Actiune in raspundere contractuala. Hotărâre din 16-10-2015, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 11732/2015
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Ședința publică de la data de 16 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. G.
Grefier M. G. P.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI S.P.R.L. și pe pârâtii D. V., D. M. M., C. A., având ca obiect actiune in raspundere contractuala.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părtilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul ca procedura de citare este legal îndeplinită, după care,
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 25.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 2.10.2015, ulterior pentru 09.10.2015 si pentru astăzi, 16.10.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 17.10.2014 sub nr._ reclamanta . a solicitat instanței obligarea pârâților D. V., D. M. M. si C. A. la plata sumei de 476,74 lei reprezentând contravaloare energie termica furnizata si facturata in perioada 02._ si la plata sumei de 1364,73 lei reprezentând penalități pentru facturi achitate cu întârziere pe perioada 10._.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, . încheiat cu pârâții Convenția de facturare individuala a consumurilor de energie termica anexata cererii de chemare in judecata. Susține reclamanta prin motivele cererii că in baza contractului s-a obligat sa furnizeze paraților energie termica iar parații s-au obligat sa achite la termen contravaloarea serviciilor de care au beneficiat.
Astfel în baza contractului încheiat cu parații, arată reclamanta că a emis facturi a căror contravaloare nu a fost achitata la termenul de scadenta stabilit de către parți. Arata reclamanta ca parații datorează penalități de întârziere.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 194 Cod procedura civila, art. 1270, art. 1516 alin. 1 si art. 169 Cod civil, Legea nr. 325/2006, Ordinul A.N.R.S.C nr. 483/_.
În dovedire reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.
Reclamanta a anexat la cerere copii după următoarele înscrisuri: Convenția de facturare individuala a consumurilor de energie termica nr. 1745/25.01.2010, componență sold agent termic, facturi (filele 8-129 din dosar).
Parații nu au depus la dosar întâmpinare in cauza insa paratul Danilă V. s-a prezentat personal la termenul de judecata din data de 12.03.2015 si a susținut ca a achitat debitul principal si o parte din penalitățile pretinse de reclamanta, depunând in acest sens chitanțele de la fila 201 dosar.
Din oficiu instanța a invocat in cauza excepția prescripției dreptului la acțiune si excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei C. A..
La solicitarea instanței reclamanta a depus la dosar un calcul detaliat al penalităților de întârziere.
Instanța a pus in discuția contradictorie a parților excepțiile invocate la termenul din data de 25.09.2015.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, instanța retine următoarele:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între părțile din procesul civil și persoanele implicate în raportul juridic dedus judecății. Astfel, reclamantul trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Astfel, calitatea procesuală se determină în raport de litigiul dedus judecății în sensul că, numai o persoană poate fi reclamant, respectiv parat în cadrul raportului juridic litigios. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil .
Sarcina justificării calității procesuale active și a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanța este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calități.
În prezenta cauza reclamanta solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea paraților la plata contravalorii energiei termice furnizate si facturate si la plata penalităților de întârziere.
Instanța observa ca in cauza Convenția de facturare individuala a consumurilor de energie termica nr. 1745/25.01.2010 in baza căreia au fost emise facturile a căror contravaloare a fost solicitata in cauza sau care au fost achitate cu întârziere si pentru care au fost calculate penalități de întârziere a fost încheiata de reclamanta cu cei trei parați indicați in cererea de chemare in judecata.
Întrucât parata C. A. este parte in Convenția de facturare individuala a consumurilor de energie termica nr. 1745/25.01.2010 instanța va instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei parate.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune instanța retine ca potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011: Prescripțiile începute si neîmplinite la data intrării in vigoare a Codului civil sunt si rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Retine instanța ca in cauza excepția prescripției dreptului la acțiune a fost invocata cu privire la debitele si penalitățile scadente anterior datei de 01.10.2011, deci înainte de . Noului Cod civil, astfel ca in ce privește prescripția dreptului la acțiune in cauza sunt aplicabile dispozițiile Decretului 167/1958.
Potrivit art. 1,7,8,11 și 21 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă și art. 1903 -1904 C.civ, drepturile de creanță, indiferent de izvorul lor sunt supuse prescripției extinctive, care este, potrivit articolului trei din decretul menționat mai sus, un termen general de 3 ani și care începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
Potrivit art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul 167/1958 una din cauzele de întrerupere a cursului prescripției o reprezintă recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcuta de cel in folosul căruia curge prescripția. Instanța reține că pentru a avea efect întreruptiv de prescripție, recunoaștere dreptului de către cel în favoarea căruia curge prescripția - art.16 alin.1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 - trebuie să fie voluntară, expresă, neîndoielnică și făcută înăuntrul termenului de prescripție.
In cauza de fata, deși prin acțiunea depusa reclamanta a susținut ca penalitățile vizează perioada 10._, din calculul detaliat al penalităților de întârziere depus la filele 147-152 dosar rezulta ca sumele solicitate cu titlu de penalități de întârziere prin prezenta acțiune au fost calculate pentru achitarea cu întârziere a facturilor emise in perioada decembrie 2007 – octombrie 2011.
Instanța retine ca excepția prescripției dreptului la acțiune in ce privește penalitățile de întârziere calculate pentru facturile emise in perioada decembrie 2007 – septembrie 2008 este întemeiata. Așa cum rezulta din calculul detaliat atașat la dosar, facturile emise in perioada anterior menționate au avut scadenta anterior datei de 01.10.2011 (factura aferenta lunii septembrie 2008 fiind scadenta la data de 24.10.2008).
In ce privește plățile menționate in acest calcul detaliat depus la dosar instanța retine ca reclamanta nu a depus la dosar chitanțele prin care sa facă dovada ca parații au efectuat plățile la datele menționate in cuprinsul acestui calcul. Pe de alta parte instanța retine ca din mențiunile incluse in calculul detaliat al penalităților rezulta ca plățile efectuate de către parați au vizat exclusiv debitul principal astfel ca nu se poate susține ca prin aceste plați a fost întrerupt cursul prescripției in ce privește penalitățile de întârziere.
Este adevărat ca in cauza la data de 27.10.2011 si la data de 23.12.2014 paratul Danilă V. a semnat procesele verbale depuse in copie la filele 210 si 211 prin care recunoștea debitele restante si se obliga sa le plătească eșalonat. Instanța retine insa ca recunoașterea paratului ce rezulta din înscrisurile menționate nu a fost de natura sa întrerupă cursul prescripției decât pentru debitele pentru care la data la care a intervenit recunoașterea nu se împlinise încă termenul de prescripție. Așa cum s-a reținut anterior pentru a avea efect întreruptiv de prescripție, recunoaștere dreptului de către cel în favoarea căruia curge prescripția - art.16 alin.1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 - trebuie să fie voluntară, expresă, neîndoielnică și făcută înăuntrul termenului de prescripție.
În cauza, de la data de 24.10.2008, data scadentei facturii aferente lunii septembrie 2008, pana la data de 27.10.2011, data la care a fost încheiat procesul verbal de la fila 210 dosar prin care paratul Danilă V. a recunoscut debitele au trecut mai mult de 3 ani.
In consecința, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind penalitățile de întârziere in cuantum de 162,29 lei calculate pentru facturi achitate cu întârziere aferente perioadei 12._, excepție invocată din oficiu si in consecința va respinge ca prescrisă cererea reclamantei având ca obiect plata penalităților de întârziere in cuantum de 162,29 lei calculate pentru facturi achitate cu întârziere aferente perioadei 12._.
In ce privește penalitățile de întârziere pentru facturile emise in perioada 31.10._11 instanța retine ca prima din aceste facturi, cea emisa la data de 31.10.2008, a avut scadenta la data de 25.11.2008. Înainte de împlinirea termenului de prescripție de 3 ani, respectiv la data de 27.10.2011 paratul D. V. a semnat procesul verbal de la fila 210 prin care recunoștea debitele restante la acea data fata de reclamanta si se obliga la plata acestora. De la acesta data, respectiv de la data de 27.10.2011, a început sa curgă un nou termen de prescripție a dreptului la acțiune de 3 ani. Retine instanța in acest context ca acest nou termen de prescripție a început sa curgă după data de 01.10.2011, deci după . dispozițiilor Noului Cod civil.
