Contestaţie la executare. Sentința nr. 1262/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1262/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 27730/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 1262/2014
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier F. C.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe contestator A. C. și pe intimat I. I.-C., intimat S. V. R., intimat R. B. S.A., intimat A. A., având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 14.01.2014, fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, când, instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de azi când,
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ contestatoarea A. C. a chemat în judecată intimații I. I.-C., S. V. R., R. B. S.A. și A. A. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea licitației din data de 09.08.2013 și a procesului-verbal de licitație încheiat la data de 09.08.2013 în dosarul de executare silită nr. 238/2012 al B. N. G. și suspendarea efectelor acestuia până la soluționarea contestației, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii contestatoarea a susținut că are calitatea de garant ipotecar în contractul de credit nr. RFI_/07.07.2009 încheiat între intimata R. B. și intimatul A. A.. Pentru garantarea restituirii împrumutului a încheiat împreună cu soțul ei, în prezent decedat, contractul de ipotecă autentificat sub nr. 918/08.07.2009.
Întrucât intimatul împrumutat nu a achitat c/v ratelor intimata creditoare a declanșat executarea silită și a procedat la vânzare la licitație a publică a imobilului din Iași, .. 15, ..
La licitația organizată de executorul judecătoresc la data de 09.08.2013 s-a prezentat, printre alți ofertanți, intimatul S. V. R., în calitate de mandatar pentru intimatul I. I. C., în baza procurii autentificate sub nr. 2442/05.08.2013, acesta din urmă fiind declarat adjudecatar.
A susținut contestatoarea că, în urma studierii dosarului de executare, a constatat că procura autentificată utilizată de către adjudecatar, conținea date ce îl priveau pe mandatar care nu corespundeau celor de pe recipisa de consemnare a cauțiunii, respectiv o altă adresă de domiciliu. A adus acest aspect la cunoștința executorului judecătoresc, care l-a convocat pe reprezentantul adjudecatarului la sediu și care i-a comunicat că a fost o eroare de redactare pentru că își schimbase domiciliul, în aceiași zi prezentând încheierea de rectificare nr. 5000/21.08.2013 emisă de același birou notarial.
Susține contestatoarea că această încheiere de rectificare este lovită de nulitate întrucât nu poate fi vorba de o eroare materială cu privire la datele de identificare ale mandatarului, ori legea permite rectificarea unei erori materiale proprii notarului, nu a unor date prezentate de către partea care s-a aflat în eroare ( în speță mandantul), îndreptarea s-a făcut la cererea mandatarului, care nu este parte la autentificarea unui asemenea act; notarul trebuia să întocmească un alt înscris și nu o încheiere de rectificare; actul normativ în temeiul căruia s-a emis încheierea de rectificare a fost abrogat.
În aceste condiții executorul judecătoresc nu a legitimat reprezentantul adjudecatarului care a participat la licitație, astfel că licitația este lovită de nulitate.
A solicitat contestatoarea suspendarea executării silite a procesului-verbal de licitație până la soluționarea contestației, motivat de faptul că imobilul asupra căruia s-a purtat executarea silită este unica sa locuință și nu își poate asigura o altă locuință.
În drept contestatoarea și-a întemeiat cererea pe disp. art. 399 și urm. C. proc. civ.
Alăturat cererii contestatoarea a depus certificat fiscal în copie, copia contractului de credit nr. RFI_/07.07.2009, copia actului de identitate a intimatului S., copia recipisei de consemnare a taxei de participare la licitație, copia procurii autentificate,, copia procesului-verbal de licitație, copia certificatului de moștenitor nr. 13/29.03.2011, eliberat după defunctul A. V..
La data de 28.08.2009 contestatoarea a solicitat suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestației la executare.
Contestatoarei i s-a pus în vedere să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente acestei cereri precum și dovada achitării cauțiunii aferente, obligații pe care acestea nu și le-a îndeplinit, astfel că prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 03.09.2013 instanța de judecată a dispus anularea cererii de suspendare provizorie ca netimbrată.
Intimatul I. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă, motivat de faptul că prin petit se solicită anularea licitației și a procesului-verbal de licitație, iar în motivarea în fapt au fost expuse motive de nulitate a unei procuri și a încheierii de rectificare la aceasta, acte întocmite de către un notar public.
Totodată a arătat că este lipsit de calitate procesual pasivă față de motivele în fapt expuse de către contestatoare, cel mult această calitate putându-o justifica doar biroul notarial.
