Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 2671/245/2014
Dosar nr._ Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 02 decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - C. C.
GREFIER - A. E.
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta S. C. HIDROCONSTRUCȚIA SA PRIN SUCURSALA M., în contradictoriu cu intimatul BIROUL RUTIER IAȘI, având ca obiect ,,plângere contravențională’’ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, sunt lipsă părțile litigante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 10.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a acorda posibilitatea societății petente, prin reprezentant, să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 24.11.2014, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, 02.12.2014, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele.
.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată sub nr._ /28.01.2014 plângerea contravențională formulată de petenta . M. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/16.12.2013, în contradictoriu cu intimatul IPJ Iași prin care a solicitat anularea înscrisului contestat, ca netemeinic și nelegal și exonerarea de la plata amenzii.
Plângerea a fost legal timbrată.
Motivând plângerea, a arătat petenta că, în urma constatărilor din 16.12.2013 ale agentului a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 12.000 lei, pentru nerespectarea prev art. 105 pct. 3, art. 105 pct.4 și art. 105 pct.7 din OUG nr.195/2002, însă lucrările în zona drumului public (. executat în condițiile stabilite prin autorizație, cu avizul poliței rutiere și în conformitate cu prev. Ordinului MI-MT nr.1112/411 din 2000, iar societatea și-a respectat obligațiile de realizare a amenajărilor rutiere ce permit circulația în siguranță a participanților la trafic, în calitate de executant.
Conform susținerilor petentei deși faptele au fost constatate la ora 7,35 procesul verbal a fost întocmit la ora 12,00, cu mențiunea că aceasta s-ar fi putut face la momentul constatării, în prezența martorului asistent și nu la sediul Biroului Rutier, cum a fost consemnat, împrejurare de natură să aducă atingere dreptului său de a formula obiecțiuni, cu încălcarea art. 16 alin.7 din OG nr.2/2001.
După cum a arătat petenta au fost făcute investiții prin care s-au achiziționat și s-au introdus pe această lucrare echipamente speciale de semnalizare rutieră, cum ar fi: parapete din material plastic, balize direcționale cu suport, lămpi șantieristice cu baterii, semne de circulație, de la ., conform facturilor fiscale din 03.10.2013 respectiv din 09.12.2013, iar critica agentului potrivit căreia ar fi fost depozitate materiale pe partea carosabilă care s-au împrăștiat este neîntemeiată, întrucât acestea sunt împrejmuite de parapeți din material plastic și semnalizate cu bandă reflectorizantă .
A mai arătat petenta că a fost sancționată și pentru că sectoarele de drum care nu mai erau afectate de lucrări nu au fost aduse în stadiu de practicabilitate pentru a putea fi redate complet circulației rutiere, însă, nefiind atins stadiul tehnologic de execuție finală nu putea fi făcută reasfaltarea .
În drept au fost invocate disp. art. 16 alin.7 din OG nr.2/2001, art. 105 pct.3, art. 105 pct.4, art.105, pct.7 din OUG nr.195/2002, art.86 alin.1 din HG nr.1391/2006, avizul nr._/BR/06.02.2013 al Biroului Rutier Iași, adresa nr._/17.09.2013.
La plângere a anexat petent încsrisuri în copie certificate” conform cu originalul” ce conțin și procesul verbal . nr._ din 16.12.2013 (f.9-27).
Legal citat intimatul a formulat și depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii, întrucât, la data de 16.12.2013, petentul a săvârșit contravențiile prevăzute de art. 105 pct.3, art.105 pct.7 și art. 105 pct.4 din OUG nr. 195/2002, constând în aceea că, în calitate de executant al lucrărilor în zona drumului public, pe .. Iași, privind modernizarea sistemului de canalizare, nu a semnalizat în mod corespunzător obstacolele, nu a respectat condițiile stabilite de administratorul de drum și de poliția rutieră și nu a asigurat starea de viabilitate a părții carosabile.
Ulterior intimatul a depus, cu adresa înregistrată sub nr._.03.2014: raportul agentului constatator din 24.02.2014 (f.34-35), planșe foto (f.36-46).
Sub nr. de înregistrare 2671/04.06.2014 petenta a depus precizări prin care a invocat motive de nulitate absolută ale procesului verbal .
În cauză instanța a administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar, precum și proba testimonială, în carul căreia a fost audiat martorul L. I., ce a semnat procesul verbal în această calitate, depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.Totodată, s-a luat act de renunțarea petentei la audierea martorului P. I. F., pe care l-a propus, anterior acordării cuvântului în dezbateri.
