Plângere contravenţională. Sentința nr. 8844/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8844/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 2643/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 20 iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. V. C.
GREFIER - C. D. C.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8844/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul L. Ș. C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala .
La apelul nominal, făcut în ședința publică,sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 06.06.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 20.06.2014 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Prin acțiunea primită și înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 28.01.2014 și înregistrată sub nr._, petentul L. Ș. C. a solicitat instanței admiterea plângerii contravenționale împotriva procesului - verbal . nr._ întocmit în data de 25.01.2014.
În motivarea cererii formulate, petentul a învederat faptul că realitatea este alta.
În susținerea cererii, petentul a anexat copii după procesul verbal . nr._ din 25.01.2014, acte stare civilă.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Prin chitanța nr. ISXUC_ din 28.01.2014 petentul a depus 20,00 lei reprezentând taxă judiciară timbru.
Legal citată, intimata I.P.J. Iași a formulat întampinare, solicitând respingerea plângerii deoarece faptele imputate petentului s-au desfășurat în contextual dat din procesul verbal, acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor Ordonanței 2/2001, agentul constatator nu a făcut decât să încadreze fapta săvârșită de către petent și să aplice prevederile legii.
A anexat raportul agentului constatator din 23.03.2014 pentru data de 25.01.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 25.01.2014 petentul a fost sancționat deoarece a condus auto marca „Dacia” cu nr. de înmatriculare_ și a oprit neregulamentar în dreptul Palas Mall.
Fapta este prevăzută de art. 108, alin. 1, lit. a pct. 8 din OUG 195/2002.
Instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională este învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat.
Analizand procesul verbal, instanta constata, in primul rand indeplinirea tuturor conditiilor de valabilitate a caror nerespectare ar putea atrage nulitatea absoluta a actului constatator.
Sub aspectul legalității, instanța constată că, în cauză, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prev. de art. 17 din OG nr. 2/2001, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Instanța mai reține, de asemenea și împrejurarea că faptei reținute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică și a fost legal individualizată, raportat la dispozițiile art. 108 alin. 1 lit. a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 care prevăd: „Art. 108 (1) Savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de puncte de penalizare, dupa cum urmeaza: a) 2 puncte de penalizare pentru savarsirea urmatoarelor fapte: 8. stationarea neregulamentara;”.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările reținute de agentul constatator.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectarea tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Pe de alta parte, a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.
Instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
În concluzie, sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, pe parcursul judecății, petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului și analizând pe cele stabilite prin actul atacat, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001. Sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța apreciază că agentul constatator a realizat o corectă individualizare, aplicând în mod judicios criteriile enumerate în cuprinsul art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001. Instanța constată ca sancțiunea a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ, că este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În această situație, petentul a beneficiat de garanțiile oferite de art. 6 din CEDO însă prezumția sa de nevinovăție a fost răsturnată .
Rezultă, așadar, că forța probantă a procesul-verbal de contravenție nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Față de cele expuse mai sus, instanța apreciază procesul-verbal de contravenție ca fiind corect întocmit, cererea de anulare a procesului verbal . nr._ din 25.01.2014 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul L. Ș. C. cu domiciliul în Mun. Iași, ., ., . împotriva procesului - verbal de contravenție . nr._/25.01.2014,, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Iași cu sediu în Iași, ..6, jud.Iași, ca nefondată.
Cu drept de apel la Tribunalul Iași în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 20.06.2014.
Președinte, Grefier,
V. V. C. C. D. C.
RED./ TEHNORED.:V.V.C.
01.09.2014/ 4ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 29/2014. Judecătoria IAŞI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1262/2014. Judecătoria... → |
|---|
