Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2385/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2385/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 26196/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 18.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. I.
GREFIER - P. A.-M.
SENTINȚA CIVILĂ NR.2385
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta .. IAȘI SA, in contradictoriu cu parata I. I., având ca obiect actiune in raspundere contractuala .
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care:
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 11.02.2015 fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când,din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18.02.2014, când:
INSTANȚA:
Deliberând asupra prezentei cauze civile, având ca obiect pretenții, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16.07.2014 pe rolul instanței sub nr. de dosar_, reclamanta S.C. „C. IASI” S.A în contradictoriu cu pârâta I. I., a solicitat instanței de judecată obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 1231,87 lei reprezentând debit principal pentru perioada decembrie 2010 – octombrie 2011 și suma de 3907,47 lei, cu titlu de penalități calculate pentru perioada septembrie 2007 – mai 2014.
În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat că în baza raporturilor comerciale stabilite între părți a fost furnizată energie termică și apă caldă menajeră. Contractul a dat naștere la obligații în sarcina ambelor părți, revenind pârâtelor obligația achitării contravalorii energiei furnizate. În considerarea acestor raporturi au fost emise facturi fiscale, rămase neachitate de către pârâte. Deși s-a inițiat procedura concilierii, aceasta nu a avut finalitatea urmărită.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1270, 1516, art. 1169, art. 1073 și art. 1530 C.civ, coroborate cu dispozițiile legii 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, ordinul ANRSC 483/2008.
În baza art. 77 din legea 85/2006 cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru.
S-a solicitat și judecarea cauzei în lipsa reprezentantului legal.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
La termenul din 19.11.2014, instanța a invocat excepția autorității de lucru judecat și a prescripției dreptului la acțiune pentru recuperarea debitului aferent perioadei septembrie_11.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, prin prisma motivelor invocate de părți, instanța reține următoarele aspecte:
Între părți au fost stabilite raporturi juridice contractuale prin semnarea și negocierea convenției nr. 796/01.08.2007, fila 5.
Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către reclamantă, instanța notează faptul că aceasta a invocat prevederile din Codul civil adoptat prin Legea nr. 287/2009. În acord cu art. 5 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori savarsite după ., precum si situațiilor juridice născute după .. Analizând dispozițiile legale prin prisma principiului enunțat, precum și a intenției legiuitorului, se poate observa că efectele deja produse, ale situațiilor juridice trecute, cad în continuare sub incidența vechii reglementări a Codului Civil, anterioară momentului octombrie 2011. Pe cale de consecință, având în vedere obiectul prezentei cauze, dreptul material aplicabil prezentei cauze este din Codul civil decretat în 1864.
Potrivit art. 238 Codul de procedura civila instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, excepțiile urmând a fi soluționate potrivit efectului acestora.
Față de excepția autorității de lucru judecat, instanța constată că prin Sentința Civilă nr._/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2013 rămasă definitivă prin nerecurare a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta . și obligată pârâta I. I. la plata către reclamantă a sumei de 1531,87 reprezentând contravaloare energie termică aferentă perioadei iulie 2010-octombrie 2011 și a sumei de 1996,13 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei iunie 2010-ianuarie 2013, ufiind respinsă cererea privind obligarea pârâtei la achitarea penalităților de întârziere aferente perioadei septembrie 2007-decembrie 2009, ca fiind prescrisă.
Autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala (conform art. 432 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (conform art. 434 și art. 435 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 ).
Conform art. 432 Codul de procedura civila, excepția autortății de lucru judecat se poate ridica, de părți sau de judecător,în orice stare a procesului, chiar înaintea instanțelor de recurs.
Potrivit art. 430 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care aceasta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
Conform art. 431 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
Prin urmare, analizând Sentința Civilă nr._/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/245/2013 rămasă definitivă prin nerecurare în raport de prezenta cerere, instanța constată îndeplinită una din condițiile autorității de lucru judecat, și anume sub aspectul identitatii de parti, atât reclamanta cât și pârâta regăsindu-se în aceeași calitate în ambele cauze.
Cu privire la identitatea de obiect instanța constată că cele două acțiuni sunt identice și sub acest aspect în ceea ce privește recuperarea debitului principal pentru perioada septembrie 2007-octombrie 2011 și penalitățile aferente acestui debit calculate până la ianuarie 2013.
