Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 26761/245/2013

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014

Ședința publică de la 17 Decembrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE T. B.

Grefier L. T.

Pe rol se află judecarea cauzei civil privind pe reclamant C. M. și pe pârât H. S. P., având ca obiect pretenții restituire împrumut.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsind:

- reclamant - C. M.

- pârât - H. S. P.

Procedura de citare este legal îndeplinită..

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 03.12.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 10.12.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi 17.12.2014, când în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Prin acțiunea civilă, legal timbrată, înregistrată la instanță sub numărul_ /21.08.2013, reclamanta C. M. a chemat în judecată pe pârâtul H. S. P., solicitând să se dispună prin hotărâre judecătorească obligarea acestuia la plata sumei de 2047 lei și a cheltuielilor de judecată.

Reclamanta arată că la data de 17.05.2013 a împrumutat pârâtului H. S. suma de 2047 lei cu obligația de a-i restitui la data de 02.08.2013 potrivit înscrisului sub semnătură privată denumit ¸¸contract de împrumut", însă acesta a refuzat restituirea acestora.

În drept, a invocat dispozițiile art. 2158 (1) și 2164 (2) cod civil și art. 411 (1) Cod procedură civilă.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

A invocat excepția nulității absolute a contractului încheiat la data de 17.05.2013, fiind încheiat pentru o cauză ilicită și în scopul fraudării legii potrivit art. 1247 Cod civil, art. 1236 și 1237.

Menționează că reclamanta este beneficiara unui apartament ANL situat în Iași, ., .. A, ., pe care i l-a închiriat, unde suma împrumutată reprezenta de fapt contravaloarea chiriei și cheltuieli de întreținere pentru luna aprilie 2013.

Precizează că a locuit aici cu numita I. M. A. din data de 17.01.2013 și până la începutul lunii mai și i-a achitat reclamantei la timp contravaloarea chiriei și cheltuielilor de întreținere.

Menționează că reclamanta a utilizat contractul de împrumut pentru a ascunde contractul de închiriere, care ar fi fost lovit de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor art. 62, 63 din Legea nr. 152/1998, modificată prin O.G. 574/2007.

Susține că actul secret este lovit de nulitate absolută și că pretențiile reclamantei se întemeiază pe un act nul și sunt neîntemeiate.

În drept, a invocat dispozițiile art. 1166-1292 Cod civil.

La termenul din 22.01.201 3 instanța a admis proba cu înscrisuri pentru ambele părți și proba cu interogatoriul reclamantei la cererea pârâtului și a prorogat proba cu martori, asupra căreia pârâtul nu a mai insistat.

Asupra excepției invocate și din analiza probelor administrate, instanța reține următoarele:

La data de 17.05.2013 părțile au încheiat contractul de împrumut (fila 10, dosar) pentru suma de 2047 lei cu termen de restituire 02.08.2013.

Pârâtul a susținut că a locuit în apartamentul ANL atribuit reclamantei, situat în Iași, ., .. A, ., de la data de 17.01.2013 și până la începutul lunii mi 2013 și că a achitat cheltuielile aferente (chirie și cheltuieli de întreținere) la timp, astfel că, nu datorează suma pretinsă.

Susținerea acestuia (în cazul în care ar fi locuit efectiv în apartamentul ANL) nu poate fi primită întrucât dacă nu ar fi datorat reclamantei vreo sumă de bani nu ar fi semnat contractul de împrumut.

În cauză nu s-a dovedit existența contractului secret prohibit de lege.

Excepția nulității contractului de împrumut este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Potrivit contractului datat 17.05.2013 pârâtul datorează reclamantei suma de 2047 lei.

Reclamanta a recunoscut la interogator că pârâtul a achitat mamei sale suma de 200 lei, iar potrivit extrasului de cont aflat la filele 53-60, pârâtul a depus în contul soțului reclamantei S. C. suma de 900 lei (650 lei – fila 53 și 250 lei fila 56).

Instanța va deduce suma de 1100 lei din suma de 2047 lei, rezultând că, pârâtul mai datorează suma de 947 lei.

În temeiul art. 2158, 2164 Cod civil urmează a fi admisă în parte acțiunea și a se dispune obligarea pârâtului la restituirea către reclamantă a sumei de 947 lei.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 592,22 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru (92,22 lei) proporțional cu valoarea pretențiilor admise și suma de 500 lei cu titlu de onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția nulității absolute a contractului de împrumut, invocată de pârât.

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta C. M. cu domiciliul ales în Iași, . A, ., ., . avocat M. L. P., în contradictoriu cu pârâtul H. S. P..

Obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 947 lei cu titlu de împrumut nerestituit și suma de 592,22 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, ce se va înregistra la Judecătoria Iași.

Publicată în ședință publică, azi 17.12.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.B.T./Teh.U.E.

4 ex./13.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI