Pretenţii. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 24387/245/2014
Cod operator 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. I.
GREFIER: P. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . pe pârâtul A. D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile litigante, prin reprezentanți legali sau convenționali.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța constată că în prezenta cauză părțile litigante au solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc și în lipsa lor sau a reprezentanților lor legali sau convenționali.
Instanța, constatând că este primul termen de judecată fixat în prezenta cauză civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței de soluționare a prezentei cereri, iar în temeiul dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. j. N.c.p.c constată că este competentă material, să judece pricina de față, iar în temeiul dispozițiilor art. 107 N.c.p.c. își constată competența teritorială de soluționare a prezentei cauze.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, constatând că este concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 N.c.p.c. încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Apreciind administrarea completă a materialului probatoriu încuviințat în prezenta cauză, în temeiul dispozițiilor 394 N.c.p.c. instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului prezentei cauze.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri de chemare în judecată, reține următoarele:
Prin acțiunea promovată la data de 4.07.2014, reclamanta S.C. S. S.A., în contradictoriu cu pârâtul A. D. a solicitat instanței de judecată obligarea acestuia la plata sumei de 178,60 lei din care: suma de 150 lei reprezintă debit principal contravaloare facturi fiscale emise pentru segmentul februarie 2012- ianuarie 2013 și 28,06 lei cu titlul de penalități de întârziere convenționale, calculate pentru același segment temporal,cu acordarea cheltuielilor de judecată efectuate.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat contractul de prestări servicii salubritate nr._/ aprilie 2007, având ca obiect colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Arată reclamanta că, în conformitate cu prevederile art. 6.2. respectiv 8,.7 din contract, beneficiarul se obliga să: „achite contravaloarea serviciilor executate de prestator, în termenele legale”, ,,plata urma a fi efectuată pe baza facturilor emise de către prestator sub formă de numerar”.
Reclamanta a arătat, de asemenea, că a invitat pârâtul la sediul său pentru rezolvare amiabilă, însă acesta nu a dat curs invitației adresate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1516 C.civ.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în acord cu dispozițiile art. 223 alin.3 și art. 411 alin. 1, pct. 2 C.proc.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu 20 lei taxă de timbru.
Deși legal citat pârâtul nu a formulat și depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță.
În cadrul ședinței de judecată din data de 19 noiembrie 2014, instanța, a încuviințat proba cu înscrisuri, a acordat cuvântul pe fondul cauzei și a reținut-o spre competentă soluționare.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către reclamantă, instanța notează faptul că aceasta a invocat prevederile noului cod civil. Urmărind dispozițiile de aplicare a legii în timp inserate în art. 6 Noul Cod Civil, instanța notează că unul dintre principiile fundamentale este reprezentat de neretroactivitatea legii civile. În acord cu art. 5 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori savarsite după ., precum si situațiilor juridice născute după .. Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legala de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după . Codului civil. Analizând dispozițiile legale prin prisma principiului enunțat, precum și a intenției legiuitorului, se poate observa că efectele deja produse, ale situațiilor juridice trecute, cad în continuare sub incidența vechii reglementări a Codului Civil, anterioară momentului octombrie 2011. pe cale de consecință, față de momentul încheierii contractului – aprilie 2007, instanța va reține incidența dispozițiilor vechiului cod civil.
Cercetând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, prin prisma condițiilor răspunderii civile contractuale, instanța reține că reclamanta a reușit să probeze fundamentul convențional în baza căruia solicită obligarea pârâtei la plata unei sume de bani, anexând un contract valabil încheiat,asumat pe bază de semnătură, contract dublat de facturi fiscale emise în temeiul acestuia.
Analizând facturile fiscale emise și anexate la dosar, se poate observa că acestea individualizează corespunzător părțile, perioada de facturare, serviciile prestate, echivalentul acestora, penalizările aplicate pentru debitele anterioare, data emiterii, a scadenței,cuantumul procentual al penalităților ce vor fi percepute pentru neplata debitului și data de la care vor începe a fi calculate, locul de consum, îndeplinind întrutotul cerințele contractuale și formalismul cerut de lege.