În ceea ce privește cauza celor două cereri, instanța reține că aceasta reprezintă fundamentul cererii de chemare în judecată, situația de fapt calificată juridic, fiind identică în ambele cauze, respectiv răspunderea contractuală.
Instanta retine ca autoritatea lucrului judecat are la baza regula ca o actiune nu poate fi judecata irevocabil decât o singura data si nu poate fi combatuta printr-o alta hotarâre judecatoreasca, astfel încât drepturile recunoscute printr-o hotarâre irevocabila sa nu fie contrazise printr-o hotarâre ulterioara, data într-un alt proces.
Respectarea principiului autoritatii de lucru judecat presupune, în ideea asigurarii stabilitatii raporturilor juridice, ca o chestiune litigioasa odata transata de instanta sa nu mai poata fi adusa înaintea judecatii, autoritatea de lucru judecat nemanifestându-se doar sub forma exceptiei procesuale (non bis in idem), ci si sub forma prezumtiei de lucru judecat, altfel spus, a efectului pozitiv al lucrului judecat care presupune ca ceea ce a stabilit o instanta sa nu fie contrazis de cea ulterioara.
Astfel, retinându-se îndeplinirea în cauza a triplei identitati cerute de dispozitiile art. 431 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, instanta apreciaza drept întemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat și urmează a respinge cererea de chemare în judecată având ca obiect debitul principal pentru perioada septembrie 2007-octombrie 2011 și penalitățile aferente acestui debit calculate până la ianuarie 2013, ca inadmisibilă ca urmare a autorității de lucru judecat.
Față de admiterea excepției autorității de lucru judecat, instanța constată că excepția prescripției dreptului la acțiunea dreptului la acțiune pentru recuperarea debitului aferent perioadei septembrie_11, a rămas fără obiect.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalităților aferente debitului pentru perioada iunie 2010-octombrie 2011, calculate începând cu data de februarie 2013 până în mai 2014, instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată, având în vedere că în temeiul HCL nr. 274/2011, reclamanta S.C. C. Iași SA a cesionat, iar Municipiul Iași a preluat contractul încheiat cu pârâta, în integralitatea sa la data de 20.10.2011, astfel încât începând cu această dată au încetat relații contractuale dintre reclamantă și pârâtă. Odată cu încetarea relațiilor contractuale a încetat și dreptul reclamantei de a mai emite facturi pentru perioadele ulterioare, inclusiv de a calcula, în continuare, penalități pentru debitele anterioare cesiunii ce nu au fost achitate la termen. Totodată, instanța constată că pentru debitul principal arătat au fost deja calculate și stabilite penalități în limita cuantumului debitului principal, penalitățile solicitate în continuare, prin prezenta cauză depășind totalul debitului principal, fiind astfel nerespectate dispozițiile art. 20 alin 1 lit c din contractul nr. 796/01.08.2007, fila 5, încheiat între părți.
Față de aceste considerente de drept și de fapt instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. C. Iași SA în contradictoriu cu pârâta I. I., în ceea ce privește penalitățile aferente debitului pentru perioada iunie 2010-octombrie 2011, calculate începând cu data de februarie 2013 până în mai 2014, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește debitul principal pentru perioada septembrie 2007-octombrie 2011 și penalitățile aferente acestui debit calculate până la ianuarie 2013, invocată din oficiu
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. C. Iași SA având CUI_, cu sediul în Iași, .. 25, prin Administrator Judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL, cu sediul în Iași, ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta I. I., având CNP_, cu domiciliul în ., .. 3, . ceea ce privește debitul pentru perioada septembrie 2007-octombrie 2011 și penalitățile aferente acestui debit calculate până la ianuarie 2013, ca inadmisibilă ca urmare a prescripției dreptului la acțiune.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. C. Iași SA în contradictoriu cu pârâta I. I., în ceea ce privește penalitățile aferente debitului pentru perioada iunie 2010-octombrie 2011, calculate începând cu data de februarie 2013 până în mai 2014, ca neîntemeiată.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Iași, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2015.
Președinte, Grefier,
C. I. P. A.-M.
Red/Teh.I.C.
4 ex/23.04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2422/2015. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 2430/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
