosarul cauzei la termenul anterior. Susține că a comunicat părții adverse și copia suportului audio depus la dosar.
Instanța procedează la audierea în cameră de consiliu a suportului audio depus la dosar de către reclamantă..
Interpelat fiind pârâtul dacă își recunoaște vocea în înregistrarea audio și dacă își amintește ziua când a avut loc această înregistrare, pârâtul susține că nu își amintește când a avut loc înregistrarea și nu este sigur dacă sunt vocile sale și ale soției sale. Mai adaugă faptul că nu are cunoștință despre faptul că este legal sau nu să înregistrezi o persoană fără acordul său.
Precizează faptul că este posibil să fi avut loc în astfel de discuție între părți.
Arată faptul că se poate observa cel puțin din această înregistrare audio cine provoacă aceste discuții. Reclamanta este cea care reproșează mereu că pârâtul nu are un loc de muncă și nu contribuie la întreținerea familiei. Pârâtul mai arată faptul că pleacă la serviciu la 8 dimineața și preferă să se întoarcă cât mai târziu acasă pentru a o găsi pe reclamantă dormind, evitând astfel certurile ce se pot ivi. Arată că reclamanta are unde locui la părinții săi. Pârâtul susține că dorește să rămână în apartament pentru a avea grijă de copiii săi, lucru pe care îl poate face singur. Precizează faptul că nu îl interesează dacă reclamanta are o altă relație, copiii pot merge cu mama lor, însă nu doresc acest lucru. Susține pârâtul că nu sunt reale afirmațiile reclamantei potrivit cărora relația sa cu minorii s-ar fi schimbat după desfacerea căsătoriei dintre părți. Arată faptul că o relație între părinte și copiii săi nu poate fi formată doar în două luni de zile. Se deduce și din audierea minorilor că nu s-au întâmplat cele susținute de către reclamantă.
Av. D. depune la dosar și comunică și apărătorului ales al reclamantei înscrisuri reprezentând certificat de cazier al pârâtului, caracterizări de la locurile de muncă ale pârâtului, copia cărții de muncă a acestuia și mesaje telefonice dintre minoră și reclamantă.
Av. M. depune la dosar schița cadastrală a apartamentului pentru a face dovada faptului că imobilul este compus din două camere, nedecomandate, a suferit unele modificări și nici nu este proprietatea părților. Reclamanta a fost numită curatorul proprietarului apartamentului din anul 2008.
Pârâtul nu dorește comunicarea acestui înscris, având în vedere faptul că îi este cunoscut. și mai adaugă faptul că proprietarul apartamentului este unchiul său.
Interpelate fiind părțile cu privire la cererile pe care înțeleg să le mai formuleze în cauză, se arată că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la concluzii.
Av. M. pentru reclamantă, consideră că prin întregul probatoriul administrat în cauză, înscrisuri, proba testimonială, proba audio s-a făcut dovada faptului că se impune admiterea cererii de emitere a unui ordin de protecție împotriva pârâtului care prezintă un pericol atât pentru reclamantă, cât și pentru copii. Având în vedere configurația apartamentului unde locuiesc părțile, este imposibil să fie împărțit în așa fel încât să nu se întâlnească, iar conviețuirea este imposibilă.
Este adevărat faptul că minorii sunt atașați de ambii părinți, însă pârâtul are o influență negativă asupra copiilor. Pârâtul vine în fiecare zi beat acasă și face scandal.
Solicită instanței să aibă în vedere faptul că prin hotărârea de divorț s-a hotărât ca reclamanta să exercite în mod exclusiv autoritatea părintească cu privire la minori, domiciliul acestora să fie stabilit la mamă și stabilirea unui program de vizită al pârâtului pentru a lua legătura cu minorii.
Pentru toate motivele arătate în cererea introductivă de instanță și având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză, av. M. solicită admiterea cererii, emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului și evacuarea acestuia din apartament. Fără obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Av. D. solicită respingerea cererii de emitere a unui ordin de protecție ca nedovedită.
Solicită instanței să aibă în vedere faptul că martorul audiat ca urmare a solicitării reclamantei a dat dovadă de subiectivism în prezentarea faptelor și mai mult decât atât, mama reclamantei nu a venit în vizită la părți de foarte mult timp, ca atare, susținerile sale nu au fost percepute în mod direct. Solicită instanței să aprecieze asupra veridicității și obiectivității relatărilor martorei audiate din partea reclamantei.
Atât prin depoziția martorului audiat din partea pârâtului, cât și înscrisurile depuse la dosar, s-a făcut dovada faptului că pârâtul mereu a avut un loc de muncă, a adus bani în casă și a întreținut familia. În prezent pârâtul lucrează fără forme legale.
Relativ la înregistrarea audio depusă la dosar de către reclamantă, av. D. solicită instanței să aibă în vedere faptul că este înregistrată o discuție a părților, afirmațiile jignitoare, ofensatoare și sfidătoare venind din partea ambilor soți. Se poate constata faptul că reclamanta este cea care îl provoacă pe pârât. Acesta nu a avut cunoștință despre faptul că pârâta îl înregistrează și îl provoacă la anumite discuții.
Nu se poate face dovada violenței sau amenințărilor pârâtului prin înregistrarea depusă la dosar de către reclamantă.
Prin cele relatate de către minori la momentul audierii lor în camera de consiliu, se poate observa faptul că reiese o altă situație decât cea prezentată de către reclamantă.
Nu se poate dispune evacuarea pârâtului din imobil de vreme ce acesta nu are unde să locuiască, are un singur frate ce are familie, copii minori și nu poate să meargă să locuiască împreună. Nu s-a făcut dovada faptului că părțile nu mai pot conviețui, iar dacă s-ar da crezare doar unuia dintre cei doi, nu s-a pronunța o hotărâre în spiritul justiției.
Solicită respingerea cererii, fără obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Procurorul solicită respingerea cererii de emitere a unui ordin de protecție având în vedere faptul că susținerile reclamantei nu sunt dovedite.
Av. M. solicită cuvântul în replică și precizează că mărturia martorului audiat din partea pârâtului este mincinoasă în condițiile în care nu a fost în casa părților și nu are cunoștință despre cele întâmplate între părți. Martorul audiat din partea pârâtului este un prieten al acestuia cu care bea împreună.. Susține că pârâtul are doi frați, nu unul singur astfel cum s-a arătat. Chiar pârâtul le-a spus copiilor că se vor muta împreună la M., unde fiecare are camera sa.
Susține av. M. faptul că pârâtul o amenință în fiecare zi pe reclamantă cu moartea sau cu faptul că îi va strica reputația la locul de muncă pentru că ar avea o relație amoroasă cu politicianul P. M. și că va face tot posibilul să-i discrediteze pe amândoi.
Declarând dezbaterile încheiate, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra acțiuni civile de față instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ reclamanta H. V. L. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul H. C. C. să emită un ordin de protecție de evacuare a pârâtului din domiciliul comun, prin care acesta sa fie obligat la păstrarea unei distanțe minime față de reclamantă și față de copii, interzicerea acestuia de a mai lua legătura cu reclamanta și cu copiii.
În fapt a arătat reclamanta că la 1.07.2013 a formulat cerere de divorț ce a făcut obiectul dosarului nr._/245/2013, soluționat la 10.01.2014, pronunțându-se sentința civilă nr. 124/2014. Prin această sentință, s-a dispus desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, dispunându-se totodată ca autoritatea părintească să se exercite în exclusivitate de către reclamantă, copiii urmând a avea domiciliul la reclamantă. Motivul divorțului a fost comportamentul violent atât fizic cât și psihic, exercitat de către pârât asupra reclamantei cât și asupra minorilor, dar și consumul de băuturi alcoolice de către pârât. Datorită acestui comportament a apelat de mai multe ori serviciul de urgență 112 pe numele pârâtului fiind deschise mai multe dosare de cercetare penală pentru violență în familie.
Întrucât pârâtul locuiește în continuare în domiciliul comun și după pronunțarea hotărârii de divorț, comportamentul acestuia este în continuare agresiv, violent, fiind în permanență amenințată cu aplicarea de corecții fizice sau chiar cu moartea.
Având în vedere starea tensionată în care se află de o lungă perioadă de timp a fost nevoită să se adreseze unui psiholog pentru consult și tratament de specialitate.
În drept a invocat art. 26 din Legea nr. 217 din 2003.
Cererea este scutită de la plata taxelor de timbru.
La solicitarea reclamantei instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile depuse și a probei testimoniale, probe ce au fost administrate.
La dosar s-au înaintat de către Poliția M. copiile declarațiilor date de părți cu ocazia verificărilor întreprinse în soluționarea sesizărilor formulate de reclamantă.
