Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 153/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 153/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 31560/245/2014

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 153/2015

Ședința din camera de consiliu de la 13 Ianuarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE- C. E. D.

Grefier- D. V.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. 2000 SA în contradictoriu cu pârâta D. S. SRL, având ca obiect cerere de valoare redusă .

La apelul nominal, făcut în ședința din camera de consiliu, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 06.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 13.01.2015, când în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Asupra cauzei de față deliberând constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 30.09.2014 reclamanta S. 2000 SA în contradictoriu cu pârâta D. S. SRL, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în procedura specială a cererii de valoare redusă să dispună obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 252,10 lei, dobândă legală calculată de la 21.02.2013 și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii sale a arătat reclamanta faptul că a încheiat cu pârâta un contract în formă simplificată, a livrat acesteia marfă emițând factura_/07.11.2012 pentru 680,77 lei cu scadență la 14 zile, a emis, conform înțelegerii cu pârâta, factura de retur_/07.02.2013 pentru 428,67 lei și a rămas un debit restant de 252,10 lei pe care pârâta nu l-a achitat, deși factura a fost acceptată la plată.

A arătat reclamanta faptul că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă.

În drept s-au invocat prevederile art.1025 si urm Cod procedură civilă, art.1489 Cod civil, OG nr.13/2011.

În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisurile anexate formularului de cerere, respectiv: factura SPR_/07.11.2012, parafată și semnată de pârâtă, factura de retur_/07.02.2013 pentru 428,67 lei, fișă de cont, informații pârâtă.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 50 lei (fila 22 dosar).

Conform art.1029 Cod procedură civilă formularul de cerere, înscrisurile anexate s-au comunicat pârâtei, care în termenul de 30 zile acordat nu a depus un răspuns la pretențiile reclamantei.

În raport de poziția procesuală a pârâtei instanța a fixat conform art 1209 Cod procedură civilă termen în camera de consiliu, fără citarea părților, reținând cererea spre soluționare pe baza înscrisurilor depuse de reclamantă, pe care analizându-le, reține caracterul fondat al pretentiilor sale.

În fapt, astfel, rezultă din factura_/07.11.2012 parafată și semnată de pârâtă, faptul că între părți s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare în formă simplificată, reclamanta livrând pârâtei produsele enumerate în factură contra prețului de 680,77 lei cu scadență la 14 zile după cum este menționat in cuprinsul facturii (fila 10 dosar).

Reclamanta a emis ulterior o factură de retur la factura inițială, respectiv factura SPR_/07.02.2013 pentru suma de -428,67 lei (fila 11 dosar), rămânând așadar un rest de plată datorat in temeiul facturii inițiale de 252,1 lei.

Pârâta nu a făcut dovada achitării acestei diferențe de preț.

În drept în acord cu prevederile art.1270 cod civil contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, trebuind să fie executat cu bună credință și modificându-se sau încetând doar prin acordul de voință al părților sau în cazurile autorizate de lege.

De asemenea, potrivit art.1350 Cocd civil orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, fiind ținută să despăgubească cocontractantul pentru prejudiciile ocazionate de neexecutare sau executare necorespunzătoare.

În baza materialului probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale a pârâtei, reclamanta făcând dovada existenței creanței pretinse cu titlu de preț al produselor vândute, în baza contractului de vânzare cumpărare încheiat de părți în formă simplificată prin emiterea facturii și acceptarea sa la plată de către pârâtă.

Instanța arată că în materia răspunderii contractuale, câtă vreme creditorul-reclamant a făcut dovada existenței unei creanțe, revine debitorului-pârât sarcina de a proba eliberarea prin efectuarea plății, conform principiului general statuat prin dispozițiile art.249 NCPC conform căruia, acela ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.

Aplicând aceste dispozițiile legale la situația de fapt din cauza de față, instanța reține că factura fiscală depusă la dosarul cauzei fiind acceptată la plată de pârâtă, are valoarea probatorie a unui înscris sub semnătură privată ce face dovada deplină a existenței creanței solicitate de reclamantă prin acțiune, creanță lichidă și exigibilă, astfel încât sarcina probei în sensul stingerii ei prin plată s-a transferat asupra pârâtei, care nu a formulat un răspuns scris la apărările reclamantei, nu făcut dovada executării obligației de pată asumate.

Pentru aceste considerente, instanța, reținând că în cauză sunt întrunite în mod cumulativ condițiile angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei și anume: existența unei fapte ilicite constând în nerespectarea de către aceasta a unor obligații contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial constând în lipsa încasărilor aferente produselor livrate, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, culpa pârâtei prezumată, cât timp cât aceasta nu a dovedit o cauză străină exoneratoare de răspundere, instanța va admite integral acțiunea astfel cum a fost formulată.

Cât privește suma solicitată cu titlu de dobândă legală penalizatoare instanța reține că neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații contractuale atrage răspunderea contractuală a părții care în mod culpabil nu și-a îndeplinit întocmai obligația și a cauzat un prejudiciu celeilalte părți.

Conform art.1535 alin.1 NCC „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadență până la momentul plății în cuantumul convenit sau în lipsa convenției în cuantumul prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu . În acest caz debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic

Potrivit art.2 din O.G. nr.13/2011 „În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.”

Având în vedere și raportul de accesorialitate în care daunele interse sub forma dobânzii legale se află față de debitul principal, instanța reține că și pentru aceasta se verifică caracterul cert, lichid și exigibil astfel încât pârâta va fi obligat și la plata acestora.

Pentru aceste considerente, instanța, reținând că în cauză sunt întrunite în mod cumulativ condițiile angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei și anume: existența unei fapte ilicite constând în nerespectarea de către aceasta a unor obligații contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial constând în lipsa încasărilor aferente produselor livrate, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, culpa pârâtei prezumată, cât timp cât aceasta nu a dovedit o cauză străină exoneratoare de răspundere, instanța va admite cererea astfel cum a fost formulată.

Văzând și dispozițiile art.1031 NCPC, pârâta căzând în pretenții și fiind în culpă procesuală pentru declanșarea prezentului litigiu, față de cererea expresă a reclamantei, instanța va obliga pârâta și la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru conform ordinelor de plată depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta S. 2000 S.A., cu domiciliul în mun B., Calea Feldioarei nr.60 județ B., în contradictoriu cu pârâta D. S. SRL, cu sediul in mun Iași . județ Iași.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 252,10 lei reprezentând diferență preț în temeiul facturii fiscale SPR17400178/07.11.2012, calculată de la data de 21.02.2013 și până la data plății efective.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cheltuieli de judecată- taxă timbru.

Executorie.

Cu drept de a formula apel in termen de 30 zile de la data comunicării prezentei sentințe, ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, 13.01.2015.

Președinte,

C. E. D.

Grefier,

D. V.

red/teh/ced

23.04.2015,4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 153/2015. Judecătoria IAŞI