Uzucapiune. Sentința nr. 4779/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 4779/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 36219/245/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică din 01.04.2014

Instanța constituită din:

Președinte: Z.-L. M.-O.

Grefier - B. R.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4779

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții P. M. L., T. I., P. D. și B. A. în contradictoriu cu pârâții U. A. TERITORIALĂ A MUN. IAȘI, P. UNITĂȚII A. TERITORIALE A MUN. IAȘI, C. L. AL MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Față de lipsa părților, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La al doilea apel nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin C. Registratură al Judecătoriei Iași, la data de 01.04.2014, reclamanții au depus la dosar concluzii cu privire la excepțiile invocate prin întâmpinare de către Mun. Iași și C. L. al Mun. Iași, după care:

Instanța constată că prin întâmpinare, pârâții au solicitat judecata cauzei în lipsă.

Observând că prezenta cauză este la primul termen de judecată, părțile au fost legal citate, în temeiul dispozițiilor art. 131 NCpc, instanța procedează din oficiu, la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale, stabilind că, față de dispozițiile art. 94 alin.1 lit. j și art. 107 Noul Cod de procedură civilă, este competentă să judece pricina.

În temeiul art. 238 NCPC instanța procedează la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului, fixând o durată de o zi.

Instanța constată că acesta este termenul de propunere a probelor, că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică, însă nu au atașat obiectivele acesteia, astfel încât instanța constată că această probă cu expertiză nu a fost propusă în condițiile legii, astfel încât cu privire la aceasta operează sancțiunea decăderii.

Față de obiectul prezentei cauze, instanța respinge proba testimonială solicitată de reclamanți, prin precizări, ca neconcludentă soluționării pricinii.

Având în vedere că proba cu înscrisurile existente la dosar este admisibilă potrivit legii și concludentă pentru soluționarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la art. 255 Noul Cod procedură civilă, instanța o încuviințează pentru toate părțile și o constată administrată.

Nemaifiind probe de administrat, în temeiul art. 244 Noul Cod de procedură civilă, instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, că părțile nu sunt prezente la dezbateri, și în temeiul art. 394 NCPC, reține cauza spre deliberare atât cu privire la fondul cauzei și cu privire la excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._/245/2013 din 08.11.2013, reclamanții: P. M. L., T. I., P. D. și B. A. i-au chemat în judecată pe pârâții: C. L. Iași, P. Municipiului Iași și U. A. Teritorială a Municipiului Iași, prin Primar, pentru ca, în contradictoriu cu aceștia, prin hotărârea pe care o va pronunța, instanța să constate că reclamanții a dobândit prin uzucapiune scurtă dreptul de proprietate asupra terenului aferent garajelor, situate în . continuarea clubului „Motor”. Se solicită și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea de fapt a cererii de chemare în judecată reclamanții au arătat că sunt posesorii garajelor în . continuarea clubului „Motor”, potrivit situației de plată definitivă nr. 159/1982, eliberată de Cooperativa „Constructorul” și care constituie și proces verbal de recepție a lucrării în baza acceptului Consiliului Popular Iași nr. 6194/04.05.1982, pentru care s-a emis Autorizația pentru executarea de lucrări nr. 79/04.04.1990, ia potrivit certificatului nr._/22.04.2013, emis de OCPI Iași mobilul pe care sunt amplasate garajele nu este înscris în cartea funciară.

În cerere se arată că în anul 1992 Asociația de Locatari PT 102A Ț. V. a solicitat Consiliului Popular al Municipiului Iași acordul pentru amenajarea unei parcări auto și, în baza autorizației nr. 79/1990, lucrarea a fost efectuată pe cheltuiala locatarilor.

Reclamanții apreciază că au exercitat asupra garajelor o poseise utilă de 22 ani, continuă, publică, neîntreruptă, netulburată, neviciată și neechivocă. Terenul pe care sunt amplasate garajele nu face parte din domeniul public, așa cum rezultă din adresa nr._/10.05.2013, emisă de Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat Iași și nu este înscris în cartea funciară în folosul unei alte persoane. Mai mult, terenul nu a fost revendicat în baza legislației fondului funciar, așa cum rezultă din adresa nr. 6640/856/15.05.2013, emisă de OCPI Iași.

Reclamanții fac referire la dispozițiile art. 36 alin.2 Lg. 18/1991, fără să invoce aplicarea acestui text de lege la situația de fapt și apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune scurtă, asurpa terenului pe care sunt amplasate garajele.

Reclamanții arată că terenurile aferente garajelor, aparțin după cum urmează: garajul nr.5, cu o surpfață construită de 13 mp și o surpfață aferentă de 13 mp, reclamantului P. M. L.; garajul nr.7, cu o surpfață construită de 13 mp și o surpfață aferentă de 13 mp, reclamantului B. A.; garajul nr.8, cu o suprafață construită de 13 mp și o surpfață aferentă de 13 mp, reclamantului B. A.; garajul nr.9, cu o suprafață construită de 14 mp și o surpfață aferentă de 14 mp, reclamantului B. A.; garajul nr.10, cu o suprafață construită de 13 mp și o surpfață aferentă de 13 mp, reclamantului T. I. și garajul nr.11, cu o suprafață construită de 13 mp și o surpfață aferentă de 13 mp, reclamantului Pârlăg D..

