Anulare act. Sentința nr. 6682/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6682/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 6682/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6682/2015
Ședința publică de la 15 Mai 2015
Completul constituit din:
Președinte: C. E. D.
Grefier:D. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. E. în contradictoriu cu pârâții S. V. V., S. E., având ca obiect anulare act constatare nulitate absolută a contractului de vânzare cumpărare ,acțiune în declararea simulației .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 28.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru 12.05.2015, ulterior pentru astăzi, 15.05.2015, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Asupra cauzei de față deliberând constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.07.2014, modificată la data de 20.01.2015 reclamanta P. E. în contradictoriu cu pârâții S. V. V., S. E., a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța în principal să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub numărul 3910/19.12.2007 la BNP Asociați „Z. și J.” încheiat între numita S. V. Agurița și S. V. V. iar în subsidiar să constate caracterul deghizat al aceluiași contract, acesta fiind în fapt o donație deghizată.
În motivarea acțiunii sale a învederat în esență următoarele: S. Agurița, mama reclamantei și a pârâtului Scoțanu V. V. a decedat la data de 10.01.2013 iar cu ocazia demersurilor făcute de reclamantă pentru dezbaterea succesiunii a constatat faptul că bunul imobil care a aparținut defunctei a fost vândut fratelui său prin actul de vânzare cumpărare ce face obiectul cererii.
Acest imobil a fost casa părintească în care reclamanta s-a născut și a copilărit. A susținut reclamanta faptul că fratele său nu a plătit niciodată prețul acestui imobil, clauza de abitație cuprinsă în act îndreptățind pe reclamantă să considere că o atare vânzare nu a avut loc niciodată în fapt, fiind vorba despre o donație deghizată.
Reclamanta a arătat că nu a avut cunoștință de vânzare și nu ar fi consimțit la ea dacă ar fi aflat.
În drept s-au invocat dispozițiile art.845 Codul civil din 1865, art. 35 Codul de procedură civilă, art.1175 Codul civil din 1865 .
În dovedire s-au solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori.
S-au anexat cererii introductive: copia actului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 3910/19.12.2007 la BNP Asociați „Z. și J.”, copie certificat deces S. Agurița, copii certificate de naștere și căsătorie(f.6 dosar – f.10 dosar ), încheiere de întabulare și extras de carte funciară (f. 18-19 dosar).
Cererea a fost legal timbrată conform dispozițiilor OUG nr.80/2013, cu taxă de timbru in cuantum de 1410 lei (f. 36 dosar).
În conformitate cu dispozițiile art.201 Cod procedură civilă instanța a dispus comunicarea cererii reclamantei către pârâti; în termenul acordat aceștia au depus întâmpinare (f.41 dosar).
În apărare pârâții au învederat următoarele: este inadmisibilă cererea reclamantei de recalificare a naturii unui act juridic peste voința părților, art. 845 Codul civil din 1865 nu are incidență în cauză clauza din contract instituind un drept de abitație și nu unul de uzufruct sau rentă viageră, prețul bunului s-a achitat la data cumpărării fapt reținut în actul de vânzare cumpărare, reclamanta nu a mai vizitat-o pe defunctă din momentul în care s-a mutat la C. și până la data la care aceasta a decedat, nu a trimis nici alimente și nici sume de bani numitei S. Agurița.
Terenul pe care casa este construită a fost proprietatea tatălui pârâtului S. V. care a avut unic fiu pe pârât, reclamanta fiind sora pârâtului numai după mamă.
În dovedire s-au solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori.
Întâmpinarea formulată a fost comunicată reclamantei.