A mai arătat intimatul că la licitație a fost reprezentat de către intimatul cu procură autentificată, actul de licitație a fost încheiat în favoarea sa și își însușește conținutul acestuia, eroarea strecurată în cuprinsul procurii a fost una comună și nu privea persoana mandatarului ci actul prin care acesta și-a justificat calitatea, cu privire la domiciliul acestuia și nu la datele de identificare, eroarea materială a fost, de altfel, îndreptată.
Intimata R. B. SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, întrucât cele relevate de către contestatoarea sunt motive de nulitate relativă, iar nulitatea relativă poate fi invocată doar de către persoana vătămată, în speță, adjudecatarul, care a și confirmat actul juridic, în mod tacit prin plata diferenței de preț pentru imobilul ce a făcut obiectul licitației.
Motivele pentru care intervine sancțiunea nulității absolute a unui act de executare întocmit de către executor sunt prevăzute în mod expres și limitativ de art. 388 C. proc. civ. astfel că nu se poate adăuga la lege.
A mai arătat că actul de executare silită contestat, procesul-verbal de licitație, a fost întocmit cu respectarea condițiilor de fond și formă impuse de art. 511 C. proc. civ.
Deși legal citat, intimatul A. A. nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală față de cererea contestatoarei.
În ceea ce privește susținerea cu privire la procura dată mandatarului, intimata a susținut că acel act este încheiat, de asemenea, cu respectarea dispozițiilor legale, motiv pentru care și-a produs efectele pentru care a fost încheiat; adjudecatarul a fost identificat prin CNP, încheierea de rectificare era în competența notarului.
Din oficiu, instanța a de judecată a solicitat atașarea dosarului de executare silită nr. 238/2012 al B. N. G..
Prin serviciul de registratură al instanței contestatoarea a depus, la data de 08.10.2013, cererea completatoare prin care a înțeles să invoce lipsa mandatului conferit de către mandantul intimat I. mandatarului S. de a participa la licitație, motivat de faptul că din cuprinsul procurii nu rezultă că acesta era îndreptățit de a participa la licitații organizate de executorii judecătorești.
În susținerea acesteia contestatoarea a invocat art. 2017 din Noului cod civil care prevăd că mandatarul nu poate să depășească limitele stabilite prin mandat, cu toate acestea se poate abate de la instrucțiunile primite dacă îi este imposibil să îl înștiințeze în prealabil pe mandant și se poate prezuma că acesta ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică.
Față de cererea completatoare, intimații I. și S. au depus precizări scrise, la data de 20.11.2013, prin care au arătat că cererea este tardiv formulată față de art. 132 alin. 2 C. proc. civ., având în vedere că prima zi de înfățișare reglementată de art. 134 C. proc. civ. a fost cu mult anterioară acestui termen.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Excepțiile invocat de către intimați prin întâmpinare, cea a inadmisibilității, a lipsei calității procesual pasive și cea a tardivității cererii completatoare au fost puse în discuția contradictorie a părților.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:
Prin cererea formulată contestatoarea a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea licitației din data de 09.08.2013 și a procesului-verbal de licitație încheiat la data de 09.08.2013 în dosarul de executare silită nr. 238/2012 al B. N. G., motivat de faptul că procura autentificată utilizată de către adjudecatar, conținea date ce îl priveau pe acesta care nu corespundeau celor de pe recipisa de consemnare a cauțiunii, respectiv o altă adresă de domiciliu, astfel că aceasta este lovită de nulitate absolută, ulterior a invocat lipsa mandatului, în sensul că mandatarul și-a depășit atribuțiile conferite de mandant, precum și faptul că încheierea de rectificare a procurii este lovită de nulitate întrucât nu poate fi vorba de o eroare materială cu privire la datele de identificare ale mandatarului, ori legea permite rectificarea unei erori materiale proprii notarului, nu a unor date prezentate de către partea care s-a aflat în eroare ( în speță mandantul), îndreptarea s-a făcut la cererea mandatarului, care nu este parte la autentificarea unui asemenea act; notarul trebuia să întocmească un alt înscris și nu o încheiere de rectificare; actul normativ în temeiul căruia s-a emis încheierea de rectificare a fost abrogat.
Din actele dosarului rezultă că la data de 07.07.2009 între intimat R. B. SA, în calitate de împrumutător, și intimatul A. A., în calitate de împrumutat s-a încheiat contractul de credit nr. RFI_/07.07.2009 pentru suma de_,61 euro, credit care a fost garantat cu imobilul proprietatea contestatoarei și a soțului acesteia, în prezent decedat.
Ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale asumate de către intimatul împrumutat intimata creditoare a formulat cerere de executare silită la data de 04.10.2012, prin încheierea din data de 31.10.2012 dată în Camera de Consiliu, în dosarul nr._/245/2012 al Judecătoriei Iași, fiind încuviințată executarea silită.
În cadrul dosarului de executare silită nr. 238/2012 executorul judecătoresc a procedat la vânzarea la licitație a imobilului, proprietatea contestatoarei, ce a fost adus ca garanție pentru creditul acordat prin contractul de ipotecă autentificat.
Conform procesului-verbal de licitație din 09.08.2013, rectificat la data de 12.08.2013 imobilul a fost adjudecat de către adjudecatarul intimat I., prin mandatarul intimat S. V. R..
Mandatul a fost acordat intimatului prin procura autentificată nr. 2442/05.08.2013 la BNP T. și F., procură ce a fost rectificată, prin încheierea de rectificare nr. 5000/2013, în ceea ce privește . numărul cărții de identitate al mandatarului și domiciliul acestuia, CNP-ul fiind menționat corect.
Față de disp. art. 137 C. proc. civ. în ceea ce privește excepțiile invocate de intimați.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de către intimat, motivat de faptul că față de motivarea în fapt a cererii raportat la dispozițiile legale conduce la inadmisibilitatea acesteia - inadmisibilitățile sunt de fapt exemple de excepții procesuale ce au ca punct comun o anumită soluție pe care o va pronunța instanța în cazul admiterii lor. Deci noțiunea de inadmisibilitate vizează nu excepția ci efectul spre care tinde aceasta, o anumită modalitate de respingere a cererii.
Astfel legiuitorul a prevăzut anumite situații, în mod expres, în care se poate vorbi de excepția inadmisibilității: ordonanța președințială, acțiunea în constatare reglementată de art. 111 C. proc. civ.
Art. 6 CEDO garantează fiecăruia dreptul de a avea acces la o instanță art. 6 - 1 al Convenției „Orice persoană are dreptul la audiere echitabilă a cauzei sale(…) de către un tribunal (…), care va decide (…) asupra contestațiilor privind drepturile și obligațiile cu caracter civil (…)”. Curtea amintește în cauza L. c. România că art. 6 – 1 garantează fiecăruia dreptul ca un tribunal să cunoască orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil (Golder c. Regatului Unit al Marii Britanii – hotărârea din 21.02.1975, . nr. 18).
Astfel reține instanța că admiterea unei asemenea excepții ar constitui o încălcare a art. 6 CEDO, fiind un obstacol de drept, o limitare adusă dreptului de acces. Legiuitorul a prevăzut posibilitatea contestatoarei de a solicita pe calea contestației la executare desființarea unui act de executare nelegal sau netemeinic, astfel încât dreptul acesteia nu este limitat din acest punct de vedere.
Față de cele arătate instanța de judecată urmează a respinge excepția ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive invocate de către intimatul I. argumentată pe faptul că față de motivele în fapt expuse de contestatoare ce privesc nulitate unui act întocmit de un birou notarial, calitate ar avea emitentul - calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil .
Astfel, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cat și pe cea pasivă.
În cauză intimatul este parte în dosarul de executare silită, calitate obținută în urma adjudecării imobilului, iar față de scopul urmărit de către contestatoare ce vizează anularea acestuia act, instanța de judecată constată că intimatul are calitate procesual pasivă și pe cale de consecință urmează a respinge excepția ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția tardivității formulării cererii completatoare de către contestatoare prin care a invocat lipsa mandatului – având în vedere cererea inițială a acesteia, motivarea în fapt în susținerea ei, prin care aceasta dorește să sublinieze că procura dată de mandant mandatarului ar fi lovită de nulitate, conduce la concluzia că contestatoarea a înțeles să solicite constatarea nulității actului de executare silită, proces-verbal de licitație, ca urmare a constatării nulității absolute a procurii, deci a solicitat instanței să constate că a intervenit sancțiunea nulității absolute, ceea ce ar conduce implicit la lipsirea acestui înscris de efectele juridice pe care le-ar fi putut produce dacă ar fi fost valabil.
Practic, prin cererea completatoare contestatoarea a extins motivarea în fapt urmărind același scop ca și în cererea inițială, indicând lipsa totală a mandatului, urmând ca în cazul admiterii cererii sale sancțiunea fiind aceiași, lipsirea procurii de efectele juridice conferite de lege.