În drept, cererea de chemare în judecată se întemeiază pe dispozițiile art. 1847, 1895-1902 C.civil, art.194-197 N.C.P.C.

În dovedirea acțiunii reclamanții solicită proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică de specialitate. Anexat cererii de chemare în judecată reclamanții depun la dosar, în copie certificată conform cu originalul, înscrisurile probatorii atașate la filele 10-24 dosar.

Cererea de chemare în judecată este formulată prin avocat P. L. M., cu împuternicire la fila 9 dosar. Reclamanții au achitat inișial o taxă de timbru de 10 lei.

Prin rezoluția de primire instanța a pus în vedere reclamanților o diferență de taxă de timbru în cuantum de 1022,75 lei. Reclamanții au răspuns solicitării instanței, potrivit chitanței atașate la fila 35 dosar, în data de 27.11.2013.

La solicitarea instanței, prin adresa din 06.12.2013, Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat Iași informează instanța că terenul în suprafață de 79 mp, situat în Iași, . cu . obiectul judecății, face parte din suprafața totală de 7848 mp, ce figurază la poziția 162 din inventarul domeniului public al Municipiului Iași, însușit prin H.C.L. nr. 72/2011.

În data de 10.01.2014, în termen legal, pârâții formulează întâmpinare comună prin intermediul căreia invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Iași și a Primarului Municipiului Iași, arătând că primul nu are decât calitatea de administrator al domeniului privat al municipiului, potrivit art. 36 alin.2 lit.c Lg. 215/2001, iar cel de-al doilea nu are decât atribuțiile stabilite prin același act normativ.

Pârâții invocă și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, arătând că aceștia nu au depus la dosar justul titlu pe care se întemeiază cererea lor, potrivit dispozițiilor art. 1899 Cod civil.

Pe fondul cererii, pârâții arată că, în fapt, acordul conferit de C. Popular al Municipiului Iași prin adresa nr. 6194/1982, conferă pârâților doar calitatea de detentori precari, conform art. 1853 alin.2 Cod civil, și că aceștia nu au posedat sub nume de proprietari, porivit art. 1847 Cod civil, autorizația nr. 79/1990 arătând faptul că lucrarea va avea un caracter provizoriu, beneficiarii fiind ținuți să o dezafecteze la termenul fixat de Primăria Municipiului Iași.

Pârâții solicită în apărare proba cu înscrisurile anexate acesteia, invocând în drept, dispozițiile art. 205-208, 223,, iar în temeiul art.223, 411 NCPC s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Anexat întâmpinării este depusă la dosar autorizația nr. 79/04.04.1990.

Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Prin cererea dedusă judecății, reclamanții: P. M. L., T. I., P. D. și B. A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții: C. L. Iași, P. Municipiului Iași și U. A. Teritorială a Municipiului Iași, prin Primar, să se constate că au dobândit prin uzucapiune scurtă dreptul de proprietate asupra terenului aferent garajelor, situate în . continuarea clubului „Motor”, în surpfață de 79 mp.

Instanța reține în mod prioritar, privitor la acțiunea legii civile în timp, dispozițiile art. 6 alin.1,3, 4 Noul cod civil (N.C.C.), cu consecința constatării aplicabilității legii în vigoare, după caz, la momentul începerii cursului termenului prescripției achizitive, care conform susținerilor și apărărilor reclamanților, se situează cu 22 de ani în urmă.

În raport cu dispozițiile imperative ale art.248 alin.1 N.C.P.C., constatând că în cauză a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. Iași și P. Municipiului Iași, precum și excepția lipsei calității procesuale active a tuturor reclamanților, instanța urmează să se pronunțe asupra acestora cu prioritate:

Potrivit dispozițiilor art. 36 N.C.P.C.: „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond”.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este subiectul pasiv în raportul dedus judecății, respectiv în speță, presupune existența unei identități între pârât și pretinsul proprietar nediligent față de care ar urma să opereze sancțiunea prescripției achizitive. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil. Astfel, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.

În cauza dedusă judecății pârâții C. L. Iași, P. Municipiului Iași nu dețin și nici nu ar putea deține, în temeiul atribuțiilor conferite lor de Lg. 215/2001, calitatea de proprietar sau posesor asurpa terenului care face obiectul litigiului. Prin urmare, instanța reține că nu există cuvenita identitate solicitată de dispozițiile art. 36 NCPC între acești pârâți și proprietarul/posesorul nediligent al imobilului în litigiu, drept pentru care excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. Iași, P. Municipiului Iași apare ca întemeiată și va fi admisă, cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu aceștia.

Pe de altă parte însă, calitatea procesuală activă în acțiunea în uzucapiune are persoana ce pretinde că a exercitat o posesie utilă asupra unui imobil, sub nume de proprietar. Așa cum arată și dispozițiile art. 36 N.C.P.C., verificarea condiției de exercițiu a legitimării procesuale nu presupune o judecată asupra fondului; apărările pârâților pe excepție prin care se invocă neîndeplinirea de către reclamanți a condițiilor impuse de dispozițiile art. 1895 Cod civil – lipsa unui just titlu și ale celor impuse de art. 1847 Cod civil – calitățile posesiei utile sunt apărări de fond care tind la respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.

