Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 14643/2015

Cod ECLI Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr._/2015

Ședința publică de la 09 Decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE E. G.

Grefier S. M. M.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . - PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI S.P.R.L. în contradictoriu cu pârâta A. DE P. . 258 B, având ca obiect acțiune in răspundere contractuala.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 20 noiembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, instanța a reținut cauza în pronunțare și când, din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 04 decembrie 2015, când, s-a amânat pronunțarea pentru data de 09 decembrie 2015, când,

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 31.07.2015 sub nr._ reclamanta . a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună obligarea pârâtei Asociația de P. . plata sumei de 59.224,82 lei reprezentând contravaloare facturi energie termica furnizata si facturata in perioada 02._ si la plata sumei de 142.536,47 lei penalități de întârziere pe perioada 11._.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, . încheiat cu pârâta Contractul de furnizare a energiei termice anexat cererii de chemare in judecata. Susține reclamanta prin motivele cererii că in baza contractului s-a obligat sa furnizeze paratei energie termica iar parata s-a obligat sa achite la termen contravaloarea serviciilor de care a beneficiat.

Astfel în baza contractului încheiat cu parata, arată reclamanta că a emis facturi a căror contravaloare nu a fost achitata la termenul de scadenta stabilit de către parți.

Arata reclamanta ca in temeiul clauzelor din contract parata datorează penalități de întârziere.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 194 Cod procedura civila, art. 1270, art. 1516 alin. 1 si art. 169 Cod civil, Legea nr. 325/2006, Ordinul A.N.R.S.C nr. 483/_.

În dovedire reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.

Reclamanta a anexat la cerere copii după următoarele înscrisuri: Contractul de furnizare a energiei termice nr. 2085/20.12.2006, componență sold agent termic, facturi, alte înscrisuri (filele 6-328 din dosar).

Parata a depus la dosar întâmpinare (filele 332-333 din dosar), prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondate.

Instanța a pus in discuția contradictorie a parților excepția invocata la termenul din data de 20.11.2015.

Analizând cu prioritate excepția invocata, instanța retine următoarele:

Potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011: Prescripțiile începute si neîmplinite la data intrării in vigoare a Codului civil sunt si rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

Retine instanța ca in cauza excepția prescripției dreptului la acțiune a fost invocata, in parte, cu privire la debite scadente anterior datei de 01.10.2011, deci înainte de . Noului Cod civil, astfel ca in ce privește prescripția dreptului la acțiune in cauza sunt aplicabile dispozițiile Decretului 167/1958.

Potrivit art. 1,7,8,11 și 21 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă și art. 1903 -1904 C.civ, drepturile de creanță, indiferent de izvorul lor sunt supuse prescripției extinctive, care este, potrivit articolului trei din decretul menționat mai sus, un termen general de 3 ani și care începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.

Potrivit art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul 167/1958 una din cauzele de întrerupere a cursului prescripției o reprezintă recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcuta de cel in folosul căruia curge prescripția. Instanța reține că pentru a avea efect întreruptiv de prescripție, recunoaștere dreptului de către cel în favoarea căruia curge prescripția - art.16 alin.1 lit. a din Decretul nr. 167/1958 - trebuie să fie voluntară, expresă, neîndoielnică și făcută înăuntrul termenului de prescripție.

In cauza de fata, instanța retine ca reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 59.224,82 lei reprezentând contravaloare facturi energie termica furnizata si facturata in perioada 02._ si la plata sumei de 142.536,47 lei penalități de întârziere pe perioada 11._.

In ce privește debitul principal pretins instanța retine ca s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune.

Astfel, din înscrisul intitulat componenta sold clienți depus la fila 14 din dosar rezulta ca facturile a căror contravaloare a fost solicitata in cauza sunt facturile emise in perioada 02._.

În ce privește facturile emise in perioada 28.02._11, din facturile depuse in copie la filele 86-115 dosar rezulta ca de la data scadentei acestor facturi pana la data promovării prezentei cererii au trecut mai mult de 3 ani. Astfel ultima din facturile anterior menționate, cea din data de 31.07.2011, a avut scadenta la data de 05.09.2011 , cererea de chemare in judecata fiind promovata la data de 31.07.2015.

În ce privește penalitățile de întârziere solicitate de către reclamanta, in cuantum de 142.536,47 lei, instanța retine ca deși in cererea de chemare in judecata reclamanta a susținut ca acestea au fost calculate pentru perioada 11._ din calculul detaliat depus la dosar de reclamanta instanța retine ca acestea au fost calculate pentru facturile emise in perioada 04._.

În ce privește penalitățile calculate pentru neachitarea facturilor emise in perioada 28.02._11, instanța retine ca potrivit art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii.

Penalitățile fiind un drept accesoriu al creanței principale, prescripția dreptului la acțiune în realizarea creanței atrage și prescripția dreptului la acțiune pentru plata penalităților.

