Pretenţii. Hotărâre din 23-12-2014, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 23-12-2014 în dosarul nr. 34481/245/2012
Dosar nr. _
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la data de 23 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. T. S.
GREFIER: N. M. D.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta .-PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI SPRL și pe pârâta ASOCIAȚIA L. . 331 . 2 T. V., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părtilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței faptul ca procedura de citare este legal îndeplinită, după care,
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 4.12.2014, fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, din lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru 11.12.2014, 18.12.2014, 22.12.2014 si respectiv pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 09.11.2012 sub nr._, reclamanta S.C. C. Iași S.A., prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei Asociația de Locatari Bld. T. V. .,B – PT 2 T. V. la plata sumei de 24.479,88 lei reprezentând penalități de întârziere pentru perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2011.
În motivare, reclamanta a arătat că, în baza relațiilor contractuale stabilite cu pârâta, a furnizat energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră, însă aceasta nu și-a îndeplinit obligația de a achita integral și la termen facturile emise de societatea reclamantă pentru contravaloarea serviciilor prestate. Facturile nu au fost contestate de către pârâtă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1270, art. 1516 alin.1, art. 1169, art. 1073, art. 1530 Cod civil, coroborate cu dispozițiile Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, Ordinului A.N.R.S.C. nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului – cadru de furnizare a energiei termice.
Potrivit prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 cererea este scutită de taxă judiciară de timbru.
În susținerea cererii, reclamanta a depus înscrisuri, în copie certificată.
Pârâta Asociația de Locatari Bld. T. V. .,B – PT 2 T. V., legal citată, a formulat întâmpinare prin care a arătat că în perioada 2006 – 02.03.2011 nu a existat Asociația de Locatari .,B, constituită legal, drept urmare nu a existat contract de furnizare a energiei termice.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
La termenul de judecată din data de 10.05.2013, instanța a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani (fila 93).
Reclamanta a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani, susținând că este întrerupt cursul prescripției, în temeiul dispozițiilor art.2538 C.civ., prin efectuarea de plăți succesive.
A fost administrată proba prin înscrisuri.
Analizând susținerile părților coroborate cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
La data de 25.04.2002 a fost încheiat între Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice, în calitate de furnizor și Asociația de Locatari T. V. 331, în calitate de consumator, contractul nr.513 de furnizare a energiei termice.
Reclamanta S.C. C. Iași S.A., în calitate de furnizor (vânzător) și pârâta Asociația de Locatari Bld. T. V. . 2 T. V., în calitate de consumator, au încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 795 din 16.05.2008 având ca obiect furnizarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum. Potrivit art. 9 punctul 3 din contract, pârâta și-a asumat obligația de a achita integral și la termen facturile emise de furnizor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate. Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage majorări de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare (art. 21 alin.3 din contract).
În temeiul acestui contract, reclamanta a emis facturile depuse la dosarul cauzei, însă pârâta nu a achitat contravaloarea acestora. Pentru plățile efectuate cu întârziere, au fost calculate penalități.
Instanța va analiza cu prioritate excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele mai vechi de 3 ani, invocată din oficiu.
Astfel, potrivit prevederilor art. 2512 alin.1 și 2 din Codul civil, în vigoare la momentul înregistrării prezentei acțiuni, prescripția poate fi opusă numai de către cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință. Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
Cu toate acestea, legiuitorul român a stabilit, prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (art. 201), că prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. Așadar, cu atât mai mult sunt supuse dispozițiilor legale care le-au instituit acele prescripții începute și împlinite anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil.
Mai mult, instanța reține că legiuitorul român, prin reglementarea cuprinsă în art. 201 din Legea nr. 71/2011, nu a făcut distincție între normele de drept material și cele de drept procesual. Or, potrivit art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, în vigoare la momentul începerii cursului prescripției extinctive și împlinirii acesteia, instanța judecătorească era obligată să cerceteze, din oficiu, dacă dreptul la acțiune este prescris.
Reclamanta a invocat dispozițiile art. 2538 cod civil conform cărora constituie acte de recunoaștere tacită plata parțială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau a penalităților, solicitarea unui termen de plată și alte asemenea.
Instanța apreciază că dispozițiile legale invocate nu sunt incidente în prezenta cauză, cât timp sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 16 lit. a din actul normativ menționat, cursul prescripției extinctive se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cãrui acțiune se prescrie, fãcuta de cel în folosul cãruia curge prescripția.
Potrivit dispozițiilor art.12 din Decretul nr.167/1958 (aplicabil în cauză față de data nașterii raporturilor juridice), „în cazul în care un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare dintre aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită”, termenul de prescripție fiind, conform art.3 alin.1 din același act normativ, de 3 ani. Deși reclamanta a susținut că termenul de prescripție extinctivă este întrerupt prin faptul că pârâta a efectuat plăți parțiale, nu a făcut dovada certă a acestor plăți parțiale a fiecărei prestații succesive, nesusținând sub aspect probatoriu cele arătate. Fișa de cont pentru operații diverse este un act care emana exclusiv de la reclamantă și nu poate face dovada împotriva pârâtei, ci doar împotriva emitentului, conform regulilor probațiunii în materie de înscrisuri.
Constatând că nu este incident niciunul dintre cazurile de suspendare sau de întrerupere a cursului prescripției extinctive reglementate de art. 13, art. 14, respectiv 16 din Decretul nr. 167 din 1958, și reținând că prezenta cerere de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 09.11.2012, față de prevederile art. 21 din contractul de furnizare a energiei termice, instanța apreciază ca întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune pentru suma de suma de 22.111,05 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006 – septembrie 2009, motiv pentru care o va admite și va respinge ca prescrisă cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere aferente acestei perioade.
Potrivit art.969 Cod civil (dispoziții aplicabile în cauză raportat la data încheierii contractului de prestări servicii, conform art.6 alin.2 Noul Cod civil), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, ceea ce înseamnă că pârâta, în calitate de beneficiar al serviciilor prestate este datoare să le achite.
În ceea ce privește aplicarea disp.art.1169 Cod civil în materie contractuală, instanța face precizarea că sarcina probei presupune ca societatea creditoare să facă dovada existenței creanței, iar debitorului îi revine sarcina dovedirii executării obligației corelative. Având în vedere aceste precizări, precum și probatoriul administrat în cauză, instanța reține că societatea creditoare a făcut în parte dovada existenței dreptului său de creanță, iar debitoarea nu a probat îndeplinirea obligației corelative de achitare integrală a contravalorii serviciilor prestate.
Conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei valoarea penalităților de întârziere aferente facturilor emise în perioada octombrie 2009 – noiembrie 2011 este de 2.368,83 lei, astfel că instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind suma de 22.111,05 lei reprezentând penalități de întârziere aferente facturilor emise în perioada noiembrie 2006 – septembrie 2009.
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. C.E.T. Iași S.A., CUI_, cu sediul în Iași, Calea Chișinăului nr. 25, județul Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE LOCATARI BLD. T. V. ., B – PT 2 T. V., cu sediul in Iasi, .. 331, J. Iași.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 2.368,83 lei reprezentând penalități de întârziere aferente facturilor emise în perioada octombrie 2009 – noiembrie 2011.
Respinge ca prescrisă cererea reclamantei având ca obiect plata sumei de 22.111,05 lei reprezentând penalități de întârziere aferente facturilor emise în perioada noiembrie 2006 – septembrie 2009.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.12.2014.
Președinte, Grefier,
S. A.-TeodoraNicoleta – M. D.
Red./Tehnored.A.T.S/A.T.S.
4 ex./18 mai 2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3535/2014.... → |
|---|
