Plângere contravenţională. Hotărâre din 16-12-2014, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 37634/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 16 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: I.-C. R.
Grefier: I. A. V.
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul O. R., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN IASI - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 02.12.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16.12.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 20.10.2014, sub nr.de dosar_, ca urmare a declinării competenței teritoriale de soluționare a pricinii de către Judecătoria C., prin sentința civilă nr.6942/18.06.2014, petentul O. R. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 26.02.2014 de către intimatul I.P.J. Iași, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea avertismentului.
În motivare, se arată că, la data de 26.02.2014, circulând cu autoturismul marca Skoda O. cu nr.de înmatriculare_ pe DN24, în direcția Iași-V., petentul a fost oprit în localitatea Poieni de un echipaj de poliție, care i-a comunicat că a fost înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza de 110 km/h, motiv pentru care a fost sancționat cu amendă reprezentând echivalentul a 9 puncte-amendă și cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, pentru depășirea vitezei cu mai mult de 50 km/h. Se învederează instanței caracterul nereal al susținerii agentului privind depășirea vitezei, petentul susținând că a condus regulamentar, cu respectarea limitelor de viteză aferente zonei respective. Mai mult, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu se menționează . numărul aparatului radar cu care petentul a fost depistat în trafic și nici nu se procedează la descrierea amănunțită a faptei.
Petentul mai susține că, în prezenta cauză, operează prezumția de nevinovăție reglementată de art.6 par.2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost aceasta confirmată și de jurisprudența CEDO, prezumție în temeiul căreia organul constatator este cel care trebuie să dovedească viteza reală cu care a circulat petentul. De asemenea, se invocă eroarea tolerată pentru aparatele de măsurare a vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre), precum și aplicabilitatea principiului de drept in dubio pro reo. Mai mult, petentul consideră că sancțiunea aplicată este greșită, nefiind întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002, ceea ce impune anularea procesului-verbal și reîncadrarea faptei în prevederile art.102 alin.2 cu referire la art.108 alin.1 lit.d pct.3 din OUG nr.195.
În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, având în vedere gradul de pericol social redus al faptei și al făptuitorului, precum și împrejurarea că petentul este un șofer experimentat și, prin natura ocupației sale, folosește în mod frecvent autoturismul în interesul activității pe care o desfășoară.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.118 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, art.32, art.5 alin.5 și art.7 alin.3 din OG nr.2/2001, precum și art.6 par.2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.121 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195 și Norma de Metrologie Legală NML 021-05.
În susținere, petentul O. R. a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 26.02.2014 de către agentul constatator al intimatului, și dovada de circulație CU nr._.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON.
Intimatul I.P.J. Iași a formulat întâmpinare, prin care a reiterat temeiurile de fapt si de drept care au dus la sancționarea petentului și a solicitat respingerea plângerii întrucât sancțiunea a fost aplicată în mod legal.
Intimatul a depus la dosar, în original, raportul întocmit de agentul constatator la data de 24.04.2014, planșe fotografice și suport CD cu înregistrarea săvârșirii faptei, precum și copii conforme cu originalul după atestatul de operator radar al agentului constatator, având nr._ din data de 30.03.2010, și buletinul de verificare metrologică_/03.04.2013.
În temeiul art.223 și art.411 alin.2 teza finală N.C.p.civ., s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentanților intimatului.
La termenul de judecată din data de 02.12.2014, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 26.02.2014 de către intimatul I.P.J. Iași – Serviciul Rutier, s-a reținut că, la aceeași dată, orele 13,42, petentul O. R. a condus autoturismul marca Skoda cu nr.de înmatriculare_ pe DN24, dinspre Iași spre V., iar în localitatea Poieni a fost înregistrat cu viteza de 110 km/h pe un sector de drum cu limită de viteză de 50 km/h.
În consecință, s-a reținut săvârșirea, de către petent, a contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002, pentru care i-au fost aplicate sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 765 RON (echivalentul a 9 puncte-amendă) și sancțiunea complementară constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la înmânarea procesului-verbal, conform art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Fiind învestită, potrivit art.34 alin.1 din același act normativ, cu verificarea legalității și a temeiniciei procesului-verbal . nr._, încheiat la data de 26.02.2014 de către intimatul I.P.J. Iași, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității, actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din O.G.nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Împrejurarea nemenționării seriei și a numărului aparatului radar cu care petentul a fost înregistrat în trafic nu este de natură să determine nulitatea procesului-verbal, în condițiile în care s-a indicat numărul casetei pe care a fost înregistrată fapta, precum și numărul de înmatriculare al autoturismului de poliție pe care era instalat respectivul dispozitiv (_ ), ), în conformitate cu dispozițiile normelor de metrologie legală NML nr.021.05 (pct.521), nefiind necesară, sub sancțiunea nulității, înscrierea altor date. Prin urmare, exista posibilitatea identificării aparatului radar, nefiind cauzată vreo vătămare persoanei sancționate, care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal.