În termenul de 10 zile, prevăzut de lege, ca răspuns la întâmpinare, reclamanta a formulat cererea de modificare a acțiunii inițiale (f.52 dosar) învederând următoarele: nu sunt reale susținerile pârâtului în sensul că nu s-a ocupat de mama sa deoarece cu câțiva ani anterior decesului aceasta a suferit o intervenție chirurgicală și reclamanta a fost singura care s-a ocupat de mama sa, a locuit cu ea aproximativ 3 săptămâni, s-a deplasat de la C. în acest scop deși ea însăși avea unele probleme de sănătate. Fratele său a profitata de stabilirea definitivă a reclamantei la C. pentru a o determina pe mama să încheie actul. Codul civil aprobat prin Legea nr.287/2009 intrat în vigoare la 01.10.2011 a extins cazurile în care legiuitorul prezumă caracterul deghizat al vânzării cu titlul oneros. Defuncta nu a avut nevoie de bani în timpul vieții sale deoarece avea sume de bani provenite din vânzarea unor terenuri redobândite în proprietate în temeiul Legii nr.18/1991. Pârâții nu au locuit efectiv și nici locuiesc la imobilul vândut. Despre faptul că nu s-a plătit prețul reclamanta știe de la vecini, prieteni vechi și apropiați ai familiei iar oricum prețul menționat în contract nu era un preț serios la nivelul anului 2007 an în care prețul bunurilor imobile crescuse amețitor.
În conformitate cu dispozițiile art.201 Cod procedură civilă instanța a dispus comunicarea cererii modificate către pârâtă. În termenul acordat aceștia au depus întâmpinare.
Au arătat pârâții faptul că reclamanta a adus o completare acțiunii inițiale, au invocat excepția netimbrării, au învederat că cererea în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nu este motivată în fapt. De asemenea pârâții au mai arătat faptul că legea civilă nu retroactivează, nu s-a dovedit cauza ilicită a actului, caracter licit al cauzei fiind prezumat de lege iar dovada de natură să răstoarne această prezumție revine celor care susțin caracterul ilicit, prețul s-a achitat integral și reprezintă o sumă corespunzătoare cu valoarea bunului imobil afectat de dreptul de abitație, actul notarial cuprinde mențiunea că prețul s-a achitat, în ceea ce privește cele auzite de reclamantă de la vecini pârâtul a învederat faptul că proba testimonială nu poate fi administrată cu ignorarea dispozițiilor art. 1191 Codul civil din 1865, instituirea dreptului de abitație nu contravine ci dimpotrivă susține realitatea actului deoarece pârâții nu aveau în mod necesar nevoie de o locuință, faptul că vânzătoarea nu avea nevoie de bani nu prezintă nicio relevanță sub aspectul valabilității actului încheiat.
În cursul cercetării judecătorești instanța a administrat la cererea părților probe cu înscrisuri, interogatoriu și doi martori.
Analizând cererea formulată, probele administrate, apărările formulate si dispozițiile legale incidente instanța reține următoarele:
În fapt prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 3910/19.12.2007 la BNP Asociați „Z. și J.”, pârâții din cauza de față S. V. V. și S. E. au dobândit de la numita S. V. Agurița, imobilul compus din locuința C1 cu suprafață construită la sol de 74 mp împreună cu suprafața totală de 892 mp teren aferent construcțiilor și curții, imobil identificat cu număr cadastral 971 în Cartea Funciară 1203 a orașului P. Iloaiei.
Prețul achitat pentru transferul proprietății a fost, conform mențiunii din contractul de vânzare cumpărare, de 17.381 lei. Vânzătoarea și-a rezervat dreptul de abitație asupra bunului vândut până la sfârșitul vieții.
S. Agurița a decedat la data de 10.01.2013 iar reclamanta este fiica acesteia . De asemenea pârâtul S. V. V., cumpărător în contractul de vânzare cumpărare, este fiul numitei S. Agurița.
Din declarațiile martorilor audiați la cererea ambelor părți instanța reține că defuncta nu a fost de-a lungul vieții sale în stare propriu-zisă de nevoie, ambii martori atestând faptul că aceasta avea pensie, mai realiza și venituri ocazionale din vânzarea la piață a unor produse agricole (filele 72, 73 dosar) și doar în ultimii ani ai vieții starea de sănătate a acesteia s-a degradat necesitând asistență medicală și ajutor la treburile gospodărești.
De asemenea, din declarațiile ambilor martori și din proba cu interogatoriul luat pârâtului S. V. V. (fila 70 dosar) rezultă faptul că pârâtul S. V. a fost cel care a menținut un contact mai strâns cu defuncta, spre deosebire de reclamantă, care avându-și domiciliul la C., așadar la o distanță semnificativă de casa părintească, o vizita numai sporadic.
Martorul Zvâncu G. a precizat că defuncta s-ar fi exprimat față de acesta în sensul că a dat casa si terenul fiului său în considerarea ajutorului pe care acesta i-l acorda. Același martor a arătat că pârâtul i-ar fi spus la rândul său că a cumpărat bunul contra unui sume de bani, dar fără a preciza despre ce sumă este vorba.