Pârâtul legal citat nu a formulat întâmpinare, dar a fost prezent la termenele acordate, arătând că nu este de acord cu cererea reclamantei, aceasta fiind cea care provoacă discuțiile în domiciliul comun. Instanța a încuviințat pârâtului proba testimonială, probă ce a fost administrată.
Instanța a mai încuviințat la solicitarea reclamantei proba audio, în cadrul acesteia fiind ascultată înregistrarea efectuată de reclamantă cu telefonul mobil, la dosar depunându-se și transcrierea discuției înregistrate.
Au fost ascultați copiii părților, s-a efectuat și depus la dosar referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul comun al părților.
Analizând probatoriul administrat prin prisma dispozițiilor legale aplicabile instanța reține următoarele:
Partile sunt casatorite, la 1.07.2013 reclamanta promovând pe rolul Judecătoriei Iași cerere de divorț soluționată la 10.01.2013 prin sentința civilă nr. 124 dată în dosar nr._/245/2013. Prin sentința de divorț, pronunțată potrivit Noului Cod de procedură Civilă, conform căruia dispozițiile cu privire la minori sunt executorii de la pronunțare (art. 448 pct.1), instanța a dispus ca autoritatea părintească asupra minorilor să fie exercitată exclusiv de către reclamantă, locuința minorilor fiind stabilită la reclamantă. S-a mai dispus desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului. În prezent părțile locuiesc împreună.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicata*)
pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ,, Persoana a cãrei viațã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violențã din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlãturãrii stãrii de pericol, sã emitã un ordin de protecție, prin care sã se dispunã, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmãtoarele mãsuri - obligații sau interdicții …,,
Din această dispoziție legală rezultă că pentru a fi admisă cererea de emitere a ordinului de protectie trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții urgența luării măsurii, caracterul vremelnic al măsurii luate, existenta unei forme de violenta exercitata de unul din membrii familiei.
Din probatoriul administrat în prezenta cauză, în principal înregistrarea audio, probă administrată la ultimul termen de judecată, coroborată cu declarația martorului M. A., cu sentința civilă de divorț, cu relatările minorilor în fața instanței, cu sesizările și plângerile depuse de reclamantă, instanța reține dovedite susținerile reclamantei cu privire la comportamentul violent al pârâtului, acesta exercitând asupra reclamantei o continuă presiune psihologică, prin utilizarea față de aceasta de cuvinte jignitoare, triviale și amenințări cu privire la integritatea fizică și psihică a acesteia.
Pe de altă parte, pârâtul nu a solicitat administrarea de probe concludente, depoziția martorului T. A. M. necoroborându-se cu nici un alt mijloc de probă.
Deși din cuprinsul înregistrării audio se poate reține că reclamanta este cea care continuă și provoacă discuția cu pârâtul, acesta din urmă, fără a sesiza că în concret reclamanta nu îi adresează amenințări sau cuvinte injurioase sau care să îi afecteze în vreun fel demnitatea, adoptă un limbaj jignitor, brutal la adresa reclamantei. Mai mult decât atât, în cadrul discuției sale cu reclamanta, pârâtul afirmă că va începe războiul și că va trece la fapte concrete, adresând reclamantei insulte, amenințări, cuvinte și expresii umilitoare. Instanța constată că reacția disproporționată a pârâtului și ușurința cu care adresează reclamantei injurii, cuvinte jignitoare și amenințări denotă faptul că pârâtul exercită în mod obișnuit și frecvent violență verbală și psihologică la adresa reclamantei. Acest comportament are cel mai probabil ca punct de plecare divorțul solicitat de reclamantă însă totodată impune instanței a lua o măsură cu caracter preventiv și temporar. Faptul că cei doi locuiesc împreună reprezintă o situație de risc de natură să conducă la amplificarea conflictului dintre aceștia, pârâtul dovedind că nu își poate controla limbajul și în general reacțiile comportamentale în prezența reclamantei, nici măcar în situația în care aceasta nu îi adresează cuvinte jignitoare sau umilitoare. Tocmai reacția disproporționată a pârâtului relevată în cadrul discuțiilor purtate cu reclamanta este elementul hotărâtor care a convins instanța că pârâtul nu este capabil să gestioneze conflictul pe care îl are cu reclamanta.
Violența verbală și psihologică exercitată de pârât asupra reclamantei sunt confirmate de relatările martorului M. A., mama reclamantei, care cunoaște aspecte despre comportamentul părților atât din relatările reclamantei cât și din cele ale minorilor. În același timp, martorul audiat la solicitarea pârâtului, T. A. M., a precizat expres că nu a fost în vizită la părți de 2 ani, nu cunoaște comportamentul actual adoptat de pârât în mediul familial, astfel că declarația acestui martor, necoroborată cu nici un alt mijloc de probă, nu are relevanță asupra cauzei.
În ce privește audierea minorilor, instanța constată că minora G. L. a relatat aspecte contradictorii în dosarul de divorț și în cel de față. Instanța mai reține că minorul G. C. a părut deranjat de faptul că reclamanta exercită supravegherea părintească asupra sa, opinia acestuia fiind că se înțelege cu tatăl său mai bine deoarece acesta nu îi adresează întrebări.
Având în vedere că măsurile cu privire la minori sunt executorii provizorii, acestea fiind deja dispuse în dosarul de divorț, apreciind că pârâtul nu poate fi sancționat prin privarea totală de dreptul de a păstra legăturile personale cu cei doi minori, apreciind nedovedit în cauză comportamentul abuziv al pârâtului față de minori, din evaluarea psihologică reieșind că minorii sunt afectați în principal de discuțiile în contradictoriu dintre părinții lor, instanța va dispune emiterea unui ordin de protecție raportat numai la reclamantă, nu și cu privire la copiii minori.
In cauza instanta constata ca sunt indeplinite conditiile pentru emiterea ordinului de protecție, apreciază ca fiind de o gravitate deosebită comportamentul pârâtului la adresa reclamantei, fiind dovedita prin probele administrate violenta verbala si psihologica la care reclamanta a fost supusa. Urmează a se dispune evacuarea pârâtului din domiciliul comun, păstrarea unei distanțe față de reclamantă, pentru a preîntâmpina consecințe mai grave și exercitarea actiunilor abuzive asupra reclamantei.
Astfel, instanta va dispune pentru o perioada de 6 luni de la data pronuntarii, evacuarea temporară a pârâtului din locuința comună a părților situată în Iași, ..24, obligarea pârâtului de a păstra o distanță minimă de 100 m față de reclamantă, obligarea pârâtului de a păstra o distanță minimă de 200 m fața de domiciliul reclamantei din Iași, ..24. Va interzice pârâtului să ia legătura în orice mod cu reclamanta.
In temeiul disp. art. 31 din Legea nr. 217/2003 prezenta hotărâre se va comunica Poliției mun. Iași in a carei raza teritoriala se afla locuinta părților, organele de politie având îndatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotărârea . Astfel, conform art.. 31 ordinul de protecție se comunică de îndată structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și a agresorului. Ordinul de protecție prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliției. Pentru punerea în executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuința familiei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei. Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
Instanța atrage atenția pârâtului asupra dispozițiilor art. 32 din lege, conform cărora încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea înlătură răspunderea penală.
Se va dispune obligarea pârâtului la plata în favoarea Statului R. a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat L. O. conform delegației nr. 0989 din 31.01.2014 emisă de Baroul Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea reclamantei H. V. L., CNP_, domiciliată în Iași, ..24, cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat M. C., în sat P., ..5, ., în contradictoriu cu pârâtul H. C. C., CNP_, domiciliat în Iași, .. 24, având ca obiect ordin de protecție.
Dispune, pentru o perioada de 6 luni de la data pronunțării, următoarele obligații si interdicții pentru pârât:
- dispune evacuarea temporară a pârâtului din locuința comună a părților situată în Iași, ..24;
- obligarea pârâtului de a păstra o distanță minimă de 100 m față de reclamantă;
- obligarea pârâtului de a păstra o distanță minimă de 200 m fața de domiciliul reclamantei din Iași, ..24.
- interzice pârâtului să ia legătura în orice mod cu reclamanta.
Respinge cererile reclamantei referitoare la copiii minori.
Obligă pârâtul la plata în favoarea Statului R. a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat L. O. conform delegației nr. 0989 din 31.01.2014 emisă de Baroul Iași.
Prezenta hotărâre se va comunica Poliției Mun. Iași din cadrul IPJ Iași.
Executorie fara somatie si fara trecerea vreunui termen.
Cu apel în 3 zile de la pronunțare, apelul depunându-se la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 6.03.2014.
Președinte, Grefier,
HL PM
RED/TEHN: HL
5 EX/ 12.03.2014
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 7111/2014.... | Ordin de protecţie. Hotărâre din 20-11-2014, Judecătoria IAŞI → |
|---|
