Pretenţii. Sentința nr. 5242/2014. Judecătoria IAŞI

La apelul nominal, făcut în ședința publică, părțile lipsesc.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că acesta este primul termen de judecată acordat, precum și că, potrivit verificărilor efectuate în aplicația ECRIS și SAE ale Judecătoriei Iași, s-a constatat că nu au mai fost înregistrate alte cereri formulate de aceleași persoane, împotriva acelorași persoane și având același obiect.

Observând că prezenta cauză este la primul termen de judecată, părțile au fost legal citate, în temeiul dispozițiilor art. 131 Noul Cod de procedură civilă, instanța procedează, din oficiu, la verificarea competenței sale generale, materiale și teritoriale, stabilind că, față de dispozițiile art. 94 și art. 107 Noul Cod de procedură civilă, este competentă să judece pricina.

În temeiul art. 238 Noul Cod de procedură civilă instanța procedează la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului, fixând o durată de patru luni.

Constatând că proba cu înscrisurile existente la dosar este admisibilă potrivit legii și concludentă pentru soluționarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 237 alin. 2 pct. 7, prin raportare la art. 255 și 258 Noul Cod de procedură civilă, instanța o încuviințează reclamantei și o constată administrată.

Nemaifiind probe de administrat, în temeiul art. 244 Noul Cod de procedură civilă, instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, că părțile nu sunt prezente la dezbateri, și în baza art. 394 Noul Cod de procedură civilă, reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 05.12.2013, sub dosar nr._, reclamanta S.C. S. S.A. a solicitat instanței, in contradictoriu cu pârâtul P. V., obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 498,92 lei cu titlu de preț al serviciilor de salubritate pentru perioada mai 2011 – ianuarie 2013, a sumei de 84,94 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei mai 2011 – ianuarie 2013, precum și la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.

In motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în baza contractului de prestări servicii nr._/18.04.2012, încheiat cu pârâtul, reclamanta s-a obligat să colecteze, transporte și să depoziteze deșeuri menajere, în schimbul unui preț, însă beneficiarul nu și-a executat obligațiile contractuale.

De asemenea, reclamanta a mai precizat că nu s-au achitat nici până in prezent facturile emise pentru perioada mai 2011 – ianuarie 2013, motiv pentru care au fost calculate penalități de întârziere.

Reclamanta a mai arătat că a încercat soluționarea litigiului pe calea medierii, pârâtul refuzând să se prezinte in fața mediatorului in vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului.

În drept, reclamanta a invocat disp. art.1516 C.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 47 lei (f. 4), în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. a din OUG nr. 80/2013.

In dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosarul cauzei, în copie certificată, adresă din data de 07.06.2013, contract pentru prestări servicii de salubritate nr._/18.04.2012, fișă calcul penalități, facturi fiscale, proces verbal de informare, chitanța nr. 190/03.09.2013.

Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

In fapt, intre părțile litigante a intervenit un contractul nr._/18.04.2012 (f. 6) privind prestarea serviciilor de salubritate de către reclamantă, contract prin care aceasta s-a obligat să presteze pârâtului servicii de colectare și transport a deșeurilor menajere, în baza căruia a emis o . facturi fiscale, facturi pentru care pârâtul nu a făcut dovada plății.

Părțile au convenit că, în caz de neîndeplinire a obligației de plată, să fie calculate majorări de întârziere în procent egal cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare pentru fiecare zi de întârziere, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 8.4 al contractului.

Ca urmare a nerespectării obligației de plată astfel cum a fost stabilită prin facturile emise în perioada mai 2011 – ianuarie 2013, în temeiul contractului nr._/18.04.2012, încheiat de către părți, pârâtul a acumulat un debit în cuantum de 498,92 lei reprezentând prețul serviciilor de salubritate prestate de către reclamantă.

În temeiul art. 8.4 al convenției, au fost calculate penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, fără ca valoarea acestora să fie mai mare decât cuantumul debitului.

Conform art. 1270 din Noul cod civil contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 1516 din Noul Cod Civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, în caz contrar având dreptul la daune interese.

Potrivit principiului general statuat de art. 249 NCPC, care dispune că acela care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege, precum și în aplicarea art. 10 alin. 1 teza finală NCPC, instanța constată că reclamanta a demonstrat existența creanței sale, astfel încât revenea pârâtelor sarcina de a dovedi stingerea acesteia.

