Anulare act. Sentința nr. 7815/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7815/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 7815/2015
Acesta nu este document finalizat
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R. E. I.
Grefier A. G. M.
Sentința civilă Nr. 7815/2015
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant P. G. N. și pe pârât M. IAȘI PRIN PRIMAR, pârât P. M. IAȘI-DIRECȚIA DE ADMINISTRARE A PATRIMONIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT, SERVICIUL ADMINISTRARE SPAȚII CU DESTINAȚIA DE LOCUINȚĂ, având ca obiect anulare act clauză contractuală; atribuire beneficiu contract de închiriere; obligația de a face.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.05.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberări s-a amânat pronunțarea pentru data de 27.05.2015 și ulterior azi când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 20 august 2014, sub număr dosar_, reclamanta P. G. N. a chemat in judecata municipiul Iași și P. municipiului Iași solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să fie anulat art. 4.10 din contractul de închiriere nr. 7790 din 14 iulie 2014 și să i se atribuie beneficiul contractului de închiriere.
Totodată, a solicitat să fie obligați pârâții să încheie in formă scrisă un nou contract de închiriere, in noul model aprobat prin hotărâre consiliul local, cu excepția prevederilor referitoare la depozitul de 500 lei in scopul acoperirii cheltuielilor de reparații, întreținere sau alte servicii realizate in folosul chiriașului.
In motivarea cererii a arătat că începând cu data de 1 iulie 2005 a devenit chiriaș ANL Iași, in baza contractului nr. 7790, încheiat cu P. municipiului Iași, in calitate de locator, contract ce a fost prelungit anual, prin cinci acte adiționale.
A invocat că la începutul anului 2014 a întreprins demersurile necesare in vederea prelungirii contractului de locațiune, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință de către Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat Iași că, pentru a putea întreprinde această acțiune a fost introdusă ca o condiție obligatorie constituirea unui depozit de 500 lei in scopul acoperirii cheltuielilor de reparații, întreținere sau alte servicii realizate in folosul chiriașului. Totodată i s-a comunicat că această condiție obligatorie a fost impusă in baza art. 4.10 din H.C.L. Iași nr. 324/20.12.2013, dar reclamanta consideră că este nelegală și temeinică.
A mai arătat că a declanșat procedura contenciosului administrativ, in sensul că împreună cu alți locatari au solicitat anularea condiției anterior menționate.
Reclamanta a precizat că au fost nesocotite prevederile art. 1826 Cod civil, potrivit cărora este considerată nescrisă orice clauză în temeiul căreia: a) chiriașul este obligat să încheie o asigurare cu un asigurător impus de locator; b) se prevede răspunderea solidară sau indivizibilă a chiriașilor din apartamente diferite situate în același imobil, în cazul degradării elementelor de construcții și a instalațiilor, obiectelor și dotărilor aferente părților comune ale imobilului; c) chiriașul se obligă să recunoască sau să plătească în avans, cu titlu de reparații locative, sume stabilite pe baza estimărilor făcute exclusiv de locator; d) locatorul este îndreptățit să diminueze sau să suprime, fără contraprestație echivalentă, prestațiile la care s-a obligat prin contract.
In drept, a invocat prevederile art. 1826 Cod civil.
Cererea a fost legal timbrată.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2015, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei municipiului Iași.
Pârâții au depus precizări prin care au solicitat admiterea excepției invocate, raportat la prevederile art. 21 din Legea nr. 215/2001.
Pe fondul cauzei, au arătat că prin HCL Iași nr. 324/2013 s-au aprobat noile modele de contracte de închiriere a locuințelor, iar contractul nr. 7790/14.07.2014 a fost încheiat de municipiul Iași in calitate de locator cu reclamanta P. G. N., in calitate de locatar. Potrivit art. 4.10 din contract, chiriașul are obligația de a constitui un depozit de garanție de 500 lei pentru acoperirea cheltuielilor de reparații, întreținere sau alte servicii realizate in folosul chiriașului.
S-a mai invocat că reclamanta a solicitat prelungirea relațiilor contractuale, cererea fiind aprobată, iar intre părți s-a încheiat contractul de închiriere nr. 7790/14.07.2014, semnat și însușit de ambele părți. La încheierea contractului reclamanta a depus suma de 500 lei aferentă constituirii depozitului.
Totodată, au precizat pârâții că in mod nejustificat s-au invocat prevederile art. 1826 Cod civil, care nu are aplicabilitate in cauză întrucât suma de 500 lei are ca destinație cheltuieli pe care chiriașul este obligat să le respecte și nu cele prevăzute in Codul civil.
In concluzie,au solicitat respingerea cererii, ca nefondată.
S-a solicitat judecata cauzei și in lipsă, conform prevederilor art. 411 Cod procedură civilă.
Analizând cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei municipiului Iași, instanța reține că este fondată, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
P. unității administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structură funcțională cu activitate permanentă constituită din primar, viceprimar, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului, structură care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 215/2001: „Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale”. De asemenea, art. 21 din aceeași lege dispune, la alin. (1) că „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii”. Potrivit alin. (2) al art. 21 din lege „în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean”.
Conform art. 62 alin. (1) din Legea 215/2001 „Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.”
Din analiza acestor dispoziții legale, s-a reținut faptul că numai unitatea administrativ-teritorială este înzestrată cu personalitate juridică și numai aceasta poate sta în judecată în nume propriu. În speță, unitatea administrativ-teritorială este M. Iași, iar P. M. Iași nu este persoană juridică și nu are un patrimoniu propriu. Fiind numai o structura administrativa, aceasta din urmă nu are capacitate de folosință a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.
Din cele arătate, reiese că este întemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei M. Iași, deoarece aceasta nu are personalitate juridică, fiind numai o structură administrativă, deci nu are capacitate de folosință a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.
In consecință, urmează a fi anulată cererea formulată in contradictoriu cu P. municipiului Iași, prin raportare la prevederile art. 40 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei, analizând înscrisurile depuse la dosar raportat la prevederile legale aplicabile, instanța reține următoarele:
In fapt:
Începând cu data de 1 iulie 2005 reclamanta P. G. N. a devenit chiriaș ANL Iași, in baza contractului nr. 7790, încheiat cu P. municipiului Iași, in calitate de locator, contract ce a fost prelungit anual, prin cinci acte adiționale.
La începutul anului 2014 a întreprins demersurile necesare in vederea prelungirii contractului de locațiune, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință de către Direcția de Administrare a Patrimoniului Public și Privat Iași că, pentru a putea întreprinde această acțiune a fost introdusă ca o condiție obligatorie constituirea unui depozit de 500 lei in scopul acoperirii cheltuielilor de reparații, întreținere sau alte servicii realizate in folosul chiriașului.
Prin HCL Iași nr. 324/2013 s-au aprobat noile modele de contracte de închiriere a locuințelor.
Reclamanta a solicitat prelungirea relațiilor contractuale, in acest sens fiind adresa nr._/16.06.2014 (fila nr. 76), cererea fiind aprobată, iar intre părți s-a încheiat contractul de închiriere nr. 7790/14.07.2014, semnat și însușit de ambele părți (filele nr.77-83). Potrivit art. 4.10 din contract, chiriașul are obligația de a constitui un depozit de garanție de 500 lei pentru acoperirea cheltuielilor de reparații, întreținere sau alte servicii realizate in folosul chiriașului.
La încheierea contractului reclamanta a depus suma de 500 lei aferentă constituirii depozitului (fila nr. 75).
In drept:
Conform art. 1826 Cod civil, este considerată nescrisă orice clauză în temeiul căreia:
a) chiriașul este obligat să încheie o asigurare cu un asigurător impus de locator;
b) se prevede răspunderea solidară sau indivizibilă a chiriașilor din apartamente diferite situate în același imobil, în cazul degradării elementelor de construcții și a instalațiilor, obiectelor și dotărilor aferente părților comune ale imobilului;
c) chiriașul se obligă să recunoască sau să plătească în avans, cu titlu de reparații locative, sume stabilite pe baza estimărilor făcute exclusiv de locator;
d) locatorul este îndreptățit să diminueze sau să suprime, fără contraprestație echivalentă, prestațiile la care s-a obligat prin contract.
Concluzia instanței:
Instanța reține că motivele invocate prin cererea de chemare in judecată sunt nefondate. Astfel, analizând conținutul art. 1826 Cod civil, pe care l-a invocat reclamanta, se constată că nu rezultă că locatarul nu ar putea solicita constituirea unui depozit de garanție pentru acoperirea cheltuielilor de reparații, întreținere sau alte servicii realizate in folosul chiriașului.
Litera c) a art. 1826 cod civil se referă la situația in care chiriașul se obligă să recunoască sau să plătească în avans, cu titlu de reparații locative, sume stabilite pe baza estimărilor făcute exclusiv de locator, ori in speță obligația de constituire a depozitului are un alt scop, respectiv acoperirea cheltuielilor de reparații, întreținere sau alte servicii realizate in folosul chiriașului. Totodată, din cuprinsul contractului nu rezultă că estimarea cheltuielilor pentru eventuale reparații și servicii va fi făcută exclusiv de locator, municipiul Iași, pentru a se plia pe textul de lege invocat de reclamantă.
Mai mult, in contractul încheiat de părți se prevede in mod expres in art. 4.11 destinația sumelor ce pot fi reținute de proprietar sau administrator, ca și garanție.
Față de toate aceste considerente, constatând că obligația privind constituirea depozitului de garanție este prevăzută prin hotărâre de consiliu local, hotărâre ce in prezent este in vigoare, iar art. 1826 Cod civil invocat de reclamantă nu interzice o asemenea clauză, instanța va respinge ca nefondată cererea formulată de reclamanta P. G. N., in contradictoriu cu pârâtul municipiul Iași, prin Primar.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate, raportat la soluția ce urmează a se pronunța și la prevederile art. 453 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondată cererea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei municipiului Iași, invocată din oficiu.
Anulează cererea formulată de reclamanta P. G. N. in contradictoriu cu pârâta P. municipiului Iași.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta P. G. N., CNP_, cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat V. A. I., din Iași, . B. nr. 1, ., apart. 2, etaj 5, jud. Iași, in contradictoriu cu pârâtul municipiul Iași, prin Primar, cu sediul in Iași, . și Sfânt nr. 11, jud. Iași.
Respinge, ca nefondată, cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 10 iunie 2015.
Președinte, Grefier,
R. E. I.A. G. M.
Red./ Tehnored.: I.R.E. – 18.08.2015 / 5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7808/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6187/2015. Judecătoria... → |
|---|