În termenul de amânare a pronunțării petenta a formulat și depus concluzii scrise înregistrate sub nr. 2671/19.11.2014 pentru a fi avute în vedere în deliberare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Conform mențiunilor din procesul verbal de contravenție . nr._ din 16.12.2013, încheiat la ora 12,00 reiese că la acea dată, ora 7,35, petenta, în calitate de executant de lucrări în zona domeniului public ce se desfășurau pe .. Iași, pe sensul de mers înspre P. R., porțiunea de drum cuprinsă între Hanul Trei Sarmale și Bellaria, nu a amenajat corespunzător perimetrul lucrărilor conform Normelor MI-MT_, prin aceea că: lipseau lămpile cu lumină galbenă intermitentă pentru semnalizarea pe timp de noapte, indicatoarele folosite nu erau vizibile sau erau murdare, lipseau balizele direcționale și indicatoarele de ocolire pentru delimitarea sensurilor de mers creând confuzie pentru participanții la traficul rutier, au fost depozitate materiale pe partea carosabilă care s-au împrăștiat, existand riscul unor accidente rutiere. De asemenea sectoarele de drum care nu mai erau afectate de lucrări nu au fost aduse la un stadiu de practicabilitate pentru a putea fi redate complet circulației rutiere, faptele fiind încadrate de agent în prev. art.105 pct.3, art. 105 pct.4 și art. 105 pct.7 din OUG nr.195/2002, republicată, cu modificări și completări, cu aplicarea unei amenzi totale de 12.000 lei ( 8000,00 lei pentru prima faptă și cate 2000,00 lei pentru celelalte).
Analizând cu precădere procesul verbal din punct de vedere al condițiilor de legalitate, instanța constată că la întocmirea acestuia au fost respectate condițiile formale impuse de lege, neexistând motive care să atragă constatarea nulității absolute a înscrisului contestat. Reiese că petenta a solicitat constatarea nulității absolute a procesului verbal în condițiile art. 17 din OG nr.2/2001 motivat de faptul că acesta a fost întocmit de un agent din cadrul Biroului de poliție Rutieră Iași care nu era abilitat legal să constate și să aplice sancțiunea însă, potrivit textului invocat atrage această sancțiune lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, ori acestea au fost consemnate raportat la disp. art. 109 din OUG nr.195/2002, republicată și actualizată ce prevede :” (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, …” coroborat cu cele ale art. 15 din OG nr.2/2001.
În contextul arătat susținerile petentului cu privire la această împrejurare nu sunt de natură să atragă nici măcar nulitatea relativă a procesului verbal, prin raportare la disp. art. 16 alin.1, cum dealtfel nu constituie motiv de nulitate relativă nici motivul privind semnarea de către martorul L. I. a procesului verbal în alb înainte de a fi completat de agent, în lipsa dovedirii unei vătămări concrete și a încălcării dreptului de acces la justiție mai ales că, prin prezenta plângere petenta are posibilitatea de a-și formula apărările pe care le consideră de cuviință iar relevanța depoziției martorului urmează a fi analizată de instanță în deliberare .
În ce privește temeinicia, potrivit art. 105 din OUG nr.195/2002, republicată, cu modificări și completări:” Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută in clasa a V-a de sancțiuni următoarele fapte săvarșite de către persoane juridice:… 3. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzatoare, conform standardelor in vigoare, a obstacolelor sau lucrarilor aflate in zona drumului public; 4. neasigurarea starii de viabilitate a partii carosabile potrivit standardelor in vigoare, precum si neluarea masurilor de inlaturare a obstacolelor aflate pe partea carosabila;… … 7. nerespectarea termenelor si conditiilor stabilite de administratorul drumului public si de politia rutiera privind amplasarea si executarea de lucrari in zona drumului public;”
În speță, avand în vedere că petenta nu recunoaște săvarșirea faptelor, sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța urmează să o analizeze atât prin prisma normelor interne, cât si a normelor internaționale. Potrivit jurisprudenței CEDO, aplicabila în baza art.6 din Conventie, desi contravenientul se bucură de prezumția de nevinovăție el trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, în situația în care, probele administrate de intimat pot convinge instanța, în privința vinovăției sale, ceea ce înseamnă că prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate in procesul-verbal nu are caracter absolut.
Astfel, prin hotararile pronuntate in cauzele Salabiaku c. Frantei; A. c. Romaniei este relevat faptul ca prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute in toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, cu respectarea unor limite rezonabile, ținand seama de gravitatea mizei și prezervand drepturile apărării, prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate in procesul-verbal putand opera pana la limita la care prin aplicarea ei nu s-ar ajunge in situația ca persoana invinuită de săvarșirea faptei să fie pusă in imposibilitatea de a face dovada contrarie, deși din probele administrate de acuzare instanța nu poate fi convinsa de vinovatia acuzatului dincolo de orice indoială rezonabilă.
În acest context, instanța apreciază în primul rând, raportat la probatoriul administrat, că procesul verbal a fost completat în parte la locul constatării contravenției conferind posibilitatea pentru martor de a-l semna, iar finalizarea întocmirii înscrisului s-a făcut la sediul Biroului Rutier, după cum a precizat chiar agentul în cuprins, astfel că apare ca irelevantă depoziția martorului semnatar cat timp a declarat că nu are cunoștință despre realitatea împrejurărilor legate de săvârșirea contravenției și persoana contravenientului.
