Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 9528/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9528/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-07-2015 în dosarul nr. 8069/245/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9528/2015
Ședința publică de la 27 Iulie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. Z.
Grefier: A.-E. B.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant S.C. „C.E.T. IAȘI” SA PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI S.P.R.L. și pe pârât I. C. - I., pârât I. N., având ca obiect actiune in raspundere contractuală.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 13.07.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.03.2015, reclamanta S.C. C. IASI S.A., prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL în contradictoriu cu pârâții I. C. – I. SI I. N., a solicitat instanței de judecată obligarea acestora din urmă la plata sumei de 513,90 lei reprezentând contravaloarea energiei termice furnizata in perioada aprilie 2010-aprilie 2011, precum si la plata sumei de 2.466,70 lei reprezentând contravaloare penalități facturate aferente perioadei iunie 2010-ianuarie 2015.
În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat că în baza raporturilor comerciale stabilite între părți a fost furnizată energie termică și apă caldă menajeră. Contractul a dat naștere la obligații în sarcina ambelor părți, revenind pârâților obligația achitării contravalorii energiei furnizate. În considerarea acestor raporturi au fost emise facturi fiscale, rămase neachitate de către asociație. Deși s-a inițiat procedura concilierii, aceasta nu a avut finalitatea urmărită.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1270, 1516, art. 1169, art. 1073 și art. 1530 C.civ, coroborate cu dispozițiile legii 325/2009 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, ordinul ANRSC 483/2008.
În baza art. 77 din legea 85/2009 cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru.
S-a solicitat și judecarea cauzei în lipsa reprezentantului legal.
Au fost anexate cererii următoarele înscrisuri: adresă conciliere, referat neprezentare conciliere, facturi fiscale centralizatoare, contractul de furnizare energie nr. 2085/20.12.2009.
Pârâții I. C. – I. SI I. N., legal citati, nu au formulat întâmpinare .
Aceștia au depus insă la dosar inscrisuri ( filele 92-111 ds).
Instanta a invocat din oficiu exceptia dreptului la actiune cu privire la pretentiile pretinse mai vechi de 3 ani fata de data introducerii actiunii .
In cursul judecătii, reclamanta a depus la dosar precizări cu privire la modul de solutionare a exceptiei prescriptiei dreptului la actiune.
Instanta a administrat proba cu inscrisuri .
Pârâtii au depus la dosar concluzii scrise.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, prin prisma motivelor invocate de părți, instanța reține următoarele aspecte:
Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către reclamantă, instanța notează faptul că aceasta a invocat prevederile noului cod civil. Urmărind dispozițiile de aplicare a legii în timp inserate în art. 6 Noul Cod Civil, instanța notează că unul dintre principiile fundamentale este reprezentat de neretroactivitatea legii civile. În acord cu art. 5 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori savarsite după ., precum si situațiilor juridice născute după .. Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legala de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după . Codului civil. Analizând dispozițiile legale prin prisma principiului enunțat, precum și a intenției legiuitorului, se poate observa că efectele deja produse, ale situațiilor juridice trecute, cad în continuare sub incidența vechii reglementări a Codului Civil, anterioară momentului octombrie 2011. Pe cale de consecință, deși a fost pornit sub incidența noului cod civil, prezentul proces este analizat prin prisma vechii reglementări în materie civilă, fiind vorba în esență de efecte deja produse ale unui contract încheiat sub legea veche.
Între părți au fost stabilite raporturi juridice contractuale prin semnarea și negocierea convențiilor între C. și I. C. – I. SI I. N., conform contractului depus la dosarul cauzei datând din 2009.
În baza raporturilor juridice stabilite, părțile s-au angajat la punerea la dispoziție a agentului termic (reclamanta), respectiv achitarea contravalorii serviciilor oferite, pe baza măsurătorilor efectuate de contoare și a facturilor fiscale emise.
Contractul a fost asumat pe bază de semnătură de ambele părți și nu a fost denunțat sub nici un aspect de nici una dintre părțile contractante.
În baza acestora relații stabilite, reclamanta, în calitate de furnizor de servicii a pus la dispoziția asociației serviciile promise, emițând facturi fiscale aferente.
Se poate observa așadar, că societatea reclamantă se prevalează de un caz de răspundere contractuală, reprezentat de neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor asumate de partea cocontractantă. În atare situație, este suficient ca partea reclamantă să dovedească existența unui contract valabil încheiat și a caracterului cert al creanței sale, revenind pârâtei obligația de a dovedi îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor asumate sau excepții de neexecutare a contractului încheiat, or chiar cauze exoneratoare de răspundere.
Față de excepția prescripției dreptului la actiune invocată din oficiu, luând în considerare termenul general de 3 ani aplicabil creanțelor, data scadenței facturilor și data promovării prezentei acțiuni, instanța urmează a constata că sumele solicitate cu titlul de debit principal sunt prescrise ( a se vedea fila 11 ds unde sunt indicate facturile coroborat cu data scadentei acestora) .
In ceea ce privește penalitățile de întârziere, deși reclamanta a pretins ca acestea ar fi aferente perioadei iunie 2010 - ianuarie 2015, in fapt ele sunt calculate in baza unor facturi ale căror debite sunt prescrise, aspect dedus din modul de calcul al penalităților de intârziere prezentat de creditoare si atașat la dosar la filele 11 si urm ds. Astfel, este vorba de facturi emise in perioada noiembrie 2009- aprilie 2011, a căror scadenta este cu mult anterioara introducerii actiunii, avându-se in vedere și data de la care incep să curga penalitătile de intârziere, reclamanta nereușind să facă dovada unor cauze de suspendare sau întrerupere reale, apte de a influența și prelungi cursul prescripției, instanta urmând a constata ca si penalitătile de intârziere solicitate sunt prescrise . Astfel, in acest context, instanța arata ca scadenta celei mai noi facturi in baza căreia s-au solicitat penalități de întârziere este de 3 iunie 2011 ( factura U_/30.04.2011 ) astfel încât penalitățile de intârziere pot fi solicitate după expirarea termenului de 30 de zile de la data scadentei, data de la care incepe să curga si termenul de prescriptie a dreptului la actiune. Or, actiunea fost introdusa la data de 24.03.2015, data la care dreptul la actiune cu privire la penalitățile de întârziere era prescris.
Mai arată instanta si ca, in conformitate cu prevederile art. 16 lit. a din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, cursul prescripției extinctive se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cãrui acțiune se prescrie, fãcuta de cel în folosul cãruia curge prescripția. O asemenea recunoaștere trebuia să fie expresă sau tacită, dar neîndoielnică. Plata unei sume de bani nu putea avea valoarea unui act de recunoaștere neechivocă a datoriei. Prevederile art. 2538 Cod civil, care conferă plății parțiale a datoriei valoarea unui act de întrerupere a cursului prescripției extinctive nu sunt aplicabile retroactiv.
In consecinta, pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, instanța va admite excepția prescripției extinctive invocate din oficiu de instanță, și va respinge ca atare acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la actiune.
Respinge ca atare cererea formulata de reclamantul . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI SPRL, cu sediul în IAȘI, . județul IAȘI, in contradictoriu cu pârâții I. C. – I., cu domiciliul în IAȘI, .. 62, .. T1, . județul IAȘI si I. N., cu domiciliul în IAȘI, .. 62, .. T1, . județul IAȘI .
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică azi, 27.07.2015 .
Președinte, Grefier,
Z. I. B. A.-E.
RED./TEHNORED. Z.I.
5 EX./07.09.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9301/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 9323/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