Prin urmare, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților apare ca neîntemeiată și va fi respinsă.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține:

Uzucapiunea reprezintă unul dintre modurile de dobândire a proprietății bunurilor imobile, față de dispozițiile Codului civil, respectiv art.1837, care definește prescripția ca un mijloc de a dobândi proprietatea și art.645, potrivit căruia proprietatea se dobândește, între altele și prin prescripție.

Articolul 1895 C. civ. reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil dacă se face dovada că cel care invocă uzucapiunea a exercitat o posesie utilă asurpa lucrului; dacă posesia se întemeiază pe un just titlu; dacă posesia a durat de la 10 la 20 ani, după caz, dacă posesia a fost de bună credință.

Reclamanții nu dovedesc, în cauză, îndeplinirea unora dintre aceste condiții. Astfel, așa cum corect constată pârâții, reclamanții din prezenta cauză nu dețin un just titlu cu privire la suprafața de teren de sub și aferentă garajelor edificate în Iași, . continuarea clubului „Motor”.

Justul titlu este definit de doctrină, pornind de la dispozițiile art.1847 Cod Civil ca fiind un act translativ de proprietate care provine de la altcineva decât propriearul; nici acordul conferit de C. Popular al Municipiului Iași prin adresa nr. 6194/1982 și nici autorizația nr. 79/1990 nu conferă pârâților un just titlu, aceștia posedând nu sub nume de proprietari, ci ca simpli detentori precari, cu acordul pârâtei – U. A. Teritorială a Municipiului Iași, prin Primar.

Potrivit dispozițiilor art.1846 alin.(2) C. civ., posesia reprezintă o stare de fapt, constând în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt, de către o persoană asupra unui bun, cu intenția și voința de a se comporta față de toți ceilalți ca proprietar, la art.1847 C. civ. fiind prevăzut în mod expres că pentru a se putea uzucapa, posesia trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, adică să fie o posesie utilă. Având în vedere că nu au posedat sub nume de propriear imobilul în litigiu, ci în baza unui acord și a unei atorizații obținute de la adevăratul proprietar, posesia exercitată de reclamanți nu a fost una utilă.

Instanța reține și că, potrivit adresei din 06.12.2013 emisă de Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat Iași, suprafață de 79 mp, situat în Iași, . cu . obiectul judecății, face parte din suprafața totală de 7848 mp, ce figurază la poziția 162 din inventarul domeniului public al Municipiului Iași, însușit prin H.C.L. nr. 72/2011. În acest sens, instanța reține că la art.1844 C. civ. se prevede în mod imperativ că uzucapiunea nu poate fi aplicată în privința bunurilor imobile proprietate publică a statului sau a unităților sale administrativ-teritoriale, deoarece aceste bunuri sunt imprescriptibile atât extinctiv, cât și achizitiv.

Dispozițiile art. 36 alin.2 Lg. 18/1991 nu conferă reclamanților, în măsura în care ar fi îndeplinite condițiile acestui text de lege, decât, eventual, o vocație la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legislației fondului funciar și în măsura îndeplinirii condițiilor incluse în normă, prin formularea unei cereri, la organele competente, în termenul prevăzut de legea specială; aceste dispoziții nu au incidență și nu se aplică raportului juridic litigios.

Pentru motivele de fapt și de drept expuse, instanța, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.1895 și art.1846-1847 Codul civil pentru câștigarea de către reclamanți a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu prin efectul prescripției achizitive de 10-20 de ani, va respinge cererea acestora ca fiind nefondată.

Față de cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamanți, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin.1 N.C.P.C., instanța reține caracterul său neîntemeiat în raport cu natura accesorie a acesteia și soluția dată pretenției principale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Iași și a Primarului Municipiului Iași (în nume propriu), excepții invocate de pârâți, prin întâmpinare și, în consecință:

Respinge acțiunea formulată de reclamanții: P. M. L., T. I., P. D. și B. A. în contradictoriu cu Consiliului L. Iași și a Primarului Municipiului Iași (în nume propriu), pentru lipsa calității procesuale pasive a celor doi pârâți.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.

Respinge acțiunea având ca obiect constatare dobândire drept de proprietate prin uzucapiune, formulată de reclamanții: P. M. L., CNP_, T. I., CNP_, P. D., CNP_ și B. A., CNP_, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat „P. M. L.” în Iași, ., ., ., județul Iași în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială a Municipiului Iași, prin Primar, C._, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr.11, județul Iași.

Respinge cererea reclamanților privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac, cererea de apel se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședința publică din data de 01.04.2014.

Președinte, Grefier,

Z.-L. M.-OanaBondar R.

Red/ Tehnored Z-L M-O./B.R.

9 ex./12.09.2014/7COM-12.09.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uzucapiune. Sentința nr. 4779/2014. Judecătoria IAŞI