Pe de altă parte din imaginile surprinse pe planșele foto de către intimat reiese cu ușurință faptul că: nu a fost presemnalizată zona afectată de lucrări lipsind lămpile cu lumină galbenă intermitentă pentru semnalizare pe timp de noapte, existau indicatoare rutiere amplasate la nivelul solului, greu vizibile pentru participanții la trafic ori murdare, lipseau indicatoare pe porțiuni de drum pe care se impunea prezența acestora, sensurile de drum erau delimitate cu parapeți dispuși la 10-15 metri unul de altul, lipsind balizele direcționale și indicatoarele de ocolire pentru delimitare, apar în unele zone parapeți singulari în mijlocul drumului fără nici un indicator care să sugereze participanților la trafic ce au de făcut, existau zone în care nu a fost asigurată curățarea carosabilului de materialele care s-au împrăștiat, punând în pericol siguranța traficului, nu au fost redate circualației într-o formă practicabilă porțiuni de drum pe care lucrările la sistemul de canalizare s-au încheiat.
Mai reține instanța că petenta dovedește, cu o . înscrisuri, achiziționarea următoarele produse: ansamblu baliză PVC direcțională, lămpi șantieristice cu 2 baterii, limitatoare de viteză, indicatoare ce semnalază prezența zona de lucrări, ” depășire interzisă” și „Ocolire prin stanga”, bariere direcționale și normale cu tălpi metalice, indicatoare ce semnalează sfârșitul tuturor restricțiilor, „ drum cu denivelări”, „ împroșcare cu pietriș”, parapeți acestea constând în :factura fiscală . nr.0193/09.12.2013, factura fiscală . nr. 0195/09.12.2013, factura fiscală . MO nr._/03.10.2013, procese verbale de predare din 10.12.2013, declarații de conformitate.
Raportat la situația de fapt expusă se poate conchide că probatoriul administrat dovedește pe deplin existența faptelor și vinovăția petentei, în condițiile în care aceasta nu a manifestat diligența necesară cu ocazia efectuării lucrărilor de modernizare a sistemului de canalizare, în luarea măsurilor de semnalizare corespunzătoare a perimetrului acestora, conform Ordinului nr._ de aprobare a Normelor metodologice privind condițiile de inchidere a circulației și de instituire a restricțiilor de circulație in vederea executării de lucrări in zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului.
Pe de altă parte însă, din punctul de vedere al individualizării sancțiunilor, aplicarea unei amenzi maxime, reprezentând c/v a 100 puncte de penalizare pentru fapta prevăzută de art. 105 pct. 3 din textul normativ sancționator este prea mare, având în vedere că petenta a achiziționat totuși anterior amendării sale produse destinate semnalizării obstacolelor sau lucrărilor, fapt ce determină instanța să nu rețină neapărat reaua credință a acesteia în cazul concret, ci mai degrabă o anumită superficialitate în luarea măsurilor organizatorice adecvate ce se impuneau, astfel că va ține seama de disp. art.21 al.3 din OG. nr.2/2001 conform căreia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de”…împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului …” urmând a fi reținute și disp. art.5 al.2 (5) din O.G. nr. 2/2001 actualizată, potrivit cărora„ Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
Având în vedere aceste elemente precum și disp. art.34 din O.G. nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare – care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art.38 al.3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului) instanța va admite în parte plângerea și va reduce cuantumul amenzii aplicat petentei prin procesul verbal menționat pentru fapta prevăzută de art. 105 pct. 3 din OUG nr.195/2002, republicată și actualizată, de la suma de 8000,00 lei la suma de 2400,00 lei, reprezentând c/v a 30 puncte de amendă, care în opinia sa este suficientă pentru a realiza scopul dorit de legiuitor prin aplicarea acesteia și a atrage atenția petentei pe viitor asupra obligațiilor ce-i revin în calitate de executant de lucrări, urmând însă a fi menținute celelalte sancțiuni aplicate prin procesul verbal menționat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petenta . M., cu sediul în Bacău, . bis, jud.Bacău, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/16.12.2013, în contradictoriu cu intimatul IPJ Iași.
Reduce cuantumul amenzii aplicat petentei prin procesul verbal menționat pentru fapta prevăzută de art. 105 pct. 3 din OUG nr.195/2002, republicată și actualizată, de la suma de 8000,00 lei la suma de 2400,00 lei.
Menține celelalte sancțiuni aplicate prin procesul verbal menționat.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare la Tribunalul Iași (se depune la Judecătoria Iași) .
Pronunțată în ședință publică azi, 02.12.2014.
Președinte, Grefier,
C.C. E.A.
Red. Pr.C.C.
4 ex./01.04.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 25/2014.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 08-12-2014,... → |
|---|