Mai retine instanța in acest context ca potrivit art. 1512 din Noul Cod Civil: (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință. (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu. (3) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile chiar dacă invocarea prescripției ar fi în interesul statului sau al unităților sale administrativ-teritoriale.
Potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011: Prescripțiile începute si neîmplinite la data intrării in vigoare a Codului civil sunt si rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior citate rezulta că instanța nu poate invoca din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiune ce in privește prescripțiile începute sub imperiul dispozițiilor Noului Cod civil.
În condițiile in care parații nu au depus in termenul prevăzut de lege întâmpinare, in cauza nu mai poate fi invocata din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiune in ce privește penalitățile de întârziere calculate pentru facturile aferente perioadei 31.10._11 (dat fiind faptul ca, așa cum s-a reținut anterior, la data de 27.10.2011 s-a întrerupt termenul de prescripție prin recunoașterea paratului Danilă V. iar noul termen de prescripție a început sa curgă sub imperiul dispozițiilor Noului Cod civil).
Pe fondul cauzei, față de actele si lucrările dosarului, instanța va admite in parte cererea pentru următoarele motive:
În fapt, între reclamanta . și parații Danilă V., Danilă M. M. si C. A. s-au stabilit raporturi contractuale, prin încheierea Convenția de facturare individuala a consumurilor de energie termica nr. 1745/25.01.2010. Potrivit art.7 din convenție, pârâții aveau obligația de a achita integral și la termen facturile emise de furnizor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, neachitarea contravalorii facturii în termen atrăgând perceperea de penalități de întârziere.
În executarea contractului, reclamanta a emis in perioada 31.10._11 facturile fiscale depuse la dosar, facturi care nu au fost achitate in termenul prevăzut in contract.
Reținând că pârâții au depășit termenul contractual de plată, văzând și dispozițiile art.1082 C.civ., instanța apreciază ca întemeiate pretențiile reclamantei cu privire la penalitățile calculate pentru achitarea cu întârziere a facturilor emise in perioada 31.10._11.
Din calculul detaliat al penalităților depus la filele 147-152 dosar instanța retine ca penalitățile de întârziere calculate pentru facturile emise in perioada 31.10._11 sunt in cuantum total de 1.202,44 lei.
Din acesta suma la data de 23.12.2014, ulterior introducerii cererii de chemare in judecata, parații au achitat suma de 23,26 lei așa cum rezulta din chitanța depusa in copie la fila 201 dosar.
În consecința instanța va obliga parații la plata către reclamanta a sumei de 1.179,18 lei reprezentând contravaloare penalități de întârziere pentru facturi aferente perioadei 10.2008 – 10.2011.
În ce privește solicitarea reclamantei de obligare a paraților la plata sumei de 476,74 lei reprezentând contravaloare energie termica furnizata si facturata in perioada 02._ instanța retine ca prin chitanța din data de 23.12.2014 parații au făcut dovada ca ulterior promovări acțiunii au achitat integral acest debit astfel ca va respinge acest capăt de cerere ca rămas fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei C. A..
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind penalitățile de întârziere in cuantum de 162,29 lei calculate pentru facturi achitate cu întârziere aferente perioadei 12._, excepție invocată din oficiu.
Admite în parte acțiunea așa cum a fost precizata formulata de reclamanta S.C. C.E.T. Iași S.A., înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, cu sediul în Iași, Calea Chișinăului nr. 25, județul Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâții D. V., CNP_, D. M. M. si C. A., CNP_, toți domiciliați in Iași, ., ., .
Obligă pârâții să achite reclamantei suma de 1.179,18 lei reprezentând contravaloare penalități de întârziere pentru facturi aferente perioadei 10.2008 – 10.2011.
Respinge ca prescrisă cererea reclamantei având ca obiect plata penalităților de întârziere in cuantum de 162,29 lei calculate pentru facturi achitate cu întârziere aferente perioadei 12._.
Respinge ca rămasa fără obiect cererea reclamantei de obligare a paraților la plata sumei de 476,74 reprezentând contravaloare facturi emise in perioada 02._.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.10.2015.
Președinte, Pentru grefier aflat in imposibilitate
G.E.de a semna, semnează grefierul sef de secție civilă, L. P. F.
RED./TEHNORED. G.E.
6 EX./16.11.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