In consecința, reținând ca in cauza, in ce privește facturile emise in perioada 28.02._11 s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune, având in vedere si dispozițiile legale anterior menționate instanța retine ca si in ce privește penalitățile de întârziere aferente facturilor menționate s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune.

Constata instanța in plus ca din calculul depus la dosar rezulta ca reclamanta a solicitat penalități de întârziere si pentru facturile emise in perioada 04._. Din mențiunile inserate in cuprinsul acestui calcul al penalităților rezulta ca de la data scadentei facturilor pentru care au fost calculate penalitățile de întârziere, pana la data promovării acțiunii au trecut mai mult de 3 ani. Astfel ultima din facturile menționate, cea din data de 31.01.2009, a avut scadenta la data de 28.02.2009 iar cererea de chemare in judecata a fost promovata la data de 31.07.2015. În consecința si in privința penalităților calculate pentru achitarea cu întârziere a facturilor emise in perioada 04._ s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune.

În ce privește facturile emise la data de 31.08.2011, 30.09.2011 si 31.10.2011 instanța retine ca atât in ce privește debitul aferent facturilor cat si in ce privește penalitățile aferente sunt aplicabile dispozițiile Noului Cod civil, dat fiind faptul ca scadenta facturilor menționate a fost stabilita după data de 01.10.2011 – așa cum rezulta din înscrisurile de la filele 116-118 dosar.

Potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011: Prescripțiile începute si neîmplinite la data intrării in vigoare a Codului civil sunt si rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

Potrivit art. 2512 din Noul Cod Civil: (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință. (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu. (3) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile chiar dacă invocarea prescripției ar fi în interesul statului sau al unităților sale administrativ-teritoriale.

Retine instanța ca in cauza parata a invocat prin întâmpinarea depusa in termen excepția prescripției dreptului la acțiune.

În cauza, având in vedere ca de la data scadentei facturilor emise la data de 31.08.211, 30.09.2011 si 31.10.2011 – respectiv de la data de 06.10.2011, 04.11.2011 si 12.12.2011 - pana la data promovării acțiunii, respectiv pana la data de 31.07.2015, au trecut mai mult de 3 ani instanța retine ca in si in ce privește facturile menționate s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune prevăzut de acesta data de dispozițiile art. 2517 din Noul Cod civil.

În ce privește penalitățile de întârziere calculate cu privire la aceste facturi instanța retine ca potrivit art. 2503 alin. 1 Cod civil: Odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal, se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii, afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel.

Reținând ca in cauza, in ce privește facturile emise in perioada 31.08._11 s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune, având in vedere si dispozițiile legale anterior menționate instanța retine ca si in ce privește penalitățile de întârziere aferente facturilor menționate s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune.

Retine instanța in acest context ca nu pot fi primite susținerile reclamantei in sensul ca in cauza ar fi fost dovedita o cauza de întrerupere a cursului prescripției dreptului la acțiune, respectiv faptul ca in baza sentinței civile nr. 5108/31.03.2010 pronunțata in dosarul nr._ al Judecătoriei Iași ar fi fost declanșata procedura de executare silita împotriva paratei in dosarul de executare nr. 151/2011 a B. A. C..

Astfel, instanța retine ca in dosarul nr._ al Judecătoriei Iași a avut calitate de parata Asociația de proprietari Amurgului 8 .>, sentința civila nr. 5108/31.03.2010 pronunțata in acel dosar - depusa in copie la filele 341-344 dosar – fiind pusa in executare in dosarul nr. 151/2011 al B. A. C. împotriva debitoarei Asociația de proprietari Amurgului 8, . C._ (așa cum rezulta din cererea de executare silita depusa la fila 335 din dosar).

Nu exista identitate dintre parata chemata in judecata in dosarul anterior menționat si împotriva căreia a fost declanșata procedura de executare in condițiile in care parata din prezenta cauza are denumirea Asociația de P. Amurgului 10, . conform certificatului de înregistrare fiscala depus la fila 357 dosar, C._.

F. de toate aceste considerente, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune si va respinge acțiunea.

Având in vedere dispozițiile art. 453 Cod procedura civila instanța va respinge cererea paratei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata având in vedere ca in cauza nu s-a făcut dovada acestor cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție invocată din oficiu.

Respinge acțiunea formulata de reclamanta S.C. C.E.T. Iași S.A., înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, cu sediul în Iași, Calea Chișinăului nr. 25, județul Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâta Asociația de P. .>, ._, cu sediul în Iași, ., ., .. Iași, si având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet avocat Maxin M. D. din Iași, .. 27, .. A, ., jud. Iași, ca fiind prescris dreptul la acțiune.

Respinge cererea paratei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, azi 09.12.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. E. M. S. M.

Red. si tehnored. G.E.

4 ex./ 01.02.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI