Contestaţie la executare. Sentința nr. 9517/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9517/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 23-07-2015 în dosarul nr. 9517/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 23 iulie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – T. M. G.
Grefier – C. D. C.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9517/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea A. C. GROUP SRL în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. ANTIFRAUDĂ FISCALĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 1 SUCEAVA, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă domnul avocat B. R.,, pentru creditoarea A. C. Group SRL, lipsă fiind reprezentantul legal al intimatei Direcția G. Antifraudă Fiscală - Direcția Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care relevă instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită. Totodată, se învederează instanței că la dosar, prin compartimentul registratură al instanței s-au depus: precizări de către contestatoare, la data de 22.06.2015, însoțite de chitanța nr. ISXUC_ din 18.06.2015, în valoare de 955 lei, și întâmpinare din partea intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală, la data de 09.07.2015, în (două) exemplare.
Instanța constată că s-au formulat din partea contestatoarei precizări, în sensul că s-a indicat cu cine înțelege să se judece în contradictoriu, în calitate de intimată, astfel cum s-a solicitat de către instanța de judecată. Totodată, constată că s-a înaintat la dosar întâmpinare formulată de către intimată, prin care solicită a se constata faptul că în prezenta cauză are calitate procesuală pasivă Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Se comunică contestatoarei, prin apărător, de către instanță, un exemplar al întâmpinării formulate de către intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Domnul avocat B., pentru creditoarea A. C. Group SRL, solicită a se lua act că înțelege să se judece în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, întrucât are calitate procesuală pasivă în cauză. Față de această împrejurare, solicită rectificarea citativului în aplicația Ecris și introducerea în cauză a intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Instanța dispune citarea în calitate de intimat a Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu sediul din București, ., sector 5. Prin urmare, dispune rectificarea citativului în aplicația Ecris, în sensul menționării în calitate de intimată a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
La interpelarea instanței, domnul avocat B., pentru creditoarea A. C. Group SRL, arată că nu dorește să ia cunoștință de întâmpinarea formulată în cauză de către intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Domnul avocat B., pentru creditoarea A. C. Group SRL, relevă instanței faptul că partea contestatoare are conurile nu numai indisponibilizate, așa cum se susține prin întâmpinare, ci chiar poprite. Indică faptul că la dosarul cauzei, a depus odată cu contestația la executare adresele subsecvente prin care Direcția Regională Antifraudă atrage atenția că s-au poprit conturile și s-au sechestrat anumite bunuri mobile.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 650 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile art. 172 Cod procedură fiscală, stabilește competența Judecătoriei Iași în soluționarea prezentei contestații la executare.
La interpelarea instanței, domnul avocat B., pentru creditoarea A. C. Group SRL, arată că nu are alte cereri de formulat în cauză. Solicită a se dispune amânarea pronunțării în cauză, pentru a avea posibilitatea să formuleze și să depună concluzii scrise.
Instanța pune în vedere contestatoarei, prin apărător, să depună concluzii scrise până la sfârșitul programului de lucru, respectiv ora 16:00.
Instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Domnul avocat B., pentru creditoarea A. C. Group SRL, având cuvântul, solicită admiterea contestației la executare așa cum a fost formulată. În primul rând, solicită a se lua act de faptul că societatea contestatoare are comportament fiscal de nereproșat, în acest sens fiind depus certificatul de înregistrare fiscală, precum și cel de plată al datoriilor, din care rezultă faptul că societatea nu are nici măcar un leu debit la stat, inclusiv angajații, inclusiv dări TVA, toate impozitele sunt la zi. Menționează faptul că în contestația la executare se reține faptul că societatea contestatoare are un comportament fiscal nelegal, aceasta fiind o chestiune ci vizează strict abuzul de drept al organelor ce au instituit acest sechestru. În al doilea rând, pe lângă situația în drept, arată că s-a aplicat sechestrul datorită unor probabile datorii a unor parteneri ai contestatoarei cu care a intrat în contact la un termen anterior. Precizează că nu poate fi responsabilă societatea de comportamentul altor societăți cu care a avut contracte ferme. Învederează instanței faptul că a depus la dosar și practică judiciară. Relevă instanței faptul că societatea pe care o reprezintă are 23 de angajați și că în momentul de față nu poate plăti angajații, activitatea societății fiind paralizată tocmai datorită acestei chestiuni. Arată că nu se aduce nici un argument în fapt și în drept pentru ca intimata să-și motiveze decizia. Arată că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
După rămânerea cauzei în pronunțare, s-au depus la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură al instanței, concluzii scrise de către contestatoare, transmise prin fax.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Sub nr. de dosar_ a fost înregistrată pe rolul instanței contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. A. C. Group S.R.L. împotriva deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. A-FSV-3634-2015/05.05.2015, emisă de către Direcția G. Antifraudă Fiscală - Direcția Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava, prin care a solicitat anularea deciziei, ridicarea popririi asupra contului asupra contului societății și a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile prevăzute în Anexa 1 la Procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr._/18.05.2015, restituirea sumelor reținute prin poprire, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, a motivat că societatea a fost înființată în anul 2007, având ca obiect de activitate, consultanță, având încheiate contracte cu numeroase instituții importante.
La data de 05.05.2015 a fost efectuat un control de către inspectorii intimatei, investigând perioada 2012-2014, respectiv relația comercială dintre contestatoare și două societăți, S.C. Raziri G. S.R.L. și .., susținând că aceste două societăți nu justifică achiziții reale, nu funcționează la sediile declarate iar documentele financiare și contabile nu sunt corelate.
Organul de control a stabilit că, la data de 18.05.2015, societatea avea în sarcină de plată o sumă de 1.806.872,80 lei dar, a doua zi, la data de 19.05.2015 a eliberat contestatoarei certificatul de atestare fiscală nr._ prin care se atestă faptul că societatea înregistra obligații fiscale în cuantum de 0 lei.
Măsura sechestrului nu se justifică în condițiile în care la data emiterii deciziei societatea îndeplinise toate obligațiile de plată către bugetul de stat iar în cuprinsul deciziei nu se regăsește motivarea în concret a pericolului de sustragere, de ascundere ori de risipire a patrimoniului.
Dacă cele două societăți Raziri G. S.R.L. și .. nu au înțeles să-și achite datoriile față de bugetul de stat, organul de control trebuie să-și îndrepte acțiunile împotriva acestora și nu împotriva contestatoarei, care este un agent comercial onest și de bună credință.
În situația în care ar fi menținută fără temei măsurile asiguratorii, contestatoarea ar intra în colaps financiar, atrăgând după sine numeroase instituții ale statului/persoane juridice de drept privat cu care are în derulare contracte importante.
În drept, au fost invocate disp. art.129 alin.11, art.172 și urm. C.pr.fiscală, art.411 alin.1 pct.2, teza a II-a, art.453 C.pr.civ.
Alăturat cererii, au fost anexate înscrisuri, în copii certificate, f.13-99. Contestația a fost legal timbrată.
Intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare, care a fost înregistrată la instanță la data de 09.07.2015, prin care a solicitat respingerea contestației motivat, în esență, de următoarele considerente:
A arătat că Direcția G. Antifraudă Fiscală este o structură fără personalitate juridica, cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală,.fiind organizată și funcționează în cadrul A.N.A.F. Prin urmare, în prezenta cauză, calitate procesuală pasivă are Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Contestația la executare este nefondată.
În perioada 2012 - 2014, în evidențele financiar contabile și fiscale ale societății A. C. Group SRL, au fost înregistrate achiziții de bunuri și/sau prestări de servicii, cu caracter nereal, de la furnizori care nu funcționează la sediile declarate iar documentele financiar-contabile și fiscale nu sunt corelate, după caz.
Din verificările preliminare, rezultă că au fost înregistrate achiziții și prestări de servicii în cuantum total de 4.517.182 lei (exclusiv TVA), generatoare de deduceri fiscale ilegale (TVA și impozit pe profit).
Analizând tranzacțiile care au precedat achizițiile înregistrate de A. C. Group SRL de la furnizorii enumerați, rezultă că acestea sunt nereale sub aspectul identității furnizorului și/sau a obiectului operațiunilor, în sensul că . și . nu justifică achiziții necesare livrărilor ulterioare sau nu îndeplinesc condițiile minime necesare prestărilor de servicii respective (nu au salariați iar administratorii statutari sunt persoane care nu aveau capacitatea de a presta servicii de consultanță, asistență tehnică sau publicitate, după caz). Pe circuitul tranzacțional, în amonte de furnizorii direcți ai societății . SRL, au fost identificate și alte entități implicate în fapte de evaziune fiscală, precum ., . sau Simplast Group SRL.
De asemenea, în urma solicitărilor de informații de la furnizorii operatorului economic A. C. Group SRL, aceștia nu au colaborat și nu au furnizat nici un fel de informații de natură a dovedi realitatea și legalitatea operațiunile economice, fapt ce confirmă un comportament fiscal specific societăților de tip „fantomă". În acest context, luând în considerare amploarea și complexitatea circuitului tranzacțional simulat, având în vedere modul de sustragere de la plata obligațiilor fiscale și pericolul de utilizare a unor procedee similare în scopul îngreunării colectării, în acord cu prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 și art. 203 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28.11.2006 privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată („TVA este datorată de orice persoană ce menționează această taxă pe o factură"), precum și ale Deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în Cauzele C-642/11 (Stroy Trans EOOD contra Bulgariei) și C-643/11 (LVK ~ 56 EOOD contra Bulgariei), apreciază că se impune instituirea măsurilor asigurătorii, până la finalizarea procedurilor fiscale și penale.
Datele obținute până în prezent, conturează existența unui grup de persoane care au acționat în mod simultan, o perioadă îndelungată de timp, având roluri determinate, pentru obținerea de beneficii materiale sau financiare, din fapte circumscrise evaziunii fiscale și spălării banilor.
În acest sens, pentru prevenirea sustragerii sau risipirii patrimoniului operatorului economic, s-a procedat la instituirea măsurilor asigurătorii asupra contului bancar și a bunurilor mobile ale acestuia.
Suma de plată stabilită justifica existenta pericolului ca acesta sa se sustragă si sa isi ascundă sau sa isi risipesca patrimoniul, fiind astfel indeplinita condiția impusa de prevederile art. 129 alin. 2, ca aceasta măsura a fost determinata de imperativul eficientizarii procedurilor de recuperare a debitelor pe care operatorii economici le înregistrează la bugetul de stat iar finalitatea oricărei proceduri de executare silita este recuperarea debitelor datorate indiferent de creditorul obligației, astfel ca nu pot fi luate in considerare susținerile petentei cu privire la faptul ca organele de control nu justifica luarea unei astfel de masuri. Mai mult decât atat, legiuitorul a prevăzut posibilitatea luării unor astfel de masuri ca o obligație a organelor fiscale si nu o opțiune, luarea unor astfel de masurilor asigurătorii fiind necesara garantării executării creanței la bugetul de stat.
In scopul înlesnirii executării silite si pentru a elimina eventualele posibilități de sustragere de la executare, legea, prin reglementarea prevăzuta in codul de procedura fiscala in art. 129 si următoarele, permite luarea unor astfel de masuri menite sa asigure eficacitatea pana la capăt a acțiunii judiciare. Instituțiile, prin care se realizează aceste masuri sunt sechestrul asigurător si poprirea asiguratorie, ambele masuri fiind dispuse in cazul contestatoarei.
Faptele prin care s-au încălcat, de către contestatoare, dispozițiile fiscale in materie cu referire directa la obligațiile stabilite imbraca pericolul social al unor acțiuni ilegale, pentru care s-a dispus luarea masurilor asigurătorii, masuri ce constituie o obligație pentru organele fiscale si nu o opțiune, măsura necesara garantării executării creanței către bugetul de stat.
Criticile contestatoarei sunt nefondate, întrucât măsura asiguratorie a fost motivata de inspectorii antifrauda in conformitate cu cerințele art. 129 din Codul de procedura fiscala, atat in referatul justificativ, cat si in decizie, aratandu-se ca exista pericolul ca debitorul sa se sustragă, sa isi ascundă ori sa isi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând in mod considerabil colectarea, acestea fiind premisele inițiale care au determinat organul de control sa procedeze la emiterea deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. A FSV 3634 2015/ 05.05.2015.
Referitor la susținerea potrivit căreia nu exista pericolul de sustragere de la urmărire, va rugam sa luați act de faptul ca petenta nu poate proba un astfel de fapt negativ iar pentru protecția eventualului sau drept creditorul este îndreptățit sa ia masuri de conservare a patrimoniului debitorului sau, in speța, prin luarea unor masuri asigurătorii, astfel ca, masurile asigurătorii au fost dispuse întrucât creanța nu era individualizata la momentul emiterii deciziei de instituire.
De asemenea, asa cum rezulta din prevederile art. 129 din OG 92/2003 masurile de indisponibilizare pot fi dispuse si anterior emiterii titlului de creanța si ramane valabil pe toata perioada executării silite fara îndeplinirea altor formalități, urmând ca odată cu individualizarea creanței si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplății, masurile asigurătorii sa se transforme in masuri executorii.
Având in vedere faptul ca s-a constatat ca societatea nu a respectat prevederile legale financiar contabile au fost dispuse masuri asigurătorii. Prin emiterea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii cu consecința instituirii popririi asigurătorii asupra sumelor de bani existente în conturile reclamantei și a sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor reclamantei, organele fiscale au urmărit protejarea creanței pe care debitoarea o datorează bugetului general consolidat, neprejudiciind în niciun fel reclamanta, aceasta putându-și desfășura nestingherită activitatea.
La acest moment, atât conturile debitoarei cât și bunurile sunt doar indisponibilizate, nu urmează a se încasa vreo sumă din conturi și nici nu urmează ca bunurile să fie valorificate. Cu alte cuvinte, indisponibilizarea bunurilor nu echivalează cu executarea lor.
Din documentele emise de organul fiscal se observa ca motivele care au impus emiterea Decizie de instituire a masurilor asigurătorii si a actelor de executare subsecvente contestate prin prezenta acțiune, sunt detaliate in concret cu menționarea prevederilor încălcate.
Având în vedere că nu poate fi reținută culpa sa procesuală, solicită respingerea cererii privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
A comunicat copii certificate ale deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii și referatul justificativ.
Contestatoarea a formulat note de concluzii scrise.
A fost administrată proba cu înscrisurile depuse, în copie la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale, cu ocazia verificărilor, înainte de emiterea unui titlu de creanță, s-a constatat existența obligatiilor de plata catre bugetul de stat, in sarcina contestatoarei, în valoare estimată de 1.084.123,68 lei TVA și 722.749,12 lei impozit pe profit.
Prin decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. A_FSV-3634-2015/05.05.2015, D.R.A.F. 1 Suceava, din cadrul A.N.A.F. a dispus instituirea masurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile, mașini unelte, utilaje, materii prime și materiale, precum și bunuri imobile ce servesc activității ce constituie principala sursă de venit, identificate în cuprinsul deciziei, din patrimoniul contestatoarei si infiintarea popririi asupra contului societatii deschis la Raiffeisen Bank S.A.
In motivarea deciziei de instituire a masurilor asiguratorii, se arata ca până în acest stadiu al controlului antifraudă, s-a constatat existența unui circuit tranzacțional simulat, format din societăți care au rolul de a emite facturi generatoare de deduceri fiscale ilegale, în beneficiul contribuabilului S.C. A. C. Group S.R.L. Astfel, în perioada 2012 - 2014, în evidențele financiar contabile și fiscale ale societății A. C. Group SRL, au fost înregistrate achiziții de bunuri și/sau prestări de servicii, cu caracter nereal, de la furnizori care nu funcționează la sediile declarate iar documentele financiar-contabile și fiscale nu sunt corelate, după caz.
Din verificările preliminare, rezultă că au fost înregistrate achiziții și prestări de servicii în cuantum total de 4.517.182 lei (exclusiv TVA), generatoare de deduceri fiscale ilegale (TVA și impozit pe profit).