În ceea ce privește realitatea plății prețului imobilului instanța reține că din clauzele contractului de vânzare cumpărare, nu rezultă că faptul plății s-ar fi consumat în prezența notarului public, că remiterea sumei a fost o împrejurare de fapt constată nemijlocit de acesta. Împrejurarea că prețul vânzării a fost achitat integral la aceeași dată cu cea a autentificării actului s-a consemnat în actul autentic în baza declarației comune a vânzătorului și cumpărătorului.
În drept sart.1175 din Codul civil din 1865 reglementează într-o formă concentrată simulația ca instituție juridică și efectele sale.
Simulația reprezintă acea operațiune juridică prin care părțile încheie un act juridic public pentru a disimula realitatea raporturilor juridice reale dintre ele, raporturi care sunt ținute secrete față de terți. În forma actului fictiv simulația urmărește doar a crea aparența existenței unor raporturi juridice care, în intenția reală a părților, nu există.
Simulația în sine nu este sancționată cu nulitatea, cu singura excepție a donațiilor deghizate între soți.
Pentru că simulația se adresează terților, sancțiunea specifică simulației este inopozabilitatea actului juridic public față de aceștia, terții fiind îndreptățiți să invoce caracterul simulat al actului public și să se prevaleze de actul juridic real.
În cauză, reclamanta în calitatea sa de fiică a defunctei, moștenitor rezervatar are calitatea de terț în raport de actul încheiat de autoarea sa cu un alt moștenitor rezervatar, act care prin conținutul său a epuizat masa succesorală a autorului comun.
În cauză instanța va reține că natura reală a actului juridic încheiat de părți a fost cea a unei liberalități, deghizată sub forma unui contract de vânzare cumpărare.
Instanța reține că intenția reală a părților nu a fost aceea de a vinde contra unei sume de bani și respectiv de cumpăra contra aceleiași sume menționate în contract, având în vedere relația de rudenie între părți, dublată de afinitatea mai mare a vânzătoarei față de pârât, spre deosebire de reclamantă cu care defuncta avea rare contacte precum și de faptul că bunul imobil ce făcut obiectul contractului era singura locuință a vânzătoarei.
Ca urmare a constatării caracterului simulat al actului public, acesta nu își va putea produce efectele față de reclamantă, fiind inopozabil acesteia, potrivit art.1175 C.civ. și nu nul.
Față de dispozițiile art.451 și următoarele codul de procedură civilă văzând soluția dată cererii va obliga pârâții la plata către reclamantă a sumei de 1410 lei reprezentând cheltuieli de judecată cu taxa de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta P. E., domiciliată în mun C., ., ., având domiciliul ales la sediul profesional al Cabinetului de avocat „Estela G.” în mun Iași, Bvd C. I nr.36, . ., în contradictoriu cu pârâții S. V. V. și S. E. având domiciliul legal în mun. Iași, ..3 ., etajul 9, ..
Respinge ca neîntemeiată cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 3910/19.12.2007 la BNP Asociați „Z. și J.” încheiat între numita S. V. Agurița și S. V. V..
Admite cererea formulată de aceeași reclamantă în contradictoriu cu aceeași pârâți, având ca obiect constatare simulație.
Constată caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub numărul 3910/19.12.2007 la B.N.P. Asociați „Z. și J.”, încheiat între numita S. V. Agurița și S. V. V..
Constată inopozabilitatea față de reclamanta P. E. a actului public - de vânzare cumpărare, autentificat sub numărul 3910/19.12.2007 la B.N.P. Asociați „Z. și J.”, încheiat de defuncta S. V. Agurița cu pârâtul S. V. V., în disimularea caracterului gratuit al transmiterii dreptului de proprietate (donație cu rezerva dreptului de abitație).
Obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 1410 lei reprezentând cheltuieli de judecată cu taxa de timbru.
Cu drept de a formula apel împotriva prezentei hotărâri, în termen de 30 zile de la data comunicării, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, 15 mai 2015.
Președinte, C. E. D. | ||
Grefier, D. V. |
Red/teh/ced
20.10.2015,5ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8817/2015.... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 7950/2015.... → |
|---|