Instanța va reține prevederile art. 969 vechiul cod civil, potrivit căruia convențiile legal realizate au putere de lege între părțile contractante, prevederile art. 1073-creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației ,iar în caz contrar la dezdăunare, art. 1088- „ la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț sau fideiusiune. Aceste daune se cuvin fără ca partea interesată ( creditorul) să fie ținut a justifica vreo pagubă și nu sunt debite decât din ziua cererii de chemare în judecată cu excepția cazurilor în care dobânda curge de drept. Având în vedere natura contractului ( comercial în vechea accepție a codului civil), instanța urmează a constata că părțile puteau stabili expres un cuantum al penalităților, diferit de dobânda legală, iar punerea de întârziere a funcționat de drept, odată cu ajungerea la scadență a obligațiilor.
Clauza penală negociată de părți are un caracter legal și nedisproporționat, fiind susceptibilă de a răspunde cerințelor legale în materie.
Se poate observa așadar că reclamanta a reușit să probeze existența unei convenții între părți, legal încheiate, necontestate de partea adversă, stabilirea unor condiții clare de prestare servicii, a unei clauze penale asumate.
Pârâtul nu a reușit să probeze stingerea obligației asumate prin plată sau alt mijloc legal, neformulând nici un fel de apărări în prezenta cauză. Acestuia i-ar fi revenit sarcina probei în privința stingerii obligațiilor asumate.
Se va reține caracterul negociat al tarifelor pentru serviciile prestate și al clauzei penale datorate pentru întârzierea la plata obligațiilor principale la scadență. Se stipulează expres că neachitarea în termen de 30 zile de la scadență a debitului atrage majorări egale cu nivelul dobânzii legale pentru neplata obligațiilor datorate bugetului de stat, fără ca suma acestora să poată depăși cuantumul debitului. De asemenea, prin cumularea sumelor inserate în cuprinsul fiecărei facturi fiscale și aplicarea formulei de calcul pentru penalități, se poate observa că este corect stabilit cuantumul debitelor principale și a penalităților de întârziere solicitate.
Instanța va constata îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii contractuale, va proceda la admiterea în parte a acțiunii,soluție determinată de calculul greșit al sumei totale solicitate de 178,60în loc de 178,06 lei sumă ce rezultă din adunarea debitului și penalităților rezultate din actele dosarului.
Astfel, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata în favoarea reclamantei a sumei de 178,06 lei din care: suma de 150 lei reprezintă debit principal contravaloare facturi fiscale emise pentru segmentul februarie 2012- ianuarie 2013 și 28,06 lei cu titlul de penalități de întârziere convenționale, calculate pentru același segment temporal.
De asemenea, față de soluția promovată capetelor principale și accesorii de cerere, reținând dispozițiile art. 451 NCPC și următoarele, precum și culpa procesuală a pârâtului, care prin neachitarea la timp a debitelor a determinat promovarea prezentei acțiuni, instanța va admite și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și va obliga de asemenea, pârâtul la plata sumei de 20 lei, contravaloare taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta S.C. S. S.A., cu sediul în . ,Iași prin reprezentant legal I. A. ( director general), în contradictoriu cu pârâtul A. D., domiciliat în Iași, ., ..B,.> Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 178,06 lei din care: suma de 150 lei reprezintă debit principal contravaloare facturi fiscale emise pentru segmentul februarie 2012- ianuarie 2013 și 28,06 lei cu titlul de penalități de întârziere convenționale, calculate pentru același segment temporal.
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei și a cheltuielilor de judecată efectuate, respectiv a sumei de 20 lei cu titlul de contravaloare taxă de timbru.
Cu drept de a formula apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 19 noiembrie 2014, în ședință publică.
Președinte, Grefier,
Red/tehn. jud.II
4 ex, 20.12.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria IAŞI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... → |
|---|