Analizând tranzacțiile care au precedat achizițiile înregistrate de A. C. Group SRL de la furnizorii enumerați, rezultă că acestea sunt nereale sub aspectul identității furnizorului și/sau a obiectului operațiunilor, în sensul că . și . nu justifică achiziții necesare livrărilor ulterioare sau nu îndeplinesc condițiile minime necesare prestărilor de servicii respective (nu au salariați iar administratorii statutari sunt persoane care nu aveau capacitatea de a presta servicii de consultanță, asistență tehnică sau publicitate, după caz). Pe circuitul tranzacțional, în amonte de furnizorii direcți ai societății . SRL, au fost identificate și alte entități implicate în fapte de evaziune fiscală, precum ., . sau Simplast Group SRL..
În acest context, luând în considerare amploarea și complexitatea circuitului tranzacțional simulat, având în vedere modul de sustragere de la plata obligațiilor fiscale și pericolul de utilizare a unor procedee similare în scopul îngreunării colectării, în acord cu prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 și art. 203 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28.11.2006 privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată („TVA este datorată de orice persoană ce menționează această taxă pe o factură"), precum și ale Deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în Cauzele C-642/11 (Stroy Trans EOOD contra Bulgariei) și C-643/11 (LVK ~ 56 EOOD contra Bulgariei), a apreciat organul fiscal că se impune instituirea măsurilor asigurătorii, până la finalizarea procedurilor fiscale și penale.
Potrivit art. 129 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003: Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. (5) Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată și semnată de către conducătorul organului fiscal competent.
Conform Ordinului 2605 din 21 octombrie 2010 pentru aprobarea procedurii de aplicare efectiva a masurilor asiguratorii prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala:
2. Atributii
2.1. Organul de control prevazut la pct. 1.1 lit. a) poate dispune masuri asiguratorii ori de cate ori sunt indicii ca exista pericolul ca debitorul sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea, in urmatoarele situatii: a) in urma constatarii unor acte si fapte care pot constitui infractiuni de evaziune sau frauda fiscala, in cazul carora prejudiciul nu a fost stabilit prin acte administrative fiscale de impunere, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Garzii Financiare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; b) in situatia in care au fost stabilite obligatii fiscale cu ocazia actiunii de control prin acte administrative fiscale de impunere; c) in situatia in care urmeaza sa fie stabilite obligatii fiscale cu ocazia actiunii de control prin acte administrative fiscale de impunere; d) daca sunt indeplinite conditiile pentru deschiderea procedurii de atragere a raspunderii solidare dupa emiterea deciziei de atragere a raspunderii solidare; e) in cazul in care sunt indeplinite conditiile pentru deschiderea procedurii de atragere a raspunderii solidare inainte de emiterea deciziei de atragere a raspunderii solidare.
Rezulta ca masurile asiguratorii pot fi dispuse ori de cate ori sunt indicii ca exista pericolul ca debitorul sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea creantelor fiscale.
In cazul concret, D.R.A.F. 1 Suceava, din cadrul A.N.A.F. a aratat care sunt considerentele pentru care se impune a fi luate măsurile asiguratorii. Astfel, critica contestatoarei in sensul ca nu exista nici o dovada cu privire la existenta starii de pericol nu este justificata.
In consecinta, instanta retine ca masura asiguratorie astfel dispusa, s-a luat cu respectarea dispozitiilor legale cuprinse in art. 129 C.proc.fisc.
Din punct de vedere formal, fata de disp. art 129 din O.G. 92/2003, decizia de instituire a masurilor asiguratorii a fost emisa de organul fiscal competent, motivarea acestei măsuri fiind adaptata la cazul concret, aceasta fiind de natură să convingă instanta de judecata asupra justeții sale.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge contestația la executare fiind neântemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL, având J_, CUI RO_, cu sediul în Iași, . ., ., și cu domiciliul procedural ales la SCPA „B. și asociații” din Iași, .. 23A, parter, jud. Iași, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având CUI_, cu sediul în București, ., sector 5.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.07.2015.
Președinte, Grefier,
Pentru președinte aflat în CO ,semnează C.D.C.
Vicepreședintele Secției civile,
R.I.C.
Red.:T.M.G.
22.12.2015/5ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9782/2015. Judecătoria IAŞI | Validare poprire. Sentința nr. 9783/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