Față de cele mai sus expuse instanța a de judecată constată că excepția nu este întemeiată și pe cale de consecință o va respinge ca atare.
Cu privire la fondul contestației - în ceea ce privește motivul referitor la faptul că procura autentificată utilizată de către adjudecatar, conținea date ce îl priveau pe acesta care nu corespundeau celor de pe recipisa de consemnare a cauțiunii, respectiv o altă adresă de domiciliu, astfel că aceasta este lovită de nulitate absolută – în primul rând, calea contestației la executare este deschisă părților interesate și care pot invoca în cadrul acesteia neregularități ale actului de executare sau împotriva executării silite însăși.
Contestatoarea a invocat nulitatea procurii date de mandantul I. mandatarului S. – sub aspectul că aceasta conținea date nereale cu privire la domiciliul acestuia și al seriei și numărului cărții de identitate, deci al uni alt act ce nu a fost întocmit de către executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silite.
În al doilea rând, acest înscris a fost rectificat în ceea ce privește eroarea materială strecurată ca urmare a schimbării actului de identitate, prin încheierea dată de emitentul procurii, respectiv biroul notarial, și putea fi desființat de către partea interesată în cadrul altei acțiuni în justiție și nu pe calea contestației la executare, astfel că instanța a de judecată urmează a constata că acesta este valabil, producându-și efectele pentru care a fost încheiat.
În al treilea rând, menționarea inexactă, cu erori a domiciliului mandatarului nu este de natură a atrage sancțiunea nulității absolute a acestui act, ci doar a nulității relative, astfel că în acest caz nulitatea relativă poate fi invocată doar de persoana vătămată, în speță, mandantul, care nu numai că nu a solicitat desființarea acestuia ci a înțeles să confirme valabilitatea acestuia, conform art. 1167 C. civ., prin plata diferenței de preț pentru imobilul scos la licitație, în vederea eliberării actului de adjudecare.
Actul contestat, respectiv procesul-verbal de licitație, a fost rectificat de către biroul executorului judecătoresc ca urmare a emiterii încheierii de rectificare a procurii, la data de 12.08.2013.
În al patrulea și nu în ultimul rând, motivele pentru care intervine sancțiunea nulității absolute a unui act de executare întocmit de către executor, în procedura execuțională, sunt prevăzute în mod expres și limitativ de art. 388 C. proc. civ. astfel că nu se poate adăuga la lege, iar actul de executare silită contestat, procesul-verbal de licitație, a fost întocmit cu respectarea condițiilor de fond și formă impuse de art. 511 C. proc. civ., nefiind invocat efectiv un motiv de nulitate a acestuia.
Cu privire la lipsa totală a mandatului, invocată de către contestatoare – de asemenea, nu vizează nelegalitatea sau netemeinicia vreunui act de executare silită în mod intrinsec, așa cum s-a reținut mai sus procesul-verbal de licitație fiind întocmit cu respectarea cerințelor de fond și formă.
A susținut contestatoarea că mandatarul nu poate să depășească limitele stabilite prin mandat invocând dispozițiile art. 2017 C. civ., însă cu toate acestea la aliniatul al doilea al aceluiași text de lege se prevede că cu toate acestea se poate abate de la instrucțiunile primite dacă îi este imposibil să îl înștiințeze în prealabil pe mandant și se poate prezuma că acesta ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică. Ori în speță, așa cum s-a reținut mai sus plata diferenței de preț pentru imobilul scos la licitație, în vederea eliberării actului de adjudecare, mandantul a confirmat depășirea limitelor stabilite prin mandat de către mandatarul său.
Față de disp. art. 399 C. proc. civ. și față de cele mai sus expuse instanța de judecată constată că cererea contestatoarei este neîntemeiată și pe cale de consecință o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile inadmisibilității, a lipsei calității procesual active și cea a tardivității invocate de intimat.
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. C. , domiciliată în Iași, .. 15, ., . în contradictoriu cu intimații I. I.-C., domiciliat în Iași, .. 13, ., ., S. V. R., domiciliat în Iași, ., ., apt. 1, A. A., domiciliat în Iași, ., ., . și R. B. S.A., cu sediul în București, sector 1, Piața Charles de Gaulle nr. 15.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.01.2014.
Președinte, Grefier,
Red./Tehnored.: M.B./F.C
7 ex/01.07.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8844/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2484/2014.... → |
|---|