Instanța mai reține că intimatul a făcut dovada omologării și a verificării metrologice a aparatului radar folosit pentru surprinderea petentului în trafic, precum și a atestării corespunzătoare a operatorului radar implicat în constatarea săvârșirii faptei de depășire a vitezei legale maxim admise (filele 30-31 ale dosarului nr._ al Judecătoriei C.).
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, din analiza probelor administrate în cauză (procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției –fila 7, raportul întocmit de agentul de poliție la data de 24.04.2014 – fila 29, atestatul de operator radar și buletinul de verificare metrologică – filele 30-31, dar mai ales planșele fotografice și înregistrarea video pe CD – filele 32-33), rezultă că petentul O. R. se face vinovat de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă, având în vedere și faptul că, în ceea ce privește constatările personale ale agentului intimatului, procesul-verbal de contravenție are valoarea unui înscris autentic, în conformitate cu dispozițiile art.268 N.C.proc.civ.
În acest sens, instanța reține că O.G. nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, condiții în care se apreciază, de către instanță, că actul sancționator face dovada asupra situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de adevăr. Contravenientul poate, deci, să dovedească liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Mai mult, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par.2 din Convenție nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (a se vedea Cauza N. G. împotriva României - Hotărârea din data de 03 aprilie 2012), însă, prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Cauza Janosevic împotriva Suediei – Hotărârea din data de 23 iulie 2002), fiind necesar ca aceste prezumții să se încadreze în niște limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare (Cauza N. G.).
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu este, per se, contrară dispozițiilor art.6 par.2 din Convenție, deoarece autorului contravenției i se asigură, fără nici o îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, iar, într-o astfel de situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate, fără ca aceasta să însemne răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.
În ceea ce privește aspectele consemnate în procesul-verbal și care nu au fost rezultatul constatărilor personale ale agentului de poliție, acestea trebuie dovedite de către intimat, prin orice mijloc de probă.
În cauza dedusă judecății, instanța reține că dovezile prezentate de intimatul IPJ Iași, respectiv înregistrarea video și planșele fotografice, susțin în mod neîndoielnic vinovăția petentului în ceea ce privește săvârșirea contravenției constând în fapta de a fi circulat cu o viteză mai mare cu peste 50 km/h față de limita legală. În acest sens, se observă faptul că, la ora 13:42:22, petentul circula cu viteza de 110 km/h pe un sector de drum cu limita maximă admisă de 50 km/h, înregistrarea video, din care au fost extrase planșele fotografice, confirmând această viteză, precum și existența indicatorului rutier privind restricția de viteză. De asemenea, instanța constată că agentul constatator al intimatului avea atestat de operator radar, iar aparatul cu care s-a efectuat înregistrarea fusese verificat metrologic, fiind respectate dispozițiile art.109 alin.3 din OUG nr.195/2002.
În ceea ce privește marja de eroare tolerată a aparatului radar, invocată de petent în plângere, cu referire la pct.3.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05, instanța reține că respectiva eroare nu este de natură să influențeze încadrarea juridică a faptei, întrucât, printr-o eventuală aplicare a erorii tolerate pentru un cinemometru care funcționează în regim de deplasare, viteza autoturismului petentului nu avea cum să coboare sub limita de 100 km/h, astfel încât să nu se mai încadreze în dispozițiile art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002.
În lumina considerentelor de mai sus, instanța apreciază că reprezentanții intimatului au probat vinovăția petentului cu privire la această contravenție.
Analizând sancțiunile aplicate prin procesul-verbal în cauză, instanța constată că acestea respectă dispozițiile art.21 alin.3 din O.G.nr.2/2001, conform cărora la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de urmarea produsă, astfel încât sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, petentului fiindu-i aplicată sancțiunea pecuniară minimă. În cauză nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul dat fiind faptul că petentul a circulat cu o viteză mult mai mare (aproape dublă) decât limita maximă admisă, prin conduita sa punând în pericol grav ceilalți participanți la traficul rutier.
Mai mult, instanța constată că sancțiunea complementară constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile însoțește în mod obligatoriu și automat sancțiunea principală aplicată pentru contravenția reținută în sarcina petentului, indiferent de natura acestei sancțiuni (amendă sau avertisment).
Având în vedere considerentele de mai sus, instanța va respinge plângerea formulată, ca neîntemeiată.
Nu în ultimul rând, față de dispozițiile art.451-453 N.C.p.civ. și de principiul disponibilității, instanța va lua act că nu au fost solicitate, de către părți, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul O. R., domiciliat în CONSTANTA, ., ., ., J. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, cu sediul în IASI, .. 6, J. IAȘI și împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, întocmit la data de 26.02.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.12.2014.
Președinte, Pentru grefier promovat la Tribunalul Iași,
I.C.R. Semnează grefierul șef al secției civile
Red./Tehnored.I.C.R./I.A.V.
4 ex./06.04.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... → |
|---|