În temeiul raporturilor comerciale stabilite între părți, pentru serviciile de salubritate prestate, reclamanta a emis facturile fiscale corespunzătoare, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în dosar (f. 15-25).

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata de penalități contractuale, instanța reține că, în cauza supusă analizei, sunt incidente dispozițiile art. 1535 Cod civil, ce stabilesc că în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel convenit de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În conformitate cu dispozițiile art. 1350 Cod civil, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci când, fără justificare nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.

Pentru fiecare din sumele facturate și neachitate de către pârât, reclamanta a calculat penalități de întârziere, aplicând penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor fiscale, în conformitate cu prevederile contractuale (art. 8.4 din contract).

Prin cumularea sumelor înscrise în cuprinsul fiecăreia dintre facturile fiscale, instanța constată că debitul principal se ridică la cuantumul de 498,92 lei. În ceea ce privește penalitățile de întârziere percepute pentru întârzierea la plata debitului principal, cuantumul total al acestora se ridică la suma de 84,94 lei, astfel cum reiese din fișa de calcul al penalităților anexată la dosarul cauzei (f. 7).

În ceea ce privește raporturile dintre părți derulate începând cu data încheierii contractului și în urma cărora s-au emis facturile fiscale depuse la dosar, instanța reține că pârâtul nu a dovedit stingerea acestor obligații contractuale prin faptul plății sau prin altă modalitate de stingere a obligației ce îi incumbă, astfel, instanța apreciază că acesta nu a respectat clauzele asumate la încheierea contractului de prestări servicii, încălcând astfel principiile de drept enunțate de art. 1270 C.civ., respectiv, principiul obligativității contractului în raporturile dintre părți și principiul executării cu bună credință a convențiilor.

Astfel, instanța urmează a constata că pretențiile reclamantei își au temeiul într-o convenție legal încheiată între părți, respectând întocmai clauzele contractuale stipulate.

În ceea ce privește majorările de întârziere, instanța constată că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat pe baza convenției părților, în care au prevăzut o clauză penală potrivit căreia, pentru neplata la termen a sumelor datorate de beneficiarii serviciilor prestate, se percepe o penalitate egală cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, calculate la suma datorată, dar care nu va depăși cuantumul debitului.

Clauza penală este o convenție prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a unei obligații contractuale și, implicit daunele ce i se cuvin pentru acoperirea acestuia. În cauza dedusă judecății, aceste daune, stabilite anticipat și convenționale, au natură moratorie, fiind datorate pentru întârzierea în executarea obligației.

Întrucât pârâtul a acceptat contractul nr._/18.04.2012 (f. 6), însușindu-și conținutul acestuia prin semnătură, aceasta și-a însușit implicit și conținutul clauzei penale stipulate la art. 8.4 din contract.

În prezența clauzei penale, instanței nu îi este permis să verifice întinderea prejudiciului suferit de către creditor și nici să ceară creditorului să dovedească întinderea prejudiciului efectiv suferit. Clauza penală fiind rezultatul unui acord de voință, este obligatorie pentru părți și pentru instanță. Pârâta a acceptat o astfel de evaluare a prejudiciului născut prin neexecutarea obligației.

Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite cererea de chemare în judecată și a obliga pârâtul la plata sumei de 498,92 lei reprezentând debit principal și a sumei de 84,94 lei reprezentând penalități aferente acestuia.

Față de rezolvarea dată capătului principal de cerere, în considerarea prevederilor art. 453 NCPC, constatând culpa procesuală a pârâtului, instanța îl va obliga pe acesta la plata către reclamantă a sumei de 82 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 47 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și suma de 35 lei reprezentând cheltuieli mediere (chitanță f. 10).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta S.C. S. S.A., cu sediul în Iași, ., județul Iași, înregistrată în registrul comerțului sub nr. J_, având cod unic de înregistrare RO14816433, în contradictoriu cu pârâtul P. V., cu domiciliul în mun. Iași, ., ., ., având CNP_.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 498,92 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de salubritate aferente perioadei mai 2011 – ianuarie 2013, precum și a sumei de 84,94 lei reprezentând penalități de întârziere contractuale, aferente perioadei mai 2011 – ianuarie 2013.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 82 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 47 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 35 lei reprezentând cheltuieli mediere.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, azi, 08.04.2014.

Președinte, Grefier,

I. T. C.-T. D.

Red./Tehnored./ I.T.

4 ex./16.05.2